InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Curtea de Apel Timisoara

Nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare. Revendicare. Imprescriptibilitatea dreptului la actiune.

(Decizie nr. 1200 din data de 24.05.2006 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara)

Domeniu Vanzari-Cumparari | Dosare Curtea de Apel Timisoara | Jurisprudenta Curtea de Apel Timisoara

Nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare. Revendicare. Imprescriptibilitatea dreptului la actiune.
      
      
      
      
      Decretul-Lege nr. 115/1938 - art. 17, 34 - 37
      C. civ. - art. 480, 481
      Legea nr. 10/2001 - art. 46 alin. 5
      
     Nu sunt incidente dispozitiile art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 in situatia in care persoana a carui imobil a fost abuziv preluat revendica imobilul de la fostul chirias, actual proprietar.
     
      Curtea de Apel Timisoara, Sectia civila, decizia  nr. 1200 din 24 mai  2006
      
     Prin decizia civila nr. 1123 din 6 mai 2005 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara in dosar nr. 10963/2004,  a fost respins apelul declarat de reclamantii I.E., I.M.T. si I.T.E. impotriva sentintei civile nr. 5203 din 12 octombrie 2004, pronuntata de Judecatoria Arad in dosar nr. 5261/2004, in contradictoriu cu paratii N.I. si A.I. precum si S.C. "R." S.A. A., Primarul municipiului A. si Consiliul local A.
     Prin aceasta decizie, instanta de apel a confirmat si mentinut solutia primei instante, care a decis respingerea actiunii reclamantilor, retinandu-se ca dreptul acestora la actiune in justitie s-a prescris, in raport cu dispozitiile art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001.
     Astfel, Judecatoria Arad a retinut, in temeiul dispozitiilor art. 137 C. pr. civ. raportat la art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 ca dreptul la actiune al reclamantilor pentru constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare incheiat in beneficiul paratilor N., cu reprezentantii Statului Roman, s-a prescris la data de 14.08.2002, actiunea reclamantilor inregistrandu-se la instanta la data de 22.04.2004.
     Judecatoria a mai retinut ca imobilul din litigiu a fost intr-adevar nationalizat in mod abuziv, in perioada regimului comunist, astfel ca in ceea ce priveste retrocedarea lui sunt incidente exclusiv dispozitiile Legii nr. 10/2001, care reglementeaza regimul juridic al acestor retrocedari, legea fiind speciala si derogatorie de la legea generala.
     Prima instanta a mai retinut ca petitul privind constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare este petitul principal, iar daca acesta va fi respins, atunci capetele de cerere accesorii privind retrocedarea imobilului si rectificarea de carte funciara nu mai pot fi cenzurate.
     Respingand apelul, Curtea a retinut ca hotararea judecatoriei este corecta si ca aceasta a aplicat si interpretat corespunzator dispozitiile art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, cata vreme acest text impune un termen limita pentru promovarea unor actiuni in constatarea nulitatii absolute privind contracte de vanzare-cumparare incheiate in baza Legii nr. 112/1995 - privind imobile nationalizate, termenul limita fiind cel de 14 august 2002.
     In textul legii se mentioneaza ca, "prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune se prescrie in termen de 1 an de la data intrarii in vigoare a legii", termenul fiind prelungit in mod succesiv, pana la 14.08.2002.
     Instanta de apel a mai retinut ca in actiunea introductiva a reclamantilor, capatul principal de cerere este tocmai constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare-cumparare nr. 3101 din 3.03.1998 incheiat intre familia N. si Statul Roman, reprezentat de catre S.C. "R." S.A. A., avand ca obiect apartamentul nr. 4 din imobilul situat in A.
     Numai daca acest petit ar fi putut fi solutionat in beneficiul reclamantilor, in conditiile in care dreptul la actiune nu ar fi prescris, se puteau solutiona si urmatoarele capete de cerere privind restabilirea situatiei anterioare nationalizarii si rectificarea corespunzatoare a cartii funciare.
