UCIDERE DIN CULPA

DOSAR NR.12523/301/2008
      
      R O M A N I A
      JUDECATORIA SECTORULUI 3 BUCURESTI-SECTIA PENALA
      Sentinta penala nr.156
        Sedinta publica din 26.03.2009
      Instanta constituita din:
      Presedinte: A.C.
      Grefier: V.S.
      
      Din partea Ministerului Public - Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 3 Bucuresti - participa procuror C.M.
      Pe rol pronuntarea in cauza penala de fata privind pe inculpatul O.A., trimis in judecata, in stare de libertate, prin Rechizitoriul nr.826/P/2003 din 12.02.2008, al Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti, sub aspectul savarsirii infractiunii de ucidere din culpa, prevazuta de art. 178 alin.2 C.p.
      Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica de la 11.03.2009, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta, cand instanta in aceeasi compunere, avand nevoie de timp pentru a delibera a amanat pronuntarea la data de 18.03.2009 si apoi pentru astazi 26.03.2009, cand a hotarat urmatoarele:
      
      I N S T A N T A,
      
      Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:
      Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Bucuresti nr.826/P/2003, intocmit la data de 12.02.2008 si inregistrat pe rolul Tribunalului Bucuresti la data de 15.02.2008, sub nr. de dosar 6609/3/2008, inculpatul O.A. a fost trimis in judecata, in stare de libertate, pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa prevazuta si pedepsita de art.178 alin.2 C.p.
      In fapt, s-a retinut ca la data de 07.12.1997, in jurul orelor 20.00, inculpatul O.A. circula cu autoturismul personal Dacia cu nr. de inmatriculare 11-B-319, pe Bd. Camil Ressu din directia strazii Fizicienilor catre Bd. Theodor Pallady. In dreptul imobilului de la nr.64, inculpatul O.A. a fost surprins de aparitia unui pieton care s-a angajat  in traversarea carosabilului de la stanga la dreapta pe sensul directiei de mers a inculpatului, in zona marcajului pietonal. In aceste conditii inculpatul  a franat si a executat viraj stanga pentru a-l evita  insa pietonul s-a oprit, a avut un moment de ezitare, s-a intors din traversare, moment in care este lovit de autoturism,  preluat pe capota, astfel ca parbrizul acestuia s-a spart, si a cazut pe carosabil. Imediat dupa producerea accidentului inculpatul O.A. a luat masuri pentru transportarea victimei la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, unde a si fost identificata in persoana numitului L.E., in varsta de 69 ani. Ulterior, la data de 17.12.1997 a decedat. Din raportul medico - legal de necropsie a rezultat ca moartea victimei a fost violenta si s-a datorat contuziei si delacerarii cerebrale consecutive unui politraumatism cu fracturi de bolta si baza craniana si fracturi multiple de membre, complicate in final cu bronhopneumonie. Leziunile constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire si proiectare in cadrul unui accident rutier. In cauza s-a procedat la efectuarea de cercetari la fata locului, ocazie cu care s-a constatat ca, in zona producerii accidentului, existau panouri indicatoare rutiere " Trecere Pietoni" si marcaj pietonal. Iluminatul public nu functiona pe sensul de mers catre Bd. Theodor Pallady, dar vremea era buna, cerul senin, vizibilitatea buna. A fost identificat autoturismul implicat in accident, o Dacia cu nr. de inmatriculare 11-B-319, urcat pe spatiul verde din stanga directiei de mers, si s-au constatat urme de franare de 12 m care porneau de la inceputul marcajului pietonal, la 3 m de bordura din stanga directiei de mers a autoturismului. Starea tehnica a autoturismului era buna. Conducatorului auto  i-au fost recoltate probe biologice, constatandu-se  ca la momentul accidentului rutier nu se afla sub influenta bauturilor alcoolice. In urma verificarilor efectuate in cauza nu au fost identificati martori care sa fi observat momentul accidentului rutier.
      Pentru stabilirea dinamicii si a posibilitatilor de evitare a accidentului rutier au fost efectuate 4 expertize.
       Prin raportul de expertiza din data de 20.02.1998 s-a concluzionat ca viteza de deplasare a autoturismului in momentul premergator accidentului era de 40 km/h, culpa in producerea acestuia revenind victimei, care nu a respectat prevederile art.63 lt.d din Regulamentul de aplicare a Decretului nr.328/1966, care obliga ca traversarea strazilor sa se faca numai prin locurile in care sunt instalate indicatoare sau marcaje pentru circulatia pietonilor, mai ales ca in apropiere se afla o astfel de trecere.
