Intocmirea de acte false cu intentia de a obtine in mod fraudulos credite de la o unitate bancara. Conditiile savarsirii infractiunilor de inselaciune si uz de fals.

. Intocmirea de acte false cu intentia de a obtine in mod fraudulos credite de la o unitate bancara. Conditiile savarsirii infractiunilor de inselaciune si uz de fals.
Art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal
Art.291 Cod penal

In raport de imprejurarile cauzei, nu se poate sustine cu temei ca actele intocmite de catre cei doi inculpati nu aveau un caracter legal, asa cum in mod gresit retine prima instanta, si ca inculpatii intentionau sa lucreze efectiv la acele firme.
Faptul ca cele doua contracte de munca puteau sa fie inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca nu exclude caracterul fraudulos al acestora si nici al adeverintelor intocmite, din moment ce intocmirea lor s-a facut cu intentia de a obtine in mod fraudulos credite de la unitatea bancara.
(Decizia penala nr. 389/R din 2 mai 2012)

Prin Sentinta penala nr.2812 din 23 decembrie 2011, Judecatoria Pitesti, a achitat pe inculpatii:
- CG si NBI, in temeiul disp. art.10 lit.b C.p.pen., pentru savarsirea infractiunii:
- de inselaciune prevazuta de art.215 alin.1, 2, 3 Cod penal;
- de uz de fals prevazuta de art.291 Cod penal.
Spre a hotari astfel, prima instanta a retinut ca actele prezentate de inculpatii C.G. si N. B.I.- contractele individuale de munca (din 4 iulie 2005 si din 7 iunie 2004) si adeverintele de salariu (din 30 ianuarie 2006 si din 22 noiembrie 2005) - la unitatea bancara, nu sunt falsificate, din moment ce ele au fost valabil incheiate, chiar daca cu putin timp inainte de obtinerea creditului, astfel ca sumele au fost imprumutate legal. Prin urmare, a conchis prima instanta, ca faptele celor doi inculpati nu sunt prevazute ca infractiuni in legea penala.
Prin decizia penala nr.389/R din 2 mai 2012, Curtea de Apel Pitesti, a admis recursul parchetului cu consecinta condamnarii inculpatilor pentru infractiunile pentru care au fost trimisi in judecata, retinand ca:
Este necontestata imprejurarea ca inculpatii au obtinut de la unitatea bancara, cu titlu de imprumut, cate 17.000 lei; inculpatul C. G. a ridicat suma respectiva la data de 11 august 2006, prezentand contractul individual de munca nr.1248 din 4 iulie 2005, incheiat cu S.C. B. S.R.L. Pitesti, precum si doua adeverinte de salariu, nr.214 din 30 ianuarie 2006; tot astfel, si inculpatul N. B.I. a ridicat suma la data de 23 noiembrie 2005, prin prezentarea contractului individual de munca nr.8184 din 7 mai 2004, intocmit cu S.C. H.W. S.R.L. Pitesti. Toate actele prezentate unitatii bancare de catre cei doi inculpati atestau faptul ca ei sunt salariati cu contract de munca pe  perioada nedeterminata la cele doua firme, anterior mentionate.
Din probele administrate in cauza, insa, rezulta faptul ca actele respective au fost intocmite in fals de catre inculpati, in complicitate cu persoane care au ramas necunoscute, precum si cu patronii celor doua firme, tocmai in intentia de a obtine in mod fraudulos credite de la unitatea bancara
In raport de aceste imprejurari, nu se poate sustine cu temei ca actele intocmite de catre cei doi inculpati nu aveau un caracter legal, asa cum in mod gresit retine prima instanta, si ca inculpatii intentionau sa lucreze efectiv la acele firme.
Faptul ca cele doua contracte de munca puteau sa fie inregistrate la Inspectoratul Teritorial de Munca nu exclude caracterul fraudulos al acestora si nici al adeverintelor intocmite, din moment ce intocmirea lor s-a facut cu intentia de a obtine in mod fraudulos credite de la unitatea bancara.