Arestarea preventiva de doua ori in aceeasi cauza penala

     Tribunalul analizand legalitatea si implicit temeinicia propunerii de arestare preventive formulate , constata:
In ceea ce priveste imposibilitatea analizarii propunerii luarii din nou a masurii procesuale pe considerentul ca nu este indeplinita procedura cu inculpatul deoarece se afla in strainatate instanta constata ca, in conformitate cu art.150 cod pr.penala procedura este legal indeplinita, ascultarea acestuia fiind obligatorie in toate cazurile cu exceptia cazului cand inculpatul este disparut, se afla in strainatate ori se sustrage de la urmarire ori de la judecata.
     Formulata in baza disp.art.149/1 cpp, prin raportare la conditiile procedurale prevazute de art.143 si art.148 lit.a, f cpp, propunerea privind arestarea preventiva a inculpatului S. M. C. este inadmisibila pentru urmatoarele considerente:
Prin incheierea din data de  _  s-a admis propunerea formulata de DIICPOT - Serviciul Teritorial Craiova , dispunandu-se arestarea preventiva  pe o perioada de 25 de zile, incepand cu data de 16.12. 2010 si pana la data de 09.01.2011 inclusiv. Temeiurile arestarii preventive  sunt cele prevazute de art.143 cpp si 148 alin.1 lit.f cpp.
     In baza incheierii   a fost emis mandatul de arestare preventiva  .
     La data de  __  DIICOT - Serviciul Teritorial Craiova solicita luarea  din nou a masurii arestarii preventive  cu motivarea ca exista indicii cu privire la savarsirea faptelor de catre inculpat si  faptele sunt de o gravitate extrema (infractiuni de criminalitate organizata, santaj, rezultatul infractional, respectiv, un prejudiciu de pe un milion de euro), invocandu-se oral  de catre reprezentantul Parchetului aparitia unui nou temei  fata de care se face oportuna luarea  din nou a masurii arestarii preventive respectiv, faptul ca s-a sustras de la urmarirea penala, dupa ascultarea de catre judecator atunci cand s-a solutionat propunerea  de arestare preventiva, motiv ce a determinat imposibilitatea  incarcerarii .
     S-a invocat in drept si prevederile art. 160a pct.4 cpp., aratandu-se ca  fata de inculpatul ce a fost arestat in aceeasi cauza, se poate dispune din nou aceasta masura, daca au intervenit elemente noi care fac necesara privarea de libertate.
     Fara a exclude posibilitatea ca in aceeasi cauza sa se emita  pentru acelasi inculpat mai multe mandate de arestare preventiva, raportat la elementele cauzei se apreciaza ca, neexecutarea unui mandat de arestare preventiva nu poate conduce la luarea din nou a unei masuri preventive fata de o persoana  care este cercetata  pentru aceleasi fapte, si se constata ca nu a intervenit o extindere a obiectului cauzei pentru alte infractiuni sau alte acte materiale care intra in continutul constitutiv al unei infractiuni.
     Textul procedural invocat respectiv prevederile art.160a pct.4 cpp., reglementeaza institutia arestarii inculpatului in cursul judecatii.
     Chiar daca o prevedere ca cea cuprinsa la pct.4 nu o avem  reglementata la institutia" arestarea inculpatului in cursul urmarii penale" - art.1491 cpp. printr-o interpretare analogica care nu trebuie confundata cu extinderea legii prin analogie se poate retine ca,  reglementarea de la pct.4 a art.160a cpp, poate fi aplicabila si in cazul institutiei care reglementeaza arestarea inculpatului in cursul urmarii penale.
     Folosind rationamentul " a pari"care se sprijina pe argumentul ca  acolo unde exista o identitate de situatii  avem acelasi tratament juridic, nu excludem aplicabilitatea prevederilor pct.4 al art.160a cpp., la institutia reglementata de art.1491 argumentand ca,  in dreptul procesual penal in cazuri similare interpretarea analogica este posibila,  ambele institutii fiind reglementate in titlul  4 " Masurile preventive si alte masuri procesuale" sectiunea 4 " Arestarii preventiva"  si chiar mai mult, ceea ce face posibila interpretarea analogica, fara dubii,  in  sectiunea 2 " Arestarea Inculpatului".
     Ca atare, pornind de la conditiile  si cazurile in care se dispune arestarea inculpatului, asa cum sunt ele redate in art.148 cod pr.penala se constata ca, pentru luarea masurii arestarii preventive trebuie indeplinite cumulativ doua conditii: unele care vizeaza conditii de drept penal substantial ( cele prevazute in art.143 si  cele  prevazute  la pct.2  al art.148 cpp)  si unele strict procedurale (existenta  vreunuia dintre cazurile prevazute la art.148 alin.1 lit.a - f cpp.)
     Ca atare, textele procedurale precizate mai sus ( art.148, 1601 , 1491 cod pr.penala ) si care reglementeaza arestarea inculpatului, enumera  indeplinirea cumulativa a unor conditii care vizeaza dreptul substantial penal ( existenta unor probe, indicii cu privire la savarsirea unei fapte penale; pedeapsa prevazuta de lege sa fie detentiunea pe viata sau inchisoarea mai mare de 4 ani) si  a unor conditii care vizeaza numai temeiurile prevazute de legea procedurala penala.
