Arest preventiv

Prin referatul procurorului da la Parchetul D.I.I.C.O.T. nr. 80D/P/2013 din 5.03.2104 s-a solicitat prelungirea masurii arestarii preventive fata de inculpatii A.G., A.C., S.I.E., T.T.I., D.C.V., I.S. si C.B.
Se solicita prelungirea masurii arestarii preventive deoarece in cauza urmeaza a fi extinsa urmarirea penala fata de A.G. si A.C. cu privire la efectuarea activitatilor de skimming realizate de acestia in cursul anului 2013 pe teritoriul Germaniei, probatoriul administrat pana in prezent, coroborat cu datele rezultate din accesarea casutei de e-mail utilizata de inc. A.G. facand dovada savarsirii infractiunilor prev. de art. 360 C.pen si 365 C.pen.
De asemenea, majoritatea inculpatilor si-au manifestat intentia incheierii acordurilor de recunoastere a vinovatiei urmand a avea loc negocierile specifice acestei proceduri.
Totodata, in cauza nu a parvenit raspunsul cererii de asistenta judiciara internationala solicitata autoritatilor germane, ce sunt utile sub aspectul solutionarii in privinta infractiunilor de efectuare de operatiuni financiare in mod fraudulos prev. de art. 250 al.1,2,3 C.pen., acces ilegal la un sistem informatic prev. de art. 360 al.1,2,3 C.pen. si operatiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prev. de art. 365  C.pen.
Inculpatii A.C., T.T.I. si C.B. au formulat in scris cerere de inlocuire a masurii arestarii preventive cu masura arestului la domiciliu sau controlului judiciar conform art. 242 alin. 2 Cod procedura penala.
In motivarea cererilor, inculpatii considera ca analiza in concret, in primul rand a imprejurarilor cauzei, a modalitatii de savarsire a faptelor ce li se imputa, a faptelor insasi, releva lipsa unui minim de indicii pertinente ca pretinsa activitate infractionala a acestora se circumscrie elementelor constitutive a infractiunilor pentru care sunt cercetati.
In al doilea rand, procedand la o evaluare si a persoanei si a conduite inculpatilor, in acceptiunea dispozitiilor art. 242 alin. 2 din Codul de procedura penala se poate lesne observa ca si din acest punct de vedere masura arestului preventiv apare ca excesiva, inculpatii fiind lipsiti de antecedente penale, astfel incat nu se poate vorbi de o periculozitate deosebita a lor sau de reiterarea unui comportament infractional de catre acestia raportat la alti coinculpati.
Aceste aspecte coroborate si cu scopul masurilor procesuale circumscris in dispozitiile art. 202 alin. 2 Cod procedura penala contureaza inculpatilor o situatie mai favorabila si astfel compatibila cu dispunerea in cauza a unei masuri procesuale mai usoare ca severitate, cum este cea a arestului la domiciliu sau a controlului judiciar, garantiile de ordin procesual prezentate de acestia si invocate anterior, alaturi de obligatiile ce li se vor impune in sarcina sunt de natura a apara ordinea publica si de a asigura buna desfasurare, pe mai departe, a procesului penal.
Pe cale de consecinta, pe linia celor invocate si coroborat cu dispozitiile art. 223 alin. 2 teza finala considera ca afectarea normei incriminatoare (in care rezida de altfel si pericolul social concret pentru ordinea publica) este minima tocmai fata de limitele reduse de pedeapsa potrivit legii noi, mai favorabile, fata de circumstantele reale ale faptei, fata de urmarea imediata.
Mai mult, la acest moment procesual urmarirea penala este intr-un stadiu avansat, in cauza fiind administrate probatorii constand in inregistrari, capturi de imagine, declaratii ale coinculpatilor, martorilor, perchezitii informatice si domiciliare, probele ce urmeaza a mai fi efectuate neputand fi influentate de catre inculpati, chiar si aflati in stare de libertate.
Avand in vedere si perioada de aproximativ doua luni de arest preventiv la care au fost supus inculpatii si care in mod neindoielnic au contribuit la corijarea lor, anterior avand o conduita buna in familie si comunicate, fiind lipsiti si de antecedente penale s-a apreciat ca buna desfasurare a procesului penal, mai departe in faza urmaririi penale si apoi in faza judecatii se poate realiza si prin punerea lor in libertate cu luarea masurii arestului la domiciliu sau a controlului judiciar care, prin continutul lor sunt in concordanta cu art. 202 alin. 1 Cod procedura penala, neexistand in cauza riscul de a fi reluata activitatea infractionala odata pusi in stare de libertate ori de a se sustrage de la proceduri judiciare.
