Ucidere din culpa

Prin sentinta penala nr. 340 din 01.07.2009 pronuntata de Judecatoria Suceava  in dosarul nr. 5126/314/2008, In baza art.178 alin.1,2 Cod penal a fost condamnat inculpatul R. C., la o pedeapsa de 2(doi) ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa.
In baza art.81 C.p. s-a suspendat conditionat executarea pedepsei pe un termen de incercare de 4 ani calculat conform art.82 C.p.
In baza art.359 al.1 C.p.p. s-a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate si executarea pedepsei aplicate in regim de detentie in cazul savarsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare.
In baza art.71 C.p. i s-a interzis inculpatului drepturile prevazute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b si lit.c teza finala Cod penal pe durata executarii pedepsei principale si s-a facut aplicarea art.71 alin.5 C.p.
S-a luat act ca partile vatamate D. A. I., domiciliat in _,   D. E. domiciliata  in  _ si D. D.-G., domiciliat in _  nu s-au constituit parti civile.
In baza art.14 si art.346 C.pr.pen. raportat la 998,999 C.civ s-au admis, in parte, actiunile civile formulate de partile civile P. P., B. (fosta P.) A., P. M., P. G., P. D. si P. E. toti domiciliati in  _. si a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC _. SA, dupa cum urmeaza:
- la plata sumelor de 3000 lei reprezentand cheltuieli de inmormantare, 2000 lei reprezentand cheltuieli cu parastasele, 2000 lei cheltuieli de transport catre partile civile P. D., P. E., P. P., B. (fosta P.) A., P. M., P. G.;
- la plata sumei de 15000 lei reprezentand daune morale catre partile civile P. D. si P. E.
In baza art.191 C.p.p. a fost obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC _ SA la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cuantum de 700 lei din care suma de 200 lei in fondul Ministerului Public cu titlu de cheltuieli judiciare din faza de urmarire penala, iar 500 lei in fondul Ministerului Justitiei cu titlu de cheltuieli judiciare din faza de judecata.
Pentru a hotari astfel, prima instanta a retinut ca prin Rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Suceava nr. 5/P/2006 s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului R. C. pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art.178 alin. 1 si 2 C.p.
In motivarea actului de sesizare a instantei s-a retinut ca, in data de 24.11.2005, in jurul orei 22.00, in timp ce se afla in Statia de Sortare Costina, prin nerespectarea masurilor de prevedere pentru manevrarea si parcarea utilajului cu nr.de inventar 43-76-265, din culpa, l-a accidentat pe P. G. care, in urma leziunilor suferite  a decedat.
Aceasta situatie de fapt a fost probata cu urmatoarele mijloace de proba: proces - verbal de sesizare din oficiu al organelor de politie, rezolutia cu nr. 617/P/2005 din 14.12.2005 a Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava, proces - verbal de sesizare din oficiu al procurorului din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Suceava, proces - verbal cercetare la fata locului, proces - verbal recercetare la fata locului, insotit de planse foto, schita si CD cu fotografii realizate de V. L. la data de 24.11.2005 in localul apartinand PF S. M., declaratiile fratelui victimei, P. P., copie dupa certificatul medical constatator al decesului nr. 70/2005, raportul medico legal de necropsie cu nr. 541/C/12.12.2005 a S.M.L. Suceava, insotit de plansa foto, raport de expertiza medico - legala cu nr. 140/A/26.04.2006 a S.M.L. Suceava, proces - verbal de examinare criminalistica a obiectelor de imbracaminte apartinand victimei cu care se afla imbracata in momentul efectuarii necropsiei, insotit de plansa foto, proces - verbal de examinare criminalistica a obiectelor de imbracaminte apartinand victimei identificate in containerul tip vagon, insotit de plansa foto, raport de expertiza tehnica judiciara cu nr. 328/28.03.2007, raport de constatare tehnico - stiintifica privind detentia comportamentului simulat cu nr. 80944/07.06.2006 a Laboratorului Poligraf Suceava, proces - verbal de examinare criminalistica a organelor de politie, insotit de plansa foto, adresa din data de 12.07.2006 a Serviciului Mecanizare - Transport Suceava din cadrul S.C. _.S.A., proces - verbal de conducere in teren, insotit de plansa foto, proces - verbal de confruntare intre invinuitul R. C. si martorul S. A. V., declaratiile inculpatului R. C. si declaratiile martorilor.
In cursul cercetarii judecatoresti au fost audiati: inculpatul R. C., partea vatamata P. P. si martorii C. C., V. L., B. C., A. I., A. M., A. I., C. D., S. A., S. I., S. M., P. N., H. O., Z. C., D. A. M., declaratiile acestora fiind consemnate in proces-verbal separate atasat la dosar.
Analizand actele si lucrarile dosarului instanta de fond a constatat ca situatia de fapt mentionata in actul de sesizare a fost corect retinuta si pe deplin probata.
Astfel, in dupa amiaza zilei de 24.11.2005, dupa terminarea programului de lucru, in jurul orei 17,00, un grup de aproximativ 12 persoane, toti muncitori la Statia de Sortare Costina, printre care victima P. G., inculpatul R. C. si martorii P. N., V. L., A. I., B. I., Z. C. si C. D. s-a deplasat la barul apartinand PF S. M., situat pe raza loc. Darmanesti, la o distanta de aproximativ 500 m de balastiera, unde au sarbatorit ziua martorului C. C. Aici grupul mentionat a consumat mari cantitati de bauturi alcoolice, aproximativ 6 sticle de tarie si un litru de vin. In jurul orei 20,00 . C., A. I. si V. L. au parasit localul. De asemenea, intre timp, mai multi muncitori au plecat din bar, la petrecere ramanand victima, inculpatul si martorul P. N.
In jurul orei 21,30 P. G. a parasit pentru aproximativ un sfert de ora localul. Desi inainte de acest moment victima a fost bine dispusa, glumind si chiar dansand cu S. M., dupa ce a revenit, s-a asezat pe treptele scarii din lemn situata in interior, unde a stat aproximativ 5 minute fara a scoate vreun sunet, gesticuland haotic din maini.