      Prin raportul de expertiza criminalistica nr.9/18.01.2002 s-au concluzionat urmatoarele: viteza de deplasare a autoturismului condus de inculpat in momentul declansarii starii de pericol a fost de cca 43 km/h; locul impactului s-a situat longitudinal, pe marcajul pietonal la cca 8 m de stalpul indicatorului si la cca 3,5 m de limita din staga partii carosabile; starea de pericol iminent s-a declansat in momentul in care pietonul s-a angajat in traversarea carosabilului; accidentul s-a produs din cauza neinitierii de catre inculpat a manvrelor de evitare inca din momentul declansarii starii de pericol iminent in conditiile in care victima s-a angajat in traversare pe marcajul trecerii de pietoni;
      Prin raportul de expertiza criminalistica nr.36/20.11.2002 s-au mentinut concluziile expertizei anterioare cu privire la viteza autoturismului, locul producerii accidentului,  momentul aparitiei  starii de pericol si posibilitatile conducatorului auto de a evita producerea accidentului. In plus s-a precizat ca manevra de virare stanga intreprinsa de conducatorul auto nu a fost indicata, intrucat  a fost de natura sa apropie traiectoria autoturismului de pozitia pietonului. S-a apreciat ca nu I se poate imputa pietonului o stare de ezitare in conditiile in care conducatorul auto nu a oprit pana la marcaj pentru a-I permite trecerea in siguranta.
      La cererea inculpatului a mai fost efectuata o noua expertiza, una  tehnico - judiciara - specialiatea auto, cu respectarea dreptului de a propune un expert parte, ale carei concluzii au fost in sensul ca locul impactului a fost in zona marcajului pietonal. S-a aratat ca in momentele premergatoare accidentului inculpatul O.A. circula cu o viteza de cca 43 km/h, avand posibilitatea de a evita accidentul daca ar fi oprit inaintea marcajului pietonal pentru a acorda prioritate de trecere pietonului aflat in traversarea regulamentara a strazii.
      Cu prilejul audierii sale inculpatul a declarat ca victima i-a aparut in fata autoturismului la o distanta de 6-7 m dupa marcajul trecerii de pietoni, precizand ca nu este culpabil de producerea accidentului. S-a aratat ca declaratiile sale sunt infirmate de concluziile ultimelor trei expertize tehnice - auto care au precizat ca inculpatul avea posibilitatea de a evita producerea accidentului daca efectua la timp manevrele de franare.
      Din ansamblul materialului probator s-a constatat ca inculpatul se face vinovat de producerea accidentului de circulatie, prin incalcarea prevederilor art.44 pct.26 din Regulamentul de aplicare a Dectretului 328/1966 ( in vigoare la data savarsirii faptei) care prevedeau obligatia conducatorului auto de a acorda prioritate pietonilor la trecerile prevazute cu indicatoare sau marcate cu linii transversale pentru trecerea acestora. S-a aratat ca nu poate fi retinuta nici apararea inculpatului constand in afirmatia ca iluminatul public nu functiona pe directia sa de mers, intrucat avea obligatia de a adapta viteza la conditiile de trafic si de a o reduce la trecerile pentru pietoni prevazute cu indicator sau marcate ( art.48 alin.1,2 lit.n din Regulamentul de aplicare al Decretului 328/1966).
      Organele de urmarire penala au aratat ca fapta retinuta in sarcina inculpatului se probeaza cu urmatoarele mijloace de proba: proces - verbal de cercetare la fata locului din 07.12.1997 la care au fost anexate planse fotografice si schita locului producerii accidentului ( filele nr.4-7, 16-21), declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor, buletin de analiza toxicologica nr. 3127/1997, raport medico - legal de necropsie, raport de expertiza tehnica judiciara efectuat de Biroul de expertize tehnice locale din data de 20.02.1998, raport de expertiza criminalistica nr.9/18.01.2002 al Institutului National de Criminalistica, raport de expertiza criminalistica nr.336/20.11.2002 al Institutului National de Criminalistica, raport de expertiza tehnica nr.5528/11.07.2007.
      Prin sentinta penala nr. 301/13.03.2008 Tribunalul Bucuresti a admis exceptia necompetentei materiale si, in baza art.42 C.p.p., si-a declinat competenta in favoarea Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti.