Din actele si lucrarile dosarului, judecatorul de drepturi si libertati retine urmatoarele, mai intai cu privire la propunerea de prelungire a masurii arestarii preventive:
Inculpatii au fost arestati preventiv prin incheierea nr. 4/I/12.01.2014  a Tribunalului Bacau retinandu-se ca temei dispozitiile art. 148 lit. f Cod procedura penala vechi si prelungita pe o perioada de 30 de zile prin incheierea nr. 14/I/05.02.2014 a Tribunalului Bacau .
In fapt se retine ca  in cursul anului 2013,inculpatul A.G. impreuna A.C., A.I., T.T.I., D.C.V., A.C.C., au constituit un grup infractional organizat specializat pe linia confectionarii de aparatura artizanala destinata falsificarii instrumentelor de plata electronica, in vederea realizarii infractiunilor de rezultat respectiv retrageri frauduloase de numerar, cu ajutorul instrumentelor de plata falsificate, obtinand in acest fel sume importante de bani.
In vara anului 2013 acestia frecventau doua locatii, una in mun. Bacau  – apartinand inc. A.I. si una in jud. Vrancea – apartinand inc. S.I.E., in scopul confectionarii artizanale de dispozitive destinate fraudarii bancomatelor, purtau discutii cu persoane avand aceleasi preocupari infractionale si planificau deplasari in strainatate (Italia, Germania, Franta) in scopul utilizarii dispozitivelor confectionate in Romania, pentru copierea datelor de carduri bancare apartinand cetatenilor straini.
In cursul lunii iulie 2013, inc. T.T.I., D.C.V. si A.C., s-au deplasat pe teritoriul Germaniei, unde se pare ca au savarsit infractiuni de skimming, acestia revenind in tara in cursul lunii octombrie 2013, avand asupra lor diferite sume de bani in euro.
Pe de alta parte, inc. A.G., persoana cunoscuta cu preocupari infractionale pe linia contrafacerii instrumentelor de plata electronica, fiind recidivist, s-a deplasat in acelasi scop pe teritoriul Frantei, tot in vara anului 2013. Anterior efectuarii acestei deplasari, inculpatul A.G. este contactat telefonic, de un barbat neidentificat, aflat la acel moment in Franta, care la sfarsitul discutiei il intreaba daca poate sa ii puna si lui la dispozitie un  dispozitiv de skimming, respectiv o „mata”.
Din continutul acestei convorbiri telefonice rezulta faptul ca inc. A.G. a trimis in Franta, probabil printr-un curier, mai multe dispozitive de skimming, preluate de persoana mentionata anterior, aceasta aratandu-se incantata de calitatea dispozitivelor fiind interesat sa achizitioneze si el unele similare.
In toamna anului 2013, inc. A.G. a revenit in Romania reluand legaturile infractionale cu inc. A.C. si cu A.D. ( ultimul fiind cercetat in stare de arest preventiv pentru fapte similare in dosarul cu nr. 218D/P/2013), cu scopul de a procura alte dispozitive de skimming, cu care sa se deplaseze in cursul anului 2014 in Italia.
In realizarea scopului infractional, membrii gruparii au procurat si  detinut aparatura si programe software destinate falsificarii instrumentelor de plata electronica,  cu ajutorul careia au procedat la realizarea activitatilor de skimming, in vederea procurarii ilicite de date de identificare a cardurilor, si ulterior, la falsificarea unor astfel de  instrumente de plata electronica, cu ajutorul carora au procedat, in repetate randuri, pe spatiul Uniunii Europene – Germania, Franta si Italia,  la efectuarea de operatiuni de retragere frauduloase de numerar.
Pe de alta parte, membrii gruparii infrac?ionale  organizate, regrupata dupa revenirea din strainatate, au efectuat la inceputul anului 2014 demersuri pentru asigurarea confec?ionarii de aparatura artizanala destinata realizarii scopului gruparii, pe alt tip de componente ?i aparate, prin intermediul inc. S.E.