     S-a mai retinut ca actiunea reclamantilor, vizand retrocedarea apartamentului din litigiu a fost intemeiata in drept pe dispozitiile art. 480 si 481 C. civ., reclamantii calificand legal actiunea lor ca si o actiune in revendicare, potrivit dispozitiilor Codului civil, insa aceste dispozitii nu mai sunt aplicabile dupa aparitia Legii nr. 10/2001, care blocheaza orice actiune de revendicare de drept comun.
     In aceasta ordine de idei, instanta de apel a apreciat ca judecatoria a dat o aplicare corecta principiului potrivit caruia legea speciala deroga de la legea generala, in raport cu reglementarea speciala instituita de puterea legiuitoare privind conventiile de instrainare a imobilelor nationalizate, incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 10/2001.
     Impotriva acestei decizii au declarat recurs, in termen, reclamantii I.E., I.M.T. si I.T.E., recurs ce a fost motivat in drept cu dispozitiile art. 304 pct. 3, 4, 8 si 9 C. pr. civ. raportat la art. 312 alin. 5 C. pr. civ.
     In aceasta ordine, recurentii au sustinut ca s-au incalcat normele de competenta materiala intrucat apartamentul revendicat are o valoare de peste 1,5 miliarde lei vechi si astfel, competenta n prima instanta trebuia sa apartina tribunalului.
     Din punctul de vedere al incidentei dispozitiilor art. 304 pct. 4 si 9 C. pr. civ., recurentii au sustinut ca instantele au depasit sau mai degraba au ignorat atributiile puterii judecatoresti, aplicand si intrerpretand gresit normele legale aplicabile in cauza, refuzand sa judece pe fond actiunea lor de revendicare imobiliara, intemeiata pe prevederile dreptului comun, in raport cu dispozitiile art. 480 - 481 C. civ., preferand sa aplice norme straine de temeiurile de drept ale actiunii reclamantilor, respectiv art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001, norme care in acest caz nu se aplica insa.
     Incidenta dispozitiilor art. 304 pct. 8 C. pr. civ. a fost sustinuta doar formal si fara trimitere la un act juridic, in sensul de "negotium juris", care sa fi fost interpretat eronat de catre instante.
     Analizand recursul declarat de reclamanti, prin prisma motivelor de fapt si de drept invocate de acestia, cu aplicarea dispozitiilor art. 299 si urm. C. pr. civ. raportat la art. 312 alin. 5 C. pr. civ., coroborat cu dispozitiile art. 304 pct. 9 C. pr. civ., Curtea a retinut urmatoarele:
     Reclamantii au investit instanta Judecatoriei Arad, la data de 22 aprilie 2004, cu o actiune in revendicare, de drept comun, a apartamentului nr. 4 din imobilul in litigiu, temeiurile de drept invocate in mod explicit fiind art. 480 - 481 C. civ., alaturi de art. 17 si 34 pct. 1 din Decretul-Lege nr. 115/1939, alaturi de dispozitiile art. 1 si 9 din Legea nr. 112/1995, sustinute de H.G. nr. 20/1996 si H.G. nr. 11/1997.
     Acest caracter, de actiune in revendicare al cererii reclamantilor a si fost de altfel recunoscut de instanta de apel, in cuprinsul considerentelor utilizate pentru motivarea deciziei acum recurate.
     Drept urmare, Curtea a constatat ca, principala controversa iscata in derularea solutionarii acestei spete este legata de eventuala corelare a dispozitiilor Legii nr. 10/2001 cu normele dreptului comun ce reglementeaza actiunile in revendicare imobiliara, respectiv daca cele doua norme pot coexista si in ce conditii sunt aplicabile fiecare dintre ele.
     In acest context, Curtea a constatat ca, potrivit normelor legale aplicabile in materia revendicarilor imobiliare supuse dreptului comun, aceste tipuri de actiuni sunt imprescriptibile, aspect consacrat atat de Decretul-Lege nr. 115/1938, cat si de Legea nr. 7/1996, alaturi de normele inserate in Codul civil roman.
     Pe de alta parte, dispozitiile art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 stipuleaza ca, prin derogare de la dreptul comun, indiferent de cauza de nulitate, dreptul la actiune in constatarea nulitatii absolute a unui contract de vanzare-cumparare incheiat in baza Legii nr. 112/1995, se prescrie in termen de un an de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
     Operatiunea urmatoare, necesara in demersul logic este acela de determinare a naturii actiunii reclamantilor, in raport cu toate elementele de fapt si de drept existente in prezenta speta.