      In motivare, Tribunalul Bucuresti a mentionat ca Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti a trimis dosarul, prin actul de sesizare, spre competenta solutionare Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti, in mod gresit fiind inregistrat pe rolul tribunalului.
      In urma declinarii de competenta, rechizitoriul mai sus mentionat privindu-l pe inculpatul O.A. a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului 1 Bucuresti la data de 09.04.2008, sub nr. de dosar 5730/299/2008.
      Prin sentinta penala nr. 705/24.09.2008 Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti a admis exceptia necompetentei teritoriale invocate de inculpat pana la momentul citirii actului de sesizare si, in temeiul art.42 C.p.p raportat la art.30 alin.1 C.p.p a declinat competenta de solutionare a cauzei Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti.
      In motivare, s-a aratat ca, fata de dispozitiile art.30 C.p.p, competenta teritoriala este determinata de locul unde a fost savarsita infractiunea, locul unde a fost prins faptuitorul, locul unde locuieste faptuitorul, respectiv locul unde locuieste partea vatamata, alin.2 al art. 30 C.p.p stabilind ca judecarea cauzei revine aceleia dintre instantele competente dupa criteriile mai sus mentionate, in a carei raza teritoriala s-a efectuat urmarirea penala. S-a mai aratat ca procurorul este cel care stabileste carei instante ii revine competenta de a judeca dintre cele competente dupa criteriile prevazute de art.30 C.p.p., in cazul in care urmarirea penala este efectuata de catre parchetele de pe langa tribunale. Constatandu-se ca urmarirea penala s-a efectuat de catre Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti si ca Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti nu este competenta sa judece dupa niciun criteriu din cele prevazute de art.30 alin.1 C.p.p, Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si-a declinat competenta in favoarea Judecatoriei Sectorului 3 Bucuresti, in a carei raza teritoriala s-a savarsit fapta retinuta in sarcina inculpatului, cauza fiind inregistrata pe rolul acestei instante la data de 14.10.2008, sub nr. de dosar 12523/301/2008.
      La dosarul cauzei s-a atasat fisa de cazier judiciar a inculpatului.
      Urmare a adresei instantei, Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a comunicat la dosar adresa nr. 29280/28.11.2008 ( fila nr.24) prin care a specificat ca niciuna dintre societatile de asigurare, autorizate sa incheie polite de asigurare de raspundere civila auto obligatorie la data de 07.12.1997, nu a confirmat existenta sau valabilitatea unei asigurari de raspundere civila RCA pentru autovehiculul cu nr. de inmatriculare 11-B-319 la data de 07.12.1997.
      Urmare a dispozitiilor instantei, partile civile  L.V, L.G, T.E.A, L.E, R.P.C si-au precizat cererea de constituire parti civile mentionand cuantumul despagubirilor civile solicitate inculpatului pentru fiecare in parte ( filele nr. 55-58).
      In faza cercetarii judecatoresti a fost audiat inculpatul potrivit dispozitiilor art.69-73 si 323-325 C.p.p., declaratia acestuia fiind consemnata in scris si atasata la fila nr.58 din dosar.Totodata, au fost audiati martorii D.M. si T.P., conform dispozitiilor art.327 C.p.p, declaratiile acestora consemnate in scris fiind atasate la filele nr. 59, 107 din dosar.
      In sedinta publica de la 14.01.2009, instanta a incuviintat inculpatului proba cu inscrisuri in circumstantiere, iar partilor civile proba cu inscrisuri si proba cu martori in vederea dovedirii pretentiilor civile.
      La termenul de judecata din data de 28.01.2009, instanta a procedat la audierea martorului M.G, incuviintat partilor civile mai sus mentionate, declaratia acestuia fiind consemnata  si atasata la dosar ( fila nr. 108). La dosarul cauzei s-au depus, la termenul din data de 25.02.2009, in cadrul probei cu inscrisuri incuviintata partilor civile, doua acte medicale privind pe partea civila L.G.   ( filele nr. 129-130).
      La termenul din data de 11.02.2009 instanta a administrat proba cu inscrisuri in circumstantiere incuviintata inculpatului, in acest sens fiind depuse la dosar fotocopia certificatului de nastere ce atesta nasterea minorei O.V.A si caracterizarea inculpatului facuta de seful Biroului Investigatii Criminale din cadrul Sectiei 10 Politie ( filele nr.117-118).
      In sedintele publice de la 28.01.2009, respectiv 11.03.2009, instanta a respins inculpatului, ca neutile, proba testimoniala (cu martorul - soferul  ambulantei private care a transportat victima L.E la spital, in data de 07.12.1997) precum si proba cu expertiza tehnica - specialitatea auto, pentru motivele expuse in incheierile de sedinta.