In acest sens, se constata deplasarea inc. A.C. impreuna cu inc. A.G. la data de 09.01.2014 ce rezulta atat din exploatarea autoriza?iei  nr. 470/2013 ce confirma discu?ia dintre inc. A.C. ?i inc. S.E., care au convenit ca primul sa se deplaseze la domiciliul acestuia pentru a ie?i la cumparaturi legate de activitatea comuna de confec?ionare a aparaturii destinate falsificarii instrumentelor de plata electronica, cat ?i din exploatarea ordonan?ei provizorii de imagini din aceea?i data – ce confirma prezen?a inc. A.C. ?i A.G. la locuin?a inc. S.E. de pe raza com. P., jud. Vrancea, dupa  care a inculpa?ilor A.C. ?i S.E. la o loca?ie din  mun. Bacau.
Legaturile infrac?ionale ?i continuarea activita?ii gruparii rezulta inclusiv din faptul ca in aceea?i seara, imediat ce inc. A.C. s-a intors in Bacau de la locuin?a inc. S.E. (conducandu-l pe acesta inapoi la locuin?a sa), l-a contactat pe inc. D.C., pentru a se intalni.
A doua zi se constata ca inc. A.C. a luat legatura ?i cu inc. T.T.
Este de precizat ca inc. S.E. este cunoscut cu preocupari pe linia confec?ionarii de aparatura artizanala destinata falsificarii instrumentelor de plata electronice, posedand condamnari anterioare in Germania ?i Italia pentru fapte de acest gen, a?a cum rezulta din insa?i declara?ia sa, ?i se confirma prin multitudinea echipamentelor ?i dispozitivelor cu specific identificate cu ocazia perchezi?iei domiciliare.
Colaborarea acestuia cu membrii grupului infrac?ional constituit de A.G., A.C. ?i ceilal?i rezulta ?i din monitorizarile intruzive, din vara anului 2013, cand s-au constatat numeroase deplasari ale inculpa?ilor susmen?iona?i la adresa de domiciliu a acestuia din com. P., jud. Vrancea. (a se vedea anterior convorbirile telefonice ale inculpa?ilor ce fac referire la deplasarile pe raza jud. Vrancea, inculpatul S. fiind denumit codat – baiatul de la primarie -). Referitor la participarea inc. S.E. este de precizat precau?ia acestuia, datorita antecedentelor sale penale, relevata de faptul ca nu a pus la dispozi?ia membrilor gruparii un numar de telefon pentru contact, contactarea lui realizandu-se direct la domiciliu.
Pe de alta parte, s-a constatat din monitorizarea intruziva a inc. A.D. (cauza disjunsa din dosarul 80D/P/2013) ca la sfar?itul anului 2013 – inceputul anului 2014, atat inc. A.G. cat ?i inc. A.C. s-au intalnit de mai multe ori cu acesta, culegand informa?ii despre zona in care a ac?ionat inc. A.D., in Italia, in cursul anului 2013, avand in vedere ca acesta a diseminat in mediul infrac?ional informa?ii privind realizarea unor beneficii consistente ca urmare a activita?ii infrac?ionale. Ca urmare a mia multor intalniri cu inc. A.D., inc. A.G. a vehiculat  in acela?i mediu ideea ini?ierii unei deplasari in perioada imediat urmatoare in Italia.
Intrucat din exploatarea mijloacelor de proba intruzive a rezultat aducerea in ?ara de catre inc. M.S.M. a componentelor electronice destinate confec?ionarii artizanale a unui aparat destinat copierii datelor de carduri tip POS ?i punerea acestuia la dispozi?ia inc. C.B., la data de 11.01.2014, orele 00,30, la aceea?i data s-a procedat la efectuarea perchezitiilor domiciliare la locuintele tuturor invinuitilor cercetati in cauza, in vederea identificarii mijloacelor de proba cu privire la care existau indicii temeinice ca acestia le detin in locuintele lor si urmau sa  le utilizeze la savarsirea de infractiuni la legea comertului electronic (componente hardware si sofware, instrumente de plata electronica falsificate, medii de stocare a datelor informatice, tastaturi de bancomat, POS-uri , etc).
Potrivit art. 234 al. 1 Cod procedura penala „arestarea preventiva a inculpatului poate fi prelungita, in cursul urmariri penale, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate a inculpatului sau exista temeiuri noi care justifica prelungirea masurii”.