     In acest context, Curtea a retinut in primul rand faptul ca actiunea reclamantilor este intemeiata in drept, in mod explicit si exclusiv pe dispozitiile Decretului-Lege nr. 115/1938, cat si ale Legii nr. 7/1996, alaturi de normele inserate in Codul civil roman, care reglementeaza actiunea de revendicare imobiliara, de drept comun.
     In al doilea rand, Curtea a mai constatat ca aceste temeiuri de drept si calificarea actiunii reclamantilor ca si actiune de revendicare de drept comun sunt sustinute si de materialul probator administrat chiar in fata primei instante, din care relevanta maxima este asigurata de cuprinsul si mentiunile existente in C.F. 17219 A. si C.F. nr. 56418 A., respectiv sentinta civila nr. 6158/1998 a Judecatoriei Arad, pronuntata in dosar nr. 5359/1998 - irevocabila.
     Astfel, C.F. 17219 reprezinta cartea funciara colectiva a imobilului intreg din A., in timp ce in C.F. 56418 Arad este individualizat apartamentul nr. 4, revendicat acum de catre reclamanti si aflat in proprietatea tabulara a paratilor N.
     Or, analizandu-se aceste probe, rezulta ca reclamantilor I. le-a fost retrocedat imobilul in intregul sau, prin hotarare judecatoreasca irevocabila, din anul 1998, fiecare dintre acestia avand cate o cota de proprietate de 1/3 parte, prin restabilirea situatiei anterioare, ca urmare a constatarii nationalizarii abuzive a imobilului, de la antecesorii reclamantilor.
     Pe de alta parte, C.F. 56418 A. s-a creat  ca urmare a dezmembrarii aceluiasi imobil, cu ocazia apartamentarii si vanzarii unor apartamente de Stat, respectiv Consiliul local , impreuna cu S.C. "R." S.A. A., catre chiriasi, in baza Legii nr. 112/1995, operatiune realizata in cursul anului 1998 sau ulterior, adica in acelasi interval in care se purta procesul dintre familia I. si Statul Roman, reprezentat de aceeasi parati, respectiv Consiliul local A. si S.C. "R." S.A.  A.
     In acest conditii, Curtea a constatat ca se afla in mod evident in fata a doua titluri de proprietate tabulara asupra aceluiasi imobil, iar aceasta situatie justifica demersul si calificarea actiunii reclamantilor ca si o actiune in revendicare de drept comun, ce necesita compararea titlurilor si valorificarea aceluia care este cel mai bine caracterizat, aspect ignorat insa de primele doua instante, care nu au realizat o judecata in fond a cauzei, ci au respins actiunea reclamantilor, retinand incidenta prescriptiei dreptului la actiune, determinata de dispozitiile art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001.
     In aceeasi ordine de idei, Curtea a retinut ca normele prevazute de art. 46 alin. 5 din Legea nr. 10/2001 nu sunt incidente in aceasta speta, pentru argumentele mentionate mai sus, la care se adauga si rationamentul potrivit caruia o actiune in revendicare de drept comun este imprescriptibila absolut si nu poate fi inlaturata intotdeauna si in orice circumstante de incidenta normei speciale inserata in Legea nr. 10/2001.  De altfel, chiar Legea nr. 10/2001 in cuprinsul ei - art. 47 in varianta originara - consacra posibilitatea coexistentei actiunilor de revendicare de drept comun, alaturi de celelalte proceduri.
     Curtea si-a sustinut argumentele si cu considerentele care au fost avute in vedere de Curtea Europeana a Drepturilor Omului atunci cand s-au solutionat cauzele Strain vs. Romania, respectiv Paduraru vs. Romania, rationamente ce urmeaza a fi avute in vedere si de instanta de fond, cu ocazia rejudecarii prezentei cauze, dupa cum vor fi avute in vedere si dispozitiile art. 17 si 34 - 37 din Decretul-Lege nr. 115/1938, alaturi de normele instituite in completare de dispozitiile art. 480 - 481 C. civ., atunci cand vor fi analizate in mod comparativ titlurile de proprietate tabulara ale partilor litigante.
     In baza acestor considerente, Curtea, in temeiul prevazut de art. 312 alin. 5 C. pr. civ. raportat la art. 304 pct. 9 C. pr. civ., a admis recursul declarat de  reclamantii impotriva deciziei civile nr. 1123/6.05.2005 pronuntata de Curtea de Apel Timisoara, a casat atat decizia recurata, cat si sentinta civila nr. 5203 din 12 octombrie 2004 pronuntata de Judecatoria Arad si a trimis cauza spre rejudecare in fond la prima instanta.
      