Cu ajutorul martorului S. M., P. G. a fost ridicat din acel loc si asezat pe un scaun. Aici a ramas intr-o pozitie inerta, avand capul aplecat spre piept, alb la fata, parand ca doarme. Avand in vedere starea acestuia, inculpatul R. C., martorii P. N. si S. M. l-au dus pe P. G. la autoturismul apartinand lui S. I., venit intre timp la fata locului. In tot acest timp, victima a parut in stare de inconstienta, neavand nici un fel de reactie. Cu masina mentionata, cei cinci s-au deplasat la balastiera, unde au ajuns in jurul orei 22,00.
In ziua respectiva, in jurul orei 17,00, martorul S. A. V. a intrat de serviciu, fiind paznic la Statia de Sortare Costina. Conform declaratiei acestuia, in jurul orei 21,00, un sofer al R.A.D.P. Suceava a venit cu o autobasculanta, intreband daca R. . s-a intors de la petrecere. Persoana respectiva i-a solicitat lui S. A. V. sa ii spuna inculpatului, in momentul in care revine la unitate, sa incarce basculanta cu material antiderapant, parcand vehiculul in fata corpului de cladire in care sunt amenajate birourile.
In jurul orei 23.00, au ajuns la balastiera sotii S., inculpatul R. C. si martorul P. N., iar ultimii doi mentionati l-au scos pe P. G. din autoturism. Deoarece acesta nu putea sta in picioare, a fost culcat de inculpat si martor pe jos, cu fata in sus, in apropierea containerelor tip vagon unde erau cazati muncitorii.
Intrucat victima nu avea asupra sa cheile usii de acces in baraca, P. N. a parasit incinta balastierei pentru a se intalni cu martorul C. ., care dormea in aceeasi baraca cu P. G.
Intre timp, S. A. V. i-a relatat inculpatului solicitarea soferului R.A.D.P., astfel incat R. C. a pornit incarcatorul frontal pe pneuri marca Slaova Wolla, cu nr. de inventar 43-76-265, care era parcat langa containerele tip vagon. Inculpatul a condus utilajul prin fata baracilor spre dreapta sa, trecand prin zona dintre containere si locul unde era culcat P. G. Deoarece R. C. a constatat ca utilajul pierde ulei de la o garnitura, a renuntat sa efectueze lucrarea de incarcare cu balast a autobasculantei si a luat hotararea sa duca vola in locul unde fusese parcata anterior.
In vederea realizarii scopului propus, inculpatul a efectuat o manevra spre inapoi, cu spatele. Intrucat utilajul nu avea luminile de mers inapoi in functiune, vizibilitatea din cabina era foarte redusa, desi locul in care fusese culcat P. G. se afla la aproximativ 15 m de un stalp cu bec.
In momentul cand utilajul a ajuns in apropierea ultimei baraci, in vederea parcarii, era necesara efectuarea unei manevre cu spatele, pe directia dreapta spate. Inculpatul, care nu era dirijat la mersul inapoi, se afla intors pe jumatate in scaunul de conducere spre dreapta, privind prin geamul din spate, astfel incat partea stanga spate era in afara campului vizual a lui R. C. In acest moment al virajului, roata stanga fata a utilajului, aflata inclinata in curba - fiind roata directoare, a prins partial sub ea bazinul victimei P. G., in locul in care era culcat.
In timpul efectuarii manevrei de mers inapoi, martorul S. A. V. s-a deplasat pe jos in urma utilajului, astfel incat vedea fata acestuia. In partea din fata vola avea cupa ridicata de la sol aproximativ 30 - 40 cm. In momentul in care inculpatul R. C., a virat utilajul catre partea stanga in sensul de deplasare al martorului, cu intentia de a-l parca, S. A. V. a observat cum cupa acestuia a ajuns deasupra victimei.
Martorul a mentionat ca P. G. era asezat cu spatele pe sol si fata in sus. In momentul efectuarii manevrei de mers inapoi, cand utilajul a ajuns in apropierea victimei a observat ca aceasta a fost intoarsa pe o parte, fara a fi rasucita. I-a strigat lui R. C. sa opreasca, fara a fi auzit.
Dupa ce inculpatul a parcat utilajul la aproximativ 10 - 15 m de locul unde se afla P. G., martorul i-a relatat lui R. C. ca a trecut peste P. G. si l-a agatat cu cupa. Ce doi s-au deplasat spre locul unde se afla acesta, fara a auzi vreun sunet, insa P. G. respira.
Ulterior inculpatul si P. N., reintors la balastiera impreuna cu martorul C. D., l-au ridicat pe P. G., l-au dus in baraca si l-au pus pe pat, unde in timpul noptii a decedat.
Asa cum rezulta din procesul - verbal de cercetare la fata locului realizata de organele de politie la data de 25.11.2005 in prezenta martorului asistent P. N. dar si a inculpatului R. C., in unul din vagoanele dormitor folosite de muncitori, pe patul din dreapta jos a fost identificat cadavrul victimei, asezata cu fata in sus. P. G. era imbracat cu o camasa de corp de culoare alba si pantaloni de culoare inchisa, tip blug care erau rupti in zona prohabului. Cadavrul era rigid si prezenta o vanataie in partea dreapta a bustului. Cei doi colegi de serviciu au mentionat ca au fost impreuna cu victima la localul apartinand PF S. unde au consumat bauturi alcoolice pana in jurul orei 22.00, cand lui P. G. i s-a facut rau. Intrucat nu putea sta in picioare, victima a fost transportata la statia de sortare, unde a fost culcata in patul unde a fost gasita decedata. C. D., a mentionat ca a dormit in acelasi vagon cu P. G. care pe parcursul noptii s-a foit si a respirat greu, fara a da importanta acestui lucru, intrucat cunostea starea avansata de ebrietate in care se afla colegul sau de munca. Cand s-a trezit, in jurul orei 04.30, a observat ca victima decedase.