Judecatorul de drepturi si libertati constata ca temeiurile ce au determinat luarea masurii arestarii preventive a inculpatilor  - art. 148 lit. f Cod procedura penala vechi – se regasesc in noua reglementare prevazuta de art. 223 al. 2 Noul Cod de procedura penala.
Astfel, se constata ca exista probe (perchezitii, interceptari telefonice, comunicari in sisteme informatice, interceptari si inregistrari de imagini, medii de stocare a datelor, telefoane mobile, cartele telefonice cu urme ale infractiunilor, dispozitive si subansamble destinate confectionarii artizanale de aparatura necesara fraudarii bancomatelor) din care rezulta suspiciunea rezonabila ca acesti inculpati au comis infractiunile pentru care sunt cercetati.
Din cuprinsul dosarului de urmarire penala rezulta ca cercetarile se afla in curs de desfasurare, se apropie de finalizare necesitand timp pentru verificarea si analizarea de catre procuror a continutului casutei de e-mai utilizata de inc. A.G. , continut in 7 volume, urmand a fi identificata participarea inculpatilor la savarsirea altor fapte penale si eventual identificati noi participanti la comiterea faptelor in cadrul grupului infractional.
De asemenea, este in interesul aflarii adevarului si raspunsul la cererea de asistenta judiciara internationala solicitata autoritatilor germane referitor la infractiunile de efectuare de operatiuni financiare in mod fraudulos prevazuta de art. 250 alin. 1, 2, 3 Cod penal, acces ilegal la un sistem informatic prevazuta de art. 360 alin. 1, 2, 3 Cod penal si operatiuni ilegale cu dispozitive ori programe informatice prevazuta de art. 365 Cod penal.
Totodata, urmeaza ca inculpatii care si-au manifestat intentia de incheiere a unui acord de recunoastere a vinovatiei sa fie audiati in cadrul procedurii de negociere specifice acestei institutii procesual penale, ceea ce iar necesita timp. Insa aspectul ca doresc, intentioneaza incheierea acordului de recunoastere a vinovatiei nu presupune in mod automat si punerea in libertate a inculpatilor.
Potrivit jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului, detentia este justificata doar daca se face dovada ca asupra procesului penal planeaza unul dintre urmatoarele pericole, care trebuie apreciate „in concreto" pentru fiecare caz in parte: pericolul de savarsire a unor noi infractiuni, pericolul de distrugere a probelor, riscul presiunii asupra martorilor, pericolul de disparitie a inculpatului sau pericolul de a fi tulburata ordinea publica. In acelasi sens s-a pronuntat si Comitetul de Ministri al Consiliului Europei care prin Recomandarea nr. R (80) 11 care la pct. 3 prevede ca detentia provizorie nu poate fi ordonata decat daca persoana in cauza este banuita ca a savarsit o infractiune si sunt motive serioase de a se crede ca exista unul sau mai multe dintre urmatoarele pericole: pericolul de fuga, cel de obstructionare a cursului justitiei, ori acela ca acuzatul sa nu comita o noua infractiune grava. Punctul 4 al Recomandarii specifica in plus ca, daca existenta nici unuia dintre pericolele enuntate nu a putut fi stabilita, detentia provizorie s-ar putea, totusi, justifica, in mod exceptional, in anumite cazuri in care se comite o infractiune deosebit de grava.
Analizand actele si lucrarile dosarului judecatorul de drepturi si libertati constata ca exista dovezi privind existenta cazului comiterii unei infractiuni grave apreciate, atat de Curtea Europeana a Drepturilor Omului cat si de Comitetul de Ministri al Consiliului Europei, ca fiind justificativ pentru luare masurii arestului preventiv.
Astfel, pentru prezervarea ordinii publice, Curtea a admis ca prin   gravitatea lor deosebita si prin reactia publicului la savarsirea lor, anumite infractiuni pot sa suscite o tulburare sociala de natura sa justifice o detentie provizorie, cel putin o perioada de timp (cauza Letellier contra Frantei). Un asemenea element nu poate fi apreciat ca pertinent si suficient, decat daca se bazeaza pe fapte de natura sa arate ca eliberarea inculpatului ar tulbura in mod real ordinea publica.