     Acest lucru este unanim recunoscut de catre doctrina penala romana care  arata ca intre normele de drept procedural penal si normele  de drept substantial penal exista o stransa corelatie, nefiind functionabile de sine statator.
     In sensul celor precizate se observa ca atat institutia prevazuta de art.1491 cod pr.penala ( ce are denumirea marginala de "arestarea inculpatului in cursul urmaririi penale ) cat  si institutia prevazuta de art.160a cod pr.penala ( ce are denumirea marginala de " arestarea inculpatului in cursul judecatii) conditioneaza luarea masurii arestarii preventive dar de intrunirea conditiilor  prevazute de art.143 cod pr.penala si  existenta  a unuia dintre cazurile prevazute de art.148 cod pr.penala, ca atare conditiile trebuie sa fie cumulative.
     Fara sa excluda natura juridica procesuala a masurii arestarii preventive , chiar legea procedurala penala ne obliga sa analizam  ambele conditii, eventualele "elemente noi"  aparute, fiind  vizate de fapt conditii atat  de drept substantial penal dar si cazurile procedurale din art.148 lit.a -f  cpp.
     La data cand s-a facut propunerea de arestare preventiva, 3 ianuarie 2011,  fata  de inculpatul  S.M.C. " zis M." se dispusese  o arestare preventiva, masura procesuala ce nu a fost pusa in executare dar care era functionala, atat dreptul procesual penal intern cat si mecanismele de cooperare Europene Judiciare oferind destule instrumente pentru executarea unei asemenea masuri ( darea in urmarire generala conform dispozitiilor art.154 cod pr.penala; emiterea unui mandat european instrument menit  sa  aduca inculpatul in fata autoritatilor judiciare competente in vederea executarii masurii procesuale dispuse.)
     Ca atare, temeiurile de drept material substantial au fost analizate atunci cand s-a solutionat propunerea de arestare preventiva, (incheierea din 16 decembrie 2010), prin prezenta propunere de arestare preventiva nefiind invocate alte  elemente de drept penal substantial menite a  face posibile reexaminarea cauzei sub aspectul temeiniciei cum ar fi  extinderea obiectului cauzei pentru alte infractiuni, pentru alte acte materiale care ar putea intra in continutul infractiunilor retinute de catre organul de urmarire penala atunci cand a facut prima data propunerea de arestare preventiva.
     Ceea ce se observa foarte clar este faptul ca  intre prima propunere de arestarea preventiva si cea de-a doua propunere de arestare preventiva,  sub aspectul dreptului penal substantial exista o similitudine perfecta.
     Sub aspectul temeiurilor prevazute de legea procedural penala desi a fost invocata imprejurarea ca a intervenit  un caz nou respectiv, cel prevazut de art.148 lit.a cpp - subliniindu-se ca subzista cazul prevazut de  art.148 lit.f  cod pr.penala, tribunalul nu poate retine indeplinirea cumulativa a celor doua conditii care  fac referire  atat la dreptul substantial penal cat si la dreptul procedural deoarece, prima conditie  a fost analizata  cu ocazia  solutionarii primei propuneri a arestarii preventive, ca atare nu mai poate fi analizata in contextul in care  nu au intervenit elemente noi de natura a determina extinderea obiectului cauzei.
     Invocarea ca practica judiciara a unor hotarari de luarea a masurii arestarii preventive pe considerentul ca  au aparut elemente noi numai in sensul existentei unui alt  caz procedural prevazut de art.148 cpp., nu poate fi luat in considerare, atata timp cat  se constata ca, asemenea cazuri procedurale nu pot exista de sine statator.
     De altfel ,  prevederile CEDO art.5 pct.c  evidentiaza ca o conditie prealabila obligatorie atunci cand se dispune luarea unei masuri preventive, existenta unor temeiuri de drept penal substantial redata prin sintagma" exista motive verosimile de a banui ca a savarsit o infractiune"
     Ca atare,  atunci cand se dispune  arestarea preventiva trebuie avute in vedere atat temeiurile de drept substantial penal cat si temeiurile strict procedurale.
     Indiferent ca se vizeaza pericolul social al unei fapte, asa cum este el precizat generic in legea substantial penala ( limitele de pedeapsa) s-au extinderea  obiectului cauzei pentru alte infractiuni, acte materiale, acestea constituie elemente noi care,  atunci cand sunt invocate determina luarea din nou a unei masuri preventive, fie dupa inlocuirea masurii procesuale dispuse initial, fie dupa revocarea ei, fie dupa expirare.
     Ca atare, se constata ca  in cauza nu sunt indeplinite cumulativ toate conditiile pentru a dispune din nou arestarea preventiva, motiv pentru care urmeaza a fi respinsa ca inadmisibila propunerea de arestare preventiva a inculpatului S.M.C. zis "M".