Din raportul medico-legal de necropsie cu nr. 5411/C/12.12.2005 a S.M.L. Suceava a rezultat ca moartea lui P. G. a fost violenta si s-a datorat socului traumatico - hemoragic cu hemoperitoneu instalat ca urmare a rupturii vezicii urinare si fracturii complexe la bazin. Dupa morfologia lor, leziunile s-au putut produce prin comprimarea corpului (bazinului) intre doua planuri dure. In momentul decesului, victima se afla in stare de intoxicatie etilica acuta, cu alcoolemie de 3,15 g %o. Prin gravitatea lor, leziunile au fost sigur si direct letale. Moartea lui P. G. poate data din 25.11.2005.
In cauza s-a dispus si efectuat o expertiza medico - legala pentru precizarea mecanismului de producere a leziunilor.
Asfel, conform expertizei cu nr. 140/A/26.04.2006 a S.M.L. Suceava, dupa topografia lor, leziunile s-au putut produce prin comprimarea bazinului victimei intre doua planuri dure dintre care unul reprezentat de un obiect contondent cu lungimea de cel putin 30 cm, prezentand proeminente aflate la o distanta de aproximativ 8 cm una de alta si de sol. Zona excoriata de 12/6 cm cu crusta hematica din fosa iliaca dreapta s-a putut produce prin comprimare de catre un corp contondent pe un plan osos (creasta iliaca). Plagile contuze, relativ superficiale, dispuse orizontal in regiunea pelviana, situate la dimensiune ce variaza intre 6,5 cm, 7 cm si 8 cm au putut fi produse prin comprimare cu un obiect contondent prezentand proeminente aflate la o distanta de aproximativ 8 cm una de alta.
Zonele echimotice, usor confluente de la nivelul membrelor inferioare, fata anterioara si posterioara a ambelor coapse, regiunea poplitee si 1/3 superioara a gambei drepte au putut fi produse prin comprimarea brusca urmata de oprirea circulatiei si staza masiva venoasa la nivelul membrelor inferioare si a micului bazin, mai putin probabil prin lovire activa. In momentul producerii comprimarii, victima se afla in pozitie de clinostatism (culcat). Avand in vedere gravitatea leziunilor si sediul lor, P. G. nu ar fi putut sa se mobilizeze de la locul accidentului, luand diferite pozitii. Intre producerea leziunilor si momentul decesului, durata de timp este greu de aproximat, avandu-se in vedere si starea de intoxicatie etilica.
  Concluziile expertizei medico-legale s-au coroborat cu procesul verbal din data de 26.11.2005 de examinare criminalistica a utilajului marca "Wolla", care a fost condus in noaptea de 24/25.11.2005 de R. C. in incinta punctului de lucru Costina pe raza comunei Darmanesti, in care s-a constatat ca latimea anvelopei este de 60 cm, toate cele patru anvelope sunt acelasi model, prevazute pe banda de rulare cu adancituri dispuse paralele cu o grosime spre interiorul anvelopei de 4 cm, la partea mediana de 4 cm, iar spre exterior de 7,5 cm, fiind situate simetric la 12,5 cm una fata de cealalta. In partea din fata se afla montata o lama metalica cu latimea de 25 cm, grosimea de 1,5 cm si lungimea de 2,77 cm, prevazuta cu 9 dinti din otel dispusi la o distanta intre 14 si 16 cm. Din declaratia lui R. C. rezulta ca lama metalica a fost montata ulterior, fiind de aceleasi dimensiuni cu cea veche existenta in momentul producerii accidentului. Pe partea inferioara a cupei, in zona exterioara, se afla transversal patru proeminente metalice, cu o grosime de 0,5 cm dispuse paralel una fata de cealalta.
De asemenea, din cuprinsul procesului verbal de examinare criminalistica a hainelor cu care era imbracata victima rezulta ca pantalonii tip salopeta prezentau in partea din fata, in zona prohabului, rupturi prin agatare la distanta de 30 cm de partea superioara si 10 cm de prohab, care se continuau cu ruptura pe o distanta de 12 cm a prohabului, in partea dreapta a acestuia pe verticala. De la prohab, pe cracul stang, pantalonul era descusut pe o portiune de 16 cm, iar de la prohab, pe cracul drept, pe o portiune de 7 cm. Buzunarul stang aplicat pe partea din fata a fost gasit descusut pe o lungime de 20 cm, pe toata portiunea dinspre prohab. Partea posterioara a pantalonului, pe cracul stang, pe cusatura exterioara, in zona genunchiului, la 54 de cm de bata superioara, prezenta o portiune descusuta pe o lungime de 20 cm. Pantalonii de tip blug, pe cracul drept, la 5 cm de prohab, prezentau o ruptura de 10 cm, inclusiv bata. In continuarea fermoarului, pantalonii prezentau o ruptura situata spre interior pe o lungime de 17 cm. De asemenea, pantalonii prezentau, in zona buzunarului stang, o ruptura de 12 cm lungime.
Martorul S. A. V. a declarat ca inculpatul a renuntat sa incarce basculanta cu material antiderapant si a efectuat o manevra de deplasare cu spatele a utilajului, pe acelasi drum, avand cupa ridicata la nivelul aratat anterior. S. A. V. a mai mentionat ca, la un moment dat, victima a fost agatata de cupa utilajului, fiind intoarsa pe o parte, la un moment dat observand ca partea de jos a corpului victimei era sub cupa volei, iar cealalta jumatate in afara acesteia. Dupa incident inculpatul a parcat cu spatele in zona parcului auto, dupa primul vagon dormitor.
Prin raportul de expertiza tehnica judiciara nr.328/28.03.2007 efectuat in cauza, in ceea ce priveste cauzele favorizante ale producerii accidentului, expertul a mentionat starea de intoxicatie etilica acuta a victimei, care in momentul decesului avea o alcoolemie de 3,15 g %o. Moartea s-a produs dupa minim doua ore din momentul accidentului. Avand in vedere ca intr-o ora ficatul poate produce prin oxidare cca. 0,15 g%o rezulta ca in momentul accidentului, alcoolemia era mai mare, de aproximativ 3,5 g%o. Tinand cont ca la 3 g %o perceptia senzoriala este profund alterata, iar la 4 g%o se instaleaza coma alcoolica, este cert ca P. G. era inconstient in momentul accidentului. O alta cauza favorizanta a reprezentat-o imprejurarea ca utilajul avea farurile de mers inapoi nefunctionale, astfel incat pentru efectuarea unei asemenea manevre vizibilitatea era foarte scazuta. Conducerea inapoi, conform legislatiei rutiere, respectiv art. 165 alin. 1 lit. b din Regulament, este interzisa pe o distanta mai mare de 50 m. Desi nu suntem in situatia circulatiei pe drumurile publice, regulile speciale se aplica si in acest caz, respectiv inculpatul putea sa conduca utilajul inapoi numai pilotat.