Ori in prezenta cauza, judecatorul de drepturi si libertati considera ca se impune in continuare detentia provizorie pentru fiecare inculpat, fiind comise infractiuni deosebit de grave prin insasi natura acestora – grup infractional organizat, detinere de instrumente in vederea falsificarii de valori, falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plata si efectuarea de operatiuni financiare in  mod fraudulos (inc. A.), punerea in circulatie de valori falsificate (inc. D.)  - iar raportat la imprejurarile concrete in care au fost savarsite faptele: prin desfasurarea pe o perioada indelungata de timp si prin relatiile si conexiunile cu alte retele infractionale transfrontaliere, care actioneaza pe acelasi segment de crima organizata, dovedesc periculozitatea ridicata a inculpatilor, iar prin numarul mare al actelor materiale comise si diversitatea infractiunilor, demonstreaza „specializarea” acestora in savarsirea acestui gen de infractiuni.
Avand in vedere ca probatoriul administrat in cauza releva amploarea deosebita a activitatii infractionale a membrilor grupului, prin desfasurarea pe o perioada indelungata de timp si prin relatiile si conexiunile cu alte retele infractionale care actioneaza pe acelasi segment de crima organizata, se dovedeste periculozitatea inculpatilor, existand date suficiente care certifica necesitatea prelungirii masurii arestarii preventive pe o perioada de 30 de zile, in vederea asigurarii bunei desfasurari a urmaririi penale, pentru suplimentarea probatoriului.
Asadar constatand ca temeiurile ce au determinat luarea masurii arestarii preventive fata de fiecare inculpat continua sa subziste, se regasesc in dispozitiile art. 223 al. 2 Noul Cod de procedura penala si nu au incetat, judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca prelungirea masurii arestarii preventive este necesara pentru finalizarea urmaririi penale, aflarea adevarului, si justa solutionare a cauzei.
Judecatorul de drepturi si libertati considera ca sunt indeplinite cumulativ cele 2 conditii prevazute de art. 223 al. 2 Noul Cod de procedura penala – exista probe din care rezulta suspiciunea rezonabila ca inculpatii au comis infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani si din modalitatea concreta de comitere, gravitatea infractiunilor, scopul urmarit (fraudarea bancomatelor), conexiunile cu alte grupuri infractionale ce actioneaza pe acelasi segment infractional, caracterul transfrontalier al faptelor, durata mare de timp in care s-a derulat activitatea infractionala  - astfel ca se constata ca privarea de libertate a fiecarui inculpat este necesara pentru inlaturarea starii de pericol pentru ordinea publica.
Apararile inculpatilor ca probele ce urmeaza a fi administrate in faza de urmarire penala si pentru care se solicita prelungirea nu ii privesc pe unii dintre inculpati, nu au nici o relevanta deoarece cauza trebuie lamurita sub toate aspectele, faptele si fata de toti inculpatii in intregul ei. Scopul procesului penal este de aflare a adevarului  si tragerea la raspundere penala a celor vinovati. Ca atare in faza de urmarire penala trebuie lamurite toate aspectele pentru aflarea adevarului.
De asemenea, cauza trebuie analizata in toata complexitatea ei, a conexiunilor dintre inculpati si nu defalcat pe fiecare inculpat pentru care, separat, activitatea sa infractionala poate aparea infima sau fara pericol mare, insa in cadrul grupului infractional are o alta gravitate, indeplinea o sarcina necesara angrenajului infractional, necesara functionarii grupului infractional.
Nu se poate retine apararea inculpatului I. ca nu se cunosteau cu toti membrii grupului deoarece practica judiciara a stabilit ca in specificitatea grupului infractional organizat in cazul infractiunilor de detinere de instrumente in vederea falsificarii de valori, falsificarea titlurilor de credit sau instrumente de plata, punerea in circulatie de valori falsificate (fostele infractiuni din legea nr. 365/2002) consta in lipsa unei organizari infractionale clasice, cu o structura ierarhica de tip piramidal.
Dimpotriva, specificul grupului infractional organizat in cazul acestui tip de infractiuni presupune stabilirea unui numar de functii bine delimitate ale mai multor celule din cadrul retelei infractionale.
Astfel de elemente specifice intrunesc elementele de baza ale criminalitatii organizate constand in asocierea mai multor persoane, pe o perioada indelungata de timp, cu sarcini bine delimitate, in scopul savarsirii de infractiuni grave, pentru obtinerea de beneficii ilicite.