      
      
      
      
      
      
      
      
      
      
      
      1
      
      
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Vanzari-Cumparari

Nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare a unui imobil. - Decizie nr. 161 din data de 17.02.2012
Constatarea nulitatii absolute a actului aditional la contractul de vanzare-cumparare si restabilirea situatiei anterioare - Decizie nr. 973 din data de 03.12.2010
Despagubiri solicitate ca urmare a constatarii nulitatii unui contract de vanzare-cumparare avand ca obiect imobil - Decizie nr. 516 din data de 13.12.2010
Constatarea nulitatii absolute a contractului de vanzare cumparare incheiat cu scop ilicit - Decizie nr. 377 din data de 18.10.2010
Obligatie de a face - Sentinta civila nr. 207 din data de 12.03.2009
Restituire arvuna. Conditii. - Decizie nr. 234/R din data de 24.09.2008
Contencios Fiscal. Aplicarea in timp a legii contenciosului administrativ - Decizie nr. 131/R din data de 23.05.2006
Raspunderea pentru evictiune; calitate procesuala pasiva. - Decizie nr. 4/Ap din data de 20.01.2009
Conditiile admiterii in principiu a cererii de interventie principala. - Hotarare nr. 108 din data de 04.04.2015
Opozitia la vanzare. Termen de formulare. Comunicarea notificarii. - Decizie nr. 457 din data de 19.05.2010
Obligatia de „a face” - Sentinta civila nr. 1752 din data de 22.06.2010
Contencios administrativ-fiscal. Operatiuni de vanzare de bunuri imobile cu caracter repetat efectuate de o persoana fizica. Sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata. Calitate de persoana impozabila. - Decizie nr. 498 din data de 25.03.2011
Societate comerciala. Antecontract de vanzare – cumparare de bunuri imobile concretizat in factura. Lipsa drepturilor privind sustinerea uneia dintre parti, precum ca nu s-a indeplinit conditia suspensiva pentru incheierea actului in forma autentica. - Decizie nr. 90 din data de 11.11.2008
CONTRACT DE VANZARE CUMPARARE. LIPSA PRET. PRET NESERIOS. LIPSA HOTARARII ADUNARII GENERALE A ASOCIATILOR. CONSECINTE. - Decizie nr. 48 din data de 27.06.2008
ANTECONTRACT DE VANZARE-CUMPARARE TEREN. INTERPRETAREA CONTRACTULUI. DESCHIDEREA PROCEDURII INSOLVENTEI VANZATORULUI. ACTIUNEA IN PERFECTARE A VANZATORULUI. OBLIGATIA INSTANTEI. - Decizie nr. 46 din data de 27.06.2008
Emitere instrumente de plata fara acoperire - Sentinta penala nr. 13 din data de 15.01.2010
Civil-Actiune in constatare. - Sentinta civila nr. 1004 din data de 19.01.2012
Incheiere contract de vanzare-cumparare cu primaria, a unei locuinte inchiriat. - Sentinta civila nr. 8010 din data de 30.05.2011
Anulare contract pentru lipsa de discernamant a vanzatorului - Sentinta civila nr. 10047 din data de 04.11.2008
Conditii necesare pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de contract de vanzare cumparare - Sentinta civila nr. 21383 din data de 01.11.2013