In legatura cu posibilitatea de evitare a producerii accidentului, expertul mentioneaza ca victima, din cauza starii de intoxicatie etilica acuta, nu putea evita in niciun fel producerea acestuia. Din punct de vedere uman, sotii S. I. si M., impreuna cu P. N. si R. ., puteau evita accidentul daca duceau victima intr-un loc langa baraci si nu ar fi abandonat-o in mijlocul drumului de santier.
R. C. putea evita accidentul daca nu conducea utilajul fara lumini de mers inapoi, pe o distanta mai mare de 50 m depilotat si ar fi tinut minte unde, el si ceilalti mentionati anterior, au asezat victima culcata pe sol.
Expertul a mai mentionat ca in sarcina conducatorului utilajului R. C. se poate retine incalcarea art. 12 din Normele Generale de Protectia Muncii, aprobate prin Ordinul Comun cu nr. 508/933/2002 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale (act in vigoare la data producerii accidentului), conform caruia angajatii isi desfasoara activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericole de accidente persoana proprie sau alti angajati, avand obligatia utilizarii corecte a echipamentelor tehnice, precum si  incalcarea Regulamentului de ordine interioara, care interzice angajatilor sa lucreze pe agregate in afara programului normal de munca.
In prima declaratie data, inculpatul a mentionat ca in realitate victima a fost lasata la o distanta de aproximativ 1,5 m de baraca. Dupa ce i-a spus paznicul ca ar fi trecut peste P. G,, l-a intrebat pe P, N, daca a vazut ceva pe sub cupa volei, acesta spunandu-i sa se culce linistit. A aratat ca pe timpul mersului inapoi cu vola nu functionau farurile ce trebuiau utilizate pentru o asemenea manevra, drumul fiind luminat numai de lampile de avarie. Victima a fost ridicata de inculpat si P, N,, moment in care a aparut si S, A, V,, care i-a spus ca a trecut cu utilajul peste P. 
Ulterior, inculpatul a declarat ca victima a fost data jos din masina la o distanta de 20 m de baraca, unde a fost intinsa pe zapada, dupa care s-a dus la utilaj pe care l-a pornit si cu care s-a deplasat prin incinta punctului de lucru, trecand cu siguranta pe langa P. G. A parcurs o distanta de aproximativ 100 m, dar sesizand ca ii curge ulei, a revenit spre locul unde fusese anterior parcat. Dupa ce a coborat din masina, impreuna cu P. N., au dus victima in interiorul vagoanelor folosite pentru dormit, unde l-au asezat pe un pat, fara a observa nimic suspect.
Instanta de fond a apreciat ca declaratiile inculpatului, in sensul ca ar fi trecut cu Wola in mod sigur pe langa corpul victimei, sunt contrazise de declaratiile martorului S. A. V. care se coroboreaza cu concluziile expertizei medico legale efectuate din care rezulta ca leziunile s-au putut produce prin comprimarea corpului (bazinului) intre doua planuri dure dintre care unul reprezentat de un obiect prezentand proeminente aflate la o distanta de aproximativ 8 cm una de alta si de sol, precum si cu concluziile proceselor verbale de examinare criminalistica din care reiese ca anvelopele sunt prevazute pe banda de rulare cu adancituri dispuse paralel, cu grosimea spre interiorul anvelopei de 4 cm, la partea mediana de 4 cm, iar spre exteriorul cauciucului de 7,5 cm, fiind simetrice la distanta de 12,5 cm una fata de alta, aspecte ce sustin situatia de fapt retinuta, in sensul ca roata a prins partial corpul lui P. G.
De asemenea, inculpatul a mai aratat ca martorul S. V. nici nu era de fata in momentul in care a condus wola, aspect contrazis de catre martora S. M. care a declarat ca in momentul in care a ajuns la balastiera, acolo se afla paznicul, un baiat tanar cu mustata.
Astfel, prima instanta a apreciat ca varianta sustinuta de catre inculpat in sensul ca victima ar fi fost lovita de un autoturism in timpul cat se afla la bar, astfel cum declara martora D. A. M., aceasta fiind cauza decesului nu este sustinuta de probele administrate in cauza. Astfel, expertiza medico-legala efectuata concluzioneaza ca, prin gravitatea lor, leziunile au fost strict si direct letale. Victima P. G. nu ar fi putut sa se mobilizeze de la locul accidentului, luand diferite pozitii, astfel cum rezulta din declaratiile martorilor audiati. De altfel, chiar inculpatul a declarat in fata instantei ca, in momentul in care l-a asezat pe P. G. pe pamant, precum si atunci cand l-a transportat in camera, acesta respira. Martorii S. M. si S. I. au mentionat ca in timpul cat P. G. a fost deplasat cu autoturismul spre balastiera, nu au vazut ca victima sa prezinte vreun semn in urma unei agresiuni. De asemenea, martorii A. I., V. L. si C. C. au precizat ca la plecare au dat mana cu victima, fara insa sa constate ceva anormal la comportamentul acestuia. In ceea ce priveste declaratiile martorului P. N., instanta constata ca acestea sunt contradictorii in ceea ce priveste comportamentul victimei in timpul transportului catre balastiera, in prima declaratie mentionand ca aceasta dadea din maini, la un moment dat a incercat sa o apuce de mana pe martora S. M., iar in fata instantei faptul ca pe timpul transportului nu a avut nicio reactie. De asemenea, martorul C. D. a declarat in fata instantei ca, in momentul in care victima a fost adusa in vagon, hainele erau rupte, aspect ce se coroboreaza si cu declaratiile martorilor care au observat victima a doua zi dupa accident.
Fata de cele mai sus-retinute, instanta de fond a constatat ca in drept, fapta inculpatului R. C. care, in data de 24.11.2005, in jurul orei 22.00, in timp ce se afla in Statia de Sortare Costina, prin nerespectarea masurilor de prevedere pentru manevrarea utilajului tip wola, din culpa, l-a accidentat pe P. G. care, in urma leziunilor suferite, a decedat, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prevazuta de art.178 alin.1, 2 Cod penal.
Astfel, inculpatul a incalcat prevederile art.165 alin.1 lit.b din HG nr.85/2003 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OUG nr.195/2002 privind circulatia pe drumurile publice intrucat a condus utilajul fara lumini de mers inapoi, pe o distanta mai mare de 50 m depilotat, precum si prevederile art.12 din Normele Generale de Protectia Muncii, aprobate prin Ordinul Comun cu nr. 508/933/2002 al Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, conform caruia angajatii isi desfasoara activitatea in asa fel incat sa nu expuna la pericole de accidente persoana proprie sau alti angajati, avand obligatia utilizarii corecte a echipamentelor tehnice.
Sub aspectul laturii subiective, prima instanta a constatat ca inculpatul a savarsit infractiunile cu vinovatie sub forma culpei simple, acesta nu a prevazut rezultatul faptei, desi trebuia si putea sa-l prevada. Prima instanta a retinut ca atitudinea faptuitorului fata de fapta si de consecintele acesteia se obiectiveaza in actiunile sale anterioare, concomitente si ulterioare comiterii faptei si trebuie stabilita pe baza de probe. Astfel, cunoscand locul unde se afla victima,  faptul ca aceasta nu se putea deplasa de acolo si ca, in drumul parcurs, utilajul trece pe langa aceasta, precum si faptul ca farurile din spate ale utilajului nu functionau, acesta nefiind pilotat, fara a avea vizibilitatea necesara manevrarii wolei in siguranta,  inculpatul trebuia si putea sa prevada ca risca sa accidenteze victima.
La aplicarea si individualizarea pedepsei inculpatului R. C, instanta de fond a avut in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art.72 C.p, si anume limitele de pedeapsa pentru infractiunea savarsita, gradul de pericol social concret al faptei savarsite de inculpat, imprejurarile in care aceasta a fost comisa astfel cum rezulta acestea din situatia de fapt retinuta, persoana inculpatului -necunoscut cu antecedente penale.
In functie de toate aceste circumstante reale si personale, prima instanta a apreciat ca o pedeapsa indreptata spre minimul special reprezinta o masura de constrangere, dar si un mijloc de reeducare eficient, raspunzand astfel dezideratelor inscrise in art.52 Cod penal.
Apreciind, in contextul probelor deja administrate, ca scopul pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia, luand in considerare in acest sens faptul ca inculpatul se afla la prima confruntare cu rigorile legii penale, in baza art.81 C.p. instanta de fond a suspendat conditionat executarea pedepsei pe un termen de incercare de 4 ani calculat conform art.82 C.p.
In baza art.359 al.1 C.p.p., prima instanta a atras atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 C.p. referitoare la revocarea suspendarii conditionate si executarea pedepsei aplicate in regim de detentie in cazul savarsirii unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare. 
In ceea ce priveste pedeapsa accesorie, instanta de fond a retinut ca natura faptei savarsite, modalitatea de comitere, urmarile produse, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului, duc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a si b C.p., motiv pentru care exercitiul acestora va fi interzis pe perioada executarii pedepsei. Totodata se va face aplicarea art.71 alin.5 C.p.
Pe latura civila, analizand conditiile raspunderii civile delictuale prevazute de art.998,999 Cod civil,  art.1000 alin.3 Cod civil, instanta de fond a constatat urmatoarele:
La data producerii accidentului, inculpatul era angajat la SC _.SA, iar utilajul condus de acesta era detinut de catre   societate si folosit de catre inculpat in vederea exercitarii functiilor incredintate de catre societate. Conform art.1000 alin.3 Cod civil, comitentii raspund pentru prejudiciul cauzat de prepusii lor in functiile ce li s-au incredintat, asadar, pentru ca raspunderea comitentului sa fie angajata, este necesar ca in persoana prepusului sa fie intrunite conditiile raspunderii pentru fapta proprie prevazute de art.998-999 Cod civil, respectiv existenta unui prejudiciu suferit de partea civila, a unei fapte ilicite a prepusului prin care s-a cauzat acel prejudiciu si raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita savarsita de prepus si prejudiciul cauzat partii civile, precum si doua conditii speciale, existenta raportului de prepusenie si prepusul sa fi savarsit fapta in functiile incredintate.
Instanta de fond a retinut ca fiind dovedite conditiile mentionate, neavand relevanta faptul ca inculpatul a savarsit fapta ilicita in afara programului de lucru cat timp se afla in exercitarea unei sarcini in legatura cu atributiile de serviciu ale acestuia.
Prima instanta a retinut ca fundamentarea raspunderii civile a comitentului pentru fapta prepusului se bazeaza pe ideea de garantie, respectiv garantie a comitentului in solidar cu prepusul fata de victima prejudiciului, garantie menita sa ofere victimei posibilitatea de a fi despagubita.
Referitor la actiunea civila exercitata de catre partile civile P. P., B. (fosta P.) A., P. M., P. G., P. D. si P. E., instanta de fond a constatat ca acestia s-au constituit parti civile in cauza cu suma de 70.000 lei (f. 90) din care 2000 lei, reprezentand cheltuieli de transport la proces din luna septembrie pana in prezent, 20.000 lei cheltuieli de inmormantare si cu parastasele, 6000 lei achitarea unui credit bancar la BRD, 7000 lei reprezentand un grilaj de piatra funerara, 2500 lei cheltuieli cu transportul in cursul urmaririi penale, iar partile civile P. D. si P. E.  (f121,122) au solicitat daune morale  in cuantum de 32.500 lei (diferenta pana la 70.000 lei reprezentand cheltuielile mentionate).