Trebuie precizat ca un element specific in aceste grupari il constituie implicarea unor persoane cu  sarcini simple avand ca rol confectionarea sau adaptarea dispozitivelor, componentelor electronice ori aparaturii destinate falsificarii instrumentelor de plata electronica.
Caracterul transfrontalier al acestei activitati ilicite este apreciat ca fiind o modalitate de disimulare a activitatii infractionale si de ingreunare a activitatii de cercetare a organelor judiciare.
Trebuie subliniat ca specificul acestor infractiuni si al grupurilor infractionale  organizate in scopul comiterii acestui gen de infractiuni, este mobilitatea in cadrul grupului, practica in aceasta materie dovedind faptul ca  membrii unui astfel de grup infractional interactioneaza si colaboreaza intre ei, in functie de interes, pentru anumite perioade de timp, in functie de specializarea fiecaruia si de rezultatele obtinute.
In aceste conditii, un astfel de grup infractional nu va functiona niciodata dupa regulile si principiile generale, ci va functiona dupa reguli proprii, suferind schimbari si modificari rapide de continut si structura, din cadrul unui grup putandu-se desprinde una sau mai multe celule (denumite chiar de membrii grupului „echipe de lucru”) ce vor actiona la randul lor ca un grup infractional organizat, avand foarte posibil un lider si membri executanti cu roluri foarte bine stabilite.
De asemenea, este binecunoscut faptul ca mai multe astfel de celule pot avea un membru comun – cum ar fi de exemplu persoana specializata in confectionarea de echipamente artizanale destinate activitatilor de skimming, care isi ofera serviciile in cadrul mai multor echipe de lucru.
Persoanele cu preocupari pe linia confectionarii de echipamente artizanale dezvolta in timp multiple legaturi infractionale, fiind cunoscute si recunoscute de cei care activeaza in acelasi domeniu, cum este si cazul persoanelor cercetate in cauza.
Este de precizat faptul ca acest gen de infractiuni nu pot fi savarsite singular de anumite persoane, fiind de esenta lor faptul ca pentru realizarea scopului infractional maniera organizata, ce presupune implicarea mai multor persoane conform etapelor metodologice corespondente actiunilor materiale ale infractiunilor (confectionarea de aparatura, activitati de skimming, activitati de prelucrare a datelor si falsificare a instrumentelor de plata electronica si realizarea activitatilor finale de retrageri frauduloase de numerar) este mult mai eficienta pentru obtinerea rezultatului propus.
Gravitatea infractiunilor pentru care sunt cercetati inculpatii rezulta si din majorarea limitelor de pedeapsa prev. de Noul cod penal, fata de reglementarea speciala prevazuta de Legea nr. 365/2002 – art. 314 al. 2 Noul Cod penal – inchisoarea de la 2 la 7 ani, art. 311 al. 2 Noul Cod penal – inchisoarea de la 3 la 10 ani, art. 313 al. 2 Noul cod penal – inchisoarea de la 3 la 10 ani.
Totodata, apararile inculpatilor privind situatia lor familiala - copii in intretinere, sotii fara loc de munca sau gravide (cazul lui C.), sau starea de sanatate (de exemplu inculpatul I.) nu pot fi primite de judecatorul de drepturi si libertati care apreciaza ca nu constituie motive care sa justifice punerea lor in libertate si ca, dimpotriva, cand au comis aceste fapte, inculpatii si-au asumat riscul de a fi descoperiti, de a fi cercetati penal chiar cu privare de libertate si astfel desfasurarea unei vieti de familie normala sa fie perturbata.
Pentru aceste motive, judecatorul de drepturi si libertati considera ca nici macar nu se impune inlocuirea masurii arestarii preventive cu o alta masura preventiva mai blanda precum arestul la domiciliu sau controlul judiciar.