      Analizand actele si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
      In fapt, in seara zilei de 07.12.1997, inculpatul O.A. se deplasa cu autoturismul personal Dacia 1300, cu nr. de inmatriculare 11-B-319, pe Bd. Camil Ressu din directia strazii Fizicienilor catre Bd. Theodor Pallady, circuland cu o viteza de cca 43 km/h, vizibilitatea fiind redusa iar iluminatul public nefunctionand pe sensul de mers al autoturismului inculpatului.
      In apropierea imobilului nr.64 a Bl. PM 28, de pe Bd. Camil Ressu, inculpatul a fost surprins de aparitia victimei L.E., angajat in traversarea trecerii de pietoni din stanga spre dreapta in sensul directiei de mers a autoturismului condus de inculpat. Desi a incercat sa evite impactul cu victima, actionand sistemul de frinare al autoturismului si virand spre stanga, inculpatul a lovit victima cu partea frontala stanga a autoturismului, aceasta fiind astfel preluata pe capota motorului pana la contactul cu parbrizul pe care l-a spart si, in final proiectata pe carosabil in fata, unde s-au identificat ulterior pete de sange. In urma accidentului rutier, victima L.E. a suferit leziuni traumatice care au condus la decesul acestuia. Astfel, potrivit raportului medico -legal de necropsie nr. A3/2767/1997 emis de IML Bucuresti, moartea victimei a fost violenta, fiind cauzata de contuzia si dilacerarea cerebrala, consecutive unui politraumatism cu fracturi de bolta si baza craniana si fracturi multiple de membre complicate, in final, de o bronhopneumonie. Leziunile traumatice s-au fi putut produce prin lovire si proiectare, posibil in cadrul unui accident rutier. Dupa accident, victima a fost transportata la Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti de o salvare a unui serviciu de ambulanta privat, asistenta pe salvare fiind martora D.M.. Victima a decedat la Spitalul Clinic de Urgenta cateva zile mai tarziu, la data de 17.12.1997.
      Brigada de Politie Rutiera a fost sesizata cu privire la producerea accidentului rutier, la fata locului deplasandu-se organele de politie care au intocmit procesul - verbal de cercetare la fata locului, stabilind identitatea inculpatului O.A. si a victimei L.E.. Totodata, organele de politie au constat locul in care fost gasit autoturismul inculpatului si starea tehnica a acestuia, existenta unor urme de rulare - franare cu o lungime de 12 m, precum si existenta unor pete de sange si resturi de paine. S-a procedat la testarea inculpatului O.A. cu aparatul etilotest, stabilindu-se ca acesta nu a consumat bauturi alcoolice anterior producerii accidentului, valoarea zero a alcoolemiei fiind confirmata de buletinul de analiza toxicologica- alcoolemie nr.3127/10.12.1997 emis de INM Bucuresti ( filele nr.11-12 din d.u.p.).
      Pentru stabilirea dinamicii si posibilitatilor tehnice de evitare a accidentului in cauza au fost efectuate mai multe expertize ( doua de catre Institutul National de Criminalistica si o expertiza tehnica judiciara specialitatea auto), ale caror concluzii se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza.
      Astfel, concluziile rapoartelor de expertiza retinte in ansamblul materialului probator confirma atat deplasarea autoturismului condus de inculpat pe Bd. Camil Ressu cu o viteza aproximativ de 43 km/h cat si faptul ca victima s-a angajat in traversarea carosabilului pe trecerea de pietoni de la stanga la dreapta in raport de directia de inaintare a autoturismului, viteza acestuia fiind de aproximativ 5,1-5,3 km/h ( de retinut este faptul ca viteza pietonului se apreciaza in functie de  viteza de deplasare, in regim de mers rapid, a pietonului tinand cont de varsta acestuia, nefiind calculata dupa o anumita formula). Cu privire la viteza pietonului, astfel, instanta nu a putut retine critica inculpatului in sensul ca ultima expertiza efectuata in cauza nu a calculat viteza pietonului, avand in vedere ca valoarea acesteia este stabilita dupa criteriile mai sus mentionate, nefiind calculata dupa o anumita formula.
      Din ansamblul materialului probator a reiesit ca evenimentul rutier s-a produs din culpa exclusiva a inculpatului care se deplasa cu autoturismul cu o viteza de aproximativ 43