In ceea ce priveste daunele materiale solicitate, partile nesolicitand probe in dovedirea acestora, instanta de fond a avut in vedere ca nu a fost dovedita contractarea si achitarea creditului bancar mentionat si nici contravaloarea grilajului de piatra funerara.
In privinta celorlalte cheltuieli, fiind evident ca partile au suferit un prejudiciu material, luand in considerare in acest sens argumentul notorietatii, instanta de fond  a obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC _ SA, la plata sumelor de 3000 lei reprezentand cheltuieli de inmormantare, 2000 lei, reprezentand cheltuieli cu parastasele, 2000 lei cheltuieli de transport catre partile civile P. D., P. E., P. P., B. (fosta P.) A., P. M., P. G.
Referitor la daunele morale solicitate de catre partile civile P. D. si P. E., prima instanta a apreciat ca suma de 15000 lei reprezinta o reparatie echitabila si justa a prejudiciului moral suferit de acestea, sens in care a obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC _ SA la plata acestor sume.
Instanta de fond a luat act ca partile vatamate D. A. I., D. E. si D. D.-G. nu s-au constituit parti civile.
In baza art.191 C.p.p. a obligat inculpatul in solidar cu partea responsabila civilmente SC _ SA la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat in cuantum de 700 lei din care suma de 200 lei in fondul Ministerului Public cu titlu de cheltuieli judiciare din faza de urmarire penala, iar 500 lei in fondul Ministerului Justitiei cu titlu de cheltuieli judiciare din faza de judecata.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava,  inculpatul R. C. si partea responsabila civilmente SC _ SA, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Prin motivele de apel depuse la fila 6 ds., Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate si in rejudecare, condamnarea inculpatului la o pedeapsa orientata spre maximul prevazut de lege si inlaturarea prev. art. 64 lit. c Cod penal. In motivare, a aratat ca interzicerea acestui drept este determinata de periculozitatea condamnatului care s-a folosit de functia, de profesia sa pentru a savarsi infractiunea. Prin savarsirea infractiunii, folosindu-se de functia, de profesia sa, condamnatul este socotit nedemn sa o mai exercite in continuare, pe o anumnita perioada de timp, stabilita de instanta. Raportat la situatia de fapt, a apreciat ca in cauza nu se poate retine ca inculpatul R. C. s-a folosit de o activitate, profesie sau functie pe care o detinea pentru savarsirea infractiunii. Totodata, a apreciat ca nu se poate retine faptul ca aceasta calitate a fost determinata in savarsirea infractiunii, in sensul ca s-a folosit de aceasta pentru producerea rezultatului incriminat de legea penala. Astfel, instanta urmeaza a avea in vedere faptul ca interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. c Cod penal poate fi dispusa doar atunci cand infractiunea a fost comisa cu intentie, iar la stabilirea si individualizarea pedepsei, va avea in vedere modul si mijloacele de savarsire a faptei, urmarea produsa prin savarsirea infractiunii si nu in ultimul rand persoana si conduita inculpatului, care a negat comiterea infractiunii.
In consecinta, a apreciat ca prin aplicarea pedepsei de 2 ani inchisoare, cu aplicarea art. 81 Cod penal, nu este atins scopul preventiv si educativ al pedepsei.
Inculpatul R. C., prin aparatorul sau, a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate si in rejudecare, achitarea sa in baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod proc. penala.
In motivare, a aratat ca din probele administrate in cauza nu rezulta ca se face vinovat de savarsirea infractiunii prev. de art. 178 alin. 1 si 2 C.p., solutia de condamnare fiind data doar pe baza declaratiei unui singur martor ocular si a probelor stiintifice incomplete, care nu au stabilit daca urmele lasate de wola corespund cu cele de pe corpul victimei. A mai aratat ca instanta de fond a retinut ca anvelopa vehiculului de 4 tone ar fi prins partial corpul victimei, ori daca aceasta ar fi presat abdomenul victimei, ar fi strivit organele interne ale acesteia, lucru care nu s-a intamplat, intrucat din raportul de necropsie a rezultat ca aceste organe erau integre. Fata de probatoriul administrat in cauza, a apreciat ca nu poate fi condamnat pentru o fapta pe care nu a comis-o, avand in vedere presupunerea expertului care a concluzionat ca este posibil ca victima sa fi fost lovita partial de anvelopa si declaratia unui singur martor ocular, care la intrebarile instantei de fond, a aratat ca nu-si mai aminteste cum s-au intamplat lucrurile. Astfel, a considerat ca in cauza se impune aplicarea principiului “in dubio pro reo", toate probabilitatile si presupunerile rezultate din probele stiintifice nu fac decat sa nu rastoarne prezumtia de nevinovatie care profita inculpatului.
Sub aspectul laturii civile, a aratat ca a solicitat in fata instantei de fond respingerea actiunii civile ca tardiv formulata, intrucat partile vatamate s-au constituit parti civile dupa mai multe termene de judecata, insa instanta nu a tinut cont de acest lucru. A mai aratat ca instanta de fond a acordat despagubiri civile partilor vatamate, in conditiile in care acestea nu au dovedit latura civila, acordand aceste despagubiri dupa propria apreciere, fara sa lectureze sentinta de partaj in care partile civile acestea au aratat ca au cheltuit o suma mult mai mica cu inmormanatarea, respectiv 3480 lei.  Mai mult decat atat instanta de fond a dispus introducerea in cauza a mostenitorilor partilor civile, insa fara a dispune emieterea de adrese acestora pentru a le preciza ca se pot conctitui parti civile in cauza, trecand la solutionarea laturii civile.
Partea responsabila civilmente SC _ SA a solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei penale atacate si in rejudecare, achitarea inculpatului si inlaturarea dispozitiei privind obligarea sa la despagubiri civile, motivat de faptul ca nu poate avea calitate de parte responsabila civilmente in cauza. In motivare, a aratat ca instanta de fond a preluat in intregime datele retinute in actul de sesizare al instantei, ignorand probele cu privire la accidentul a carei victima a fost P. G., respectiv acesta s-a produs in afara orelor de program si fara a avea legatura cu munca sa, asa cum si inculpatul a aratat ca a actionat in afara programului de lucru, fara a desfasura o munca in favoarea SC _ Sa, in intervalul orar 22:30-23:00, societatea neavand obligatii de nici o natura fata de RADP Suceava sau raporturi contractuale. Referitor la expertiza efectuata privind dinamica incidentului din incinta balastierei SC _ Sa unde “ se odihnea" victima, expertul a aratat in mod clar ca incidentul din balastiera unde se aflau dormitoarele muncitorilor, daca a existat, acesta s-a produs cu incalcarea tuturor regulamentelor de ordine interioara, contract de munca, fisa postului si normele de protectie a muncii. Insa, instanta de fond a motivat ca nu are relevanta faptul ca incidentul s-a produs in afara orelor de program, fara a avea legatura cu incidentul, intrucat totuti inculpatul se afla in exercitarea unei sarcini in legatura cu atributiile sale de serviciu. Astfel, a apreciat ca aceasta motivare nu poate fi primita, in conditiile in care  SC _ Sa nu avea nici un fel de relatii de colaborare cu RADP Suceava, iar inculpatul nu a primit nici un ordin scris sau verbal ca sa lucreze pentru RADP Suceava in timpul programului sau inafara programului de lucru. Fata de cele aratate, a apreciat ca nu poate avea calitate de parte responsabila civilmente in prezenta cauza. Sub aspectul laturii civile, a aratat ca in mod gresit instanta l-a obligat pe incupat la plata despagubirilor civilse, fara a exista vreo proba in acest sens.
Analizand actele si lucrarile dosarului, precum si sentinta apelata, din oficiu, sub toate aspectele de fapt si de drept, in conformitate cu dispozitiile art. 371 si 378 Cod procedura penala, Tribunalul constata ca apelurile  declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava, inculpatul R. C. si partea responsabila civilmente SC _ SA  sunt fondate, din urmatoarele considerente:
In ceea ce priveste latura penala a cauzei, Tribunalul urmeaza a examina in primul rand sustinerile inculpatului si ale partii responsabile civilmente, care au sustinut ca este incident cazul de achitare prevazut de art. 10 lit. c Cpp.
Sub acest aspect, prima instanta a facut o analiza detaliata a probatoriului administrat, in toata complexitatea sa (declaratii si probe stiintifice), si a analizat sustinerile inculpatului constand in aceea ca utilajul condus de acesta nu l-ar fi atins pe defunct, concluzionand in mod corect ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii si ca aceasta a fost savarsita de inculpat. Instanta de apel isi insusete analiza efectuata de instanta de fond cu privire la stabilirea situatiei de fapt si atitudinea subiectiva a inculpatului, urmand a completa cele retinute prin prisma probatoriului administrat in apel si a criticilor/cererilor formulate de parti.
In primul rand in ceea ce priveste concluziile investigatiilor medico-legale, atat raportul de expertiza 670/A din 25.11.2009 (f. 110 dsapel) cat si avizul nr.20437 din 17.03.2010 al Comisiei de Avizare si Control al Actelor Medico-Legale (f. 172 dsapel) concorda in aspectul esential - modalitatea concreta in care corpul victimei a fost comprimat si daca leziunile traumatice au fost produse de utilajul volla sau alt autovehicul trebuie stabilite pe cale de ancheta intrucat nu sunt criterii medico-legale pentru clarificarea aspectelor sus-mentionate.
In consecinta, avand in vedere ca aceste concluzii ale expertizei au fost avizate de catre Comisia de avizare, iar intre cele doua acte medico-legale nu exista contradictii, efectuarea unor investigatii medicale suplimentare nu se justifica. Desi este adevarat, asa cum a sustinut aparatorul inculpatului, ca nu s-a raspuns la intrebarea instantei referitoare la care parte a vehicolului ar fi comprimat corpul victimei, aceasta imprejurare se explica neechivoc prin aceea ca nu se poate stabili, din punct de vedere medico-legal, daca leziunile traumatice au fost produse de utilajul volla sau alt autovehicul. Pe de alta parte, solicitarea inculpatului de efectuare a unei noi expertize medico-legale, este atat netemeinica (intrucat investigatiile medico-legale efectuate nu sunt contradictorii) cat si nelegala. Din cuprinsul HG 774/2000 rezulta ca, urmare a avizului Comisie de avizare si intrucat aceasta nu a considerat necesara o noua expertiza, se poate solicita doar, in conformitate cu art. 26 alin. 1 teza ultima, avizul Comisiei superioare medico-legale; ulterior acestui moment o noua expertiza poate fi efectuata doar in conditiile art. 28 din HG 774/2000.
In ceea ce priveste dinamica accidentului, asa cum aceasta rezulta din probatoriul administrat, Tribunalul retine ca defunctul a fost agatat de partea de dedesubt a cupei vollei, asa cum a sustinut in mod constant martorul S. A. V. (foto 18, f. 152 dsup). Sustinerea inculpatului in sensul ca victima a fost lovita de un autovehicul in momentul in care a iesit din barul martorilor S. nu poate fi primita fata de concluziile actelor medicale (in sensul ca, asa cum a retinut si instanta de fond, leziunile au fost strict si direct letale), fata de declaratiile martorilor ce au vazut comportamentul victimei de la bar pana la santier si fata de momentul in care aceasta sustinere a fost facuta (la un interval mare de timp de la data decesului, iar singurul martor - identificat de asemenea cu intarziere de catre inculpat - a afirmat cu certitudine ca incidental observat a avut loc pe data de 25.11.2005, f. 142 dsfond).
Pe de alta parte, pantalonii defunctului erau rupti (asa cum rezulta din procesul verbal de examinare criminalistica), iar martorii audiati nu au indicat ca pantalonii ar fi fost rupti in timpul in care defunctul s-a aflat la bar sau in timpul transportului. Chiar inculpatul a aratat (f. 101 verso dsup) ca daca defunctul ar fi avut pantalonii rupti in timpul transportului ar fi ramas dezbracat.
Examinand sustinerile martorilor si ale inculpatului referitor la locul in care acesta din urma si martorul P. l-au lasat pe defunct (respectiv distanta fata de baraca), Tribunalul constata semnificative contradictii. Atat martorii S. cat si inculpatul si martorul P. au aratat ca masina ce l-a transportat pe defunct s-a oprit la intrarea in statie de sortare, iar defunctul nu se putea deplasa singur, din cauza starii de ebrietate. Martorul S. a sustinut in mod constant, atat in cursul urmaririi penale cat si in fata instantei, ca defunctul a fost asezat initial pe zapada, in apropierea locului in care a oprit masina si nu langa baraci (martorul a si indicat locul respectiv - foto 17 f. 152 dsup). Aceasta sustiunere se coroboreaza cu declaratia initiala a martorului P. (f. 201 dsup), conform careia defunctul era greu de deplasat si nu stiau daca are cheia de la baraca, astfel ca martorul a plecat dupa C. D. Inculpatul este singurul care a sustinut in mod expres si constant (cel putin in declaratiile date in calitate de invinuit, desi in declaratiile de martor pare a acredita sustinerile martorilor indicati mai sus) ca defunctul a fost lasat la 1,5 - 3 m distanta de baraca. Aceasta sustinere nu se coroboreaza cu declaratiile vreunui martor date in cursul urmaririi penale, ci doar, partial si implicit, cu declaratiile date de martora S. si martorul P., date in fata instantei (la peste 3 ani de la data incindentului), dar care insa nu indica distanta fata de baraca ci doar ca defunctul a fost deplasat in aceasta directie.
Sustinerile inculpatului sunt contradictorii si cu privire la altze aspecte, sustinand initial ca martorul P. l-ar fi asistat atunci cand a mers inapoi cu volla (f. 100 verso dsup), pentru ca ulterior sa revina si sa arate (asa cum sustine si martorul P.) ca acest martor a revenit dupa ce s-a dat jos din utilaj (f. 108 dsup). Pe de alta parte, afirmatiile martorului S., esentiale in retinerea situatiei de fapt, sunt considerate de instanta de apel ca fiind credibile. Desi initial nu a declarat organelor de urmarire penala ca volla condusa de inculpat l-ar fi atins pe defunct, faptul ca a vazut acest moment este confirmat de inculpat care a sustinut in mod constant ca, dupa ce a coborat din volla, martorul S. i-a spus ca a vazut cand cupa vollei l-a atins pe defunct.
In consecinta, avand in vedere cele retinute atat in cuprinsul prezentei decizii cat si motivarea instantei de fond, Tribunalul concluzioneaza ca sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa, iar inculpatul este autorul acesteia.
Relativ la cuantumul pedepsei aplicate inculpatului, Tribunalul apreciaza ca acestea au fost just si proportional individualizat si nu se impune a fi redozat in sensul coborarii acestora sub minimul special prevazut de lege, astfel cum a solicitat aparatorul inculpatului in prezenta cale de atac.
Constatarea uneia sau mai multor imprejurari drept circumstante atenuante este atributul instantei de judecata si, deci, lasata la aprecierea acesteia. Intr-o atare apreciere se va tine seama de gradul concret de pericol social al faptei comise, de modalitatea in care aceasta a fost savarsita, de urmarea produsa sau care s-ar fi putut produce, precum si de elementele care caracterizeaza persoana faptuitorului.
Ori in speta, avand in atentie cerintele art. 74 Cod penal si tinand cont de natura faptei, de imprejurarile in care a fost savarsita, Tribunalul considera ca nu se impune retinerea in favoarea sa a circumstantelor atenuante. De altfel, instanta constata ca imprejurarile invocate de catre apelant, desi  nu constituie circumstante atenuante, au fost in mod corect avute in vedere de catre instanta de fond la individualizarea judiciara a pedepselor aplicate, acestea cuantificandu-se la nivelul minimului special. De asemenea, pentru aceleasi motive, nu este fondat nici apelul Parchetului in sensul aplicarii unei pedepse mai severe fata de inculpat, cuantumul individualizat de prima instanta si modalitatea de executare fiind apreciate si de catre Tribunal ca suficiente pentru realizarea scopurilor pedepsei, astfel cum sunt reglementate de art. 52 Cp.
Sub aspectul aplicarii pedepsei accesorii, instanta de apel isi insuseste in totalitate critica formulata de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava si urmeaza a dispune doar interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a si lit. b, cu titlu de pedeapsa accesorie.
In ceea ce priveste solutionarea actiunii civile, criticile formulate atat de inculpat cat si de partea responsabila civilmente sunt intemeiate sub aspectul stabilirii daunelor materiale. Cheltuielile de transport acordate de catre prima instanta nu au fost in nici un fel dovedite astfel ca obligarea inculpatului si a partii responsabile civilmente la plata acestora nu se justifica in nici un cuantum. Sub aspectul cheltuielilor de in mormantare si a praznicelor ulterioare, Tribunalul constata ca prin S.civ.552 din 8.11.2006 a Judecatoriei Saveni, irevocabila (f. 135 ds apel), s-a stability cu autoritate de lucru judecat ca totalul cheltuielilor de inmormantare si a preznicelor ulterioare este de 3480 lei, suma ce urmeaza a fi retinut si de catre instanta penala.
Pentru aceste motive, in baza art. 379 pct. 2 lit. a C.p.p. tribunalul admite apelurile declarate de Parchetul de pe langa Judecatoria Suceava, inculpatul R. C. fiul lui I. si V., si partea responsabila civilmente SC _ SA, cu sediul in _, impotriva S.p.340 din 1.07.2009 a Judecatoriei Suceava.
Desfiinteaza in parte sentinta apelata, iar in rejudecare dispune:
In baza art. 71 Cp interzice inculpatului drepturile accesorii prevazute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a si lit. b cu titlu de pedeapsa accesorie.
In baza art. 14 si 346 C.p.p., raportat la art. 998 C.civ. obliga inculpatul, in solidar cu partea responsabila civilmente, la plata sumei de 3480 cu titlu de daune materiale (cheltuieli de inmormantare si praznice ulterioare) catre partile civile P. D., P. E., P. P., B. (fosta P.) A., P. M. si P. G.
Mentine celelalte dispozitii ale sentintei apelate care nu sunt in contradictie cu prezenta decizie