Referitor la cererile inculpatilor A.C., T.T.I. si C.B. de inlocuire a masurii arestarii preventive cu o alta mai usoara, judecatorul de drepturi si libertati le considera ca neintemeiate. Avand in vedere infractiunile pentru care sunt cercetati, natura acestora - grup infractional organizat, detinere de instrumente in vederea falsificarii de valori, tentativa la falsificare de titluri de credit ori instrumente de plata (inculpatul T.) sau operatiuni ilegale cu dispozitive ori programe informatice (inculpatul C.); multitudinea acestora (2-3 fapte fiecare inculpat), calitatea de lider sau membri importanti ai gruparii judecatorul de drepturi si libertati apreciaza ca o masura preventiva mai usoara nu este suficienta pentru realizarea scopului asigurarii bunei desfasurari a procesului penal sau impiedicarea acestora de la comiterea de noi infractiuni.
Trebuie subliniat ca limitele de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunile comise de cei 3 inculpati nu au maximul de 5 ani inchisoare, ci infractiunea prevazuta de art. 314 alin. 2 Cod penal are pedeapsa cu inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar cea prevazuta de art. 311 alin. 2 Cod penal are pedeapsa cu inchisoarea de la 3 la 10 ani. Ca atare, pedepsele prevazute de lege pentru infractiunile pentru care sunt cercetati inculpatii sunt inchisoarea mai mare de 5 ani ceea ce dovedeste o gravitate crescuta a acestora.
Fata de toate acestea, judecatorul de drepturi si libertati considera ca nefondata cererile inculpatilor A.C., T. T.I. si C.B. de inlocuire a masurii arestarii preventive cu o alta mai usoara si ca intemeiata propunerea procurorului D.I.I.C.O.T. de prelungire a masurii arestarii preventive a inculpatilor.
In consecinta, in baza art. 242 alin. 2 Cod procedura penala va respinge ca nefondate cererile de inlocuire a masurii arestarii preventive cu o masura preventiva mai usoara - arestul la domiciliu sau controlul judiciar prevaz. de art. 218 si 211 C.pr.penala- formulate de inc. A.C., C.B. si T.T.I.
Constatand culpa procesuala a inculpatilor, acestia vor fi obligati conform art. 275 alin. 2 Cod procedura penala sa plateasca statului cate 50 lei cheltuieli judiciare.
In baza art. 236 Cod procedura penala judecatorul de drepturi si libertati va admite propunerea procurorului de la D.I.I.C.O.T. Bacau de prelungire a masurii arestarii preventive.
Va dispune prelungirea masurii arestarii preventive pe o perioada de 30 de zile, incepand cu data de 12.03.2014 si pina la data de 10.04.2014 inclusiv, fata de inculpatii:
1. A.G., cercetat pentru comiterea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat prevaz. de art. 367 C.penal, detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori prevaz. de art. 314 al. 2 C.penal , tentativa la falsificarea de titluri de credit sau instrumente de plata prevaz. de art. 32 rap. la art. 311 al. 2 C.penal si efectuare de operatiuni financiare in mod fraudulos prevaz. de art. 250 al. 3 C.penal cu aplic. art. 35, art. 38 si art. 41 C.penal;
2. A.C., cercetat pt. comiterea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat prevaz. de art. 367 C.penal si detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori prevaz. de art. 314 al. 2 C.penal;
3. S.I.E., cercetat pt. comiterea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat prevaz. de art. 367 C.penal si detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori prevaz. de art. 314 al. 2 C.penal;
4. T. T.I., cercetat pt. comiterea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat prevaz. de art. 367 C.penal, detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori prevaz. de art. 314 al. 2 C.penal si tentativa la falsificare de titluri de credit sau instrumente de plata prevaz. de art. 32 rap. la art. 311 al. 2 C.penal;
5. D.C.V., cercetat pt. comiterea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat prevaz. de art. 367 C.penal, detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori prevaz. de art. 314 al. 2 C.penal si punerea in circulatie de valori falsificate prevaz. de art. 313 al. 1 C.penal;
6. I.S., cercetat pt. comiterea infractiunilor de constituire sau a unui grup infractional organizat prevaz. de art. 367 C.penal si detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori prevaz. de art. 314 al. 2 C.penal;
7.C.B., cercetat pt. comiterea infractiunilor de constituire a unui grup infractional organizat prevaz. de art. 367 C.penal, detinerea de instrumente in vederea falsificarii de valori prevaz. de art. 314 al. 2 C.penal si operatiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice prevaz. de art. 365 al. 2 C.penal;
Conform art. 275 al. 3 C.pr.penala cheltuielile judiciare vor ramane in sarcina statului.