Contestatie in anulare. Conditii de admisibilitate.

     Contestatie in anulare. Conditii de admisibilitate.
      
      
      
      
      C. pr. civ. - art. 317 si 318
      
     Motivele contestatiei in anulare sunt expres si limitativ prevazute de art. 317 si 318 Cod procedura civila.
     
      Curtea de Apel Timisoara, Sectia comerciala si de contencios administrativ,
       decizia nr. 439 din 11 mai  2006
      
     Prin decizia civila nr. 173/6.02.2006, Curtea de Apel Timisoara respinge recursul formulat de reclamant persoana fizica impotriva sentintei civile nr. 893/16.09.2005, pronuntata de Tribunalul Caras-Severin .
     Prin decizia civila nr. 439 din 11 mai 2006, Curtea de Apel Timisoara respinge contestatia in anulare formulata de contestator persoana fizica impotriva hotararii mai inainte mentionate.
     In considerente s-a retinut ca, sustinerile contestatorului vizand incalcari ale regulilor de procedura in diversele grade de jurisdictie prin care tinde a intemeia motivul prevazut de art. 317 alin. 1 pct. 2 C. pr. civ., invocat in contestatia in anulare, nu pot fi primite intrucat, potrivit prevederilor legale enuntate, hotararile irevocabile pot fi atacate cu contestatie in anulare pentru atare motiv numai daca acesta nu a putut fi invocat pe calea apelului sau recursului, or, in cauza, dimpotriva, contestatorul a formulat  astfel de critici prin chiar cererea de recurs, iar instanta de recurs, s-a pronuntat in consecinta, nefiind asadar intrunita exceptia legala prevazuta  de art. 317 alin. 2 C. pr. civ., si in orice caz in speta nu se evidentiaza  incalcari ale  dispozitiilor de ordine publica privitoare la competenta in ceea ce priveste instanta de control judiciar.
     Pe de alta parte potrivit art. 318 C. pr. civ., hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze unul din motivele de modificare sau casare dar, pe de o parte, prin criticile formulate nu este evidentiata nici o greseala materiala care, in sensul strict al legii ce reglementeaza o situatie de exceptie si nu poate fi interpretata extensiv, ar trebui sa fie o eroare in legatura cu aspectele  formale ale judecarii recursului, pentru verificarea caruia sa nu fie necesara reexaminarea  fondului, reaprecierea probelor, interpretarea unor dispozitii legale sau rezolvarea unui incident procedural, evidenta prin raportare numai la probele existente in dosar la data pronuntarii hotararii, iar pe de alta parte, nu se poate reprosa instantei de recurs ca a omis sa examineze toate motivele de casare, in conditiile in care  pentru aprecierea acestuia, este absolut necesar a se face deosebirea intre motive si argumentele care le sprijina pe cele dintai.
     Altfel spus, argumentele, oricat de larg ar fi dezvoltate, sunt intotdeauna subsumate motivului de recurs pe care il sprijina, iar art. 318  C. pr. civ. se refera la omisiunea de a  examina motivul de recurs, iar nu argumentele  de fapt sau de drept invocate de parte.
     Pe cale de consecinta, contestatia  in anulare nu poate fi  admisa in cazul  in care instanta de recurs a grupat argumentele pentru a raspunde la motivul de recurs printr-un considerent comun, deoarece nu se poate reprosa omisiunea  de a cerceta motivul, cum este si cazul  in speta cu decizia atacata in calea  extraordinara de atac.
     De altfel, criticile pe care contestatorul le aduce hotararii atacate vizeaza modul in care instanta  de recurs a rezolvat aspectele litigioase staruind pentru o interpretare in sensul  sustinerilor sale a dispozitiilor legale incidente, or instanta, in solutionarea contestatiei in anulare, nu isi poate aroga competenta de a cenzura ceea ce s-a judecat de catre  instanta de recurs comportandu-se ca instanta de control judiciar, pentru  ca ar depasi in mod vadit limitele atributiilor sale, ce rezulta din dispozitiile legale ce reglementeaza aceasta cale extraordinara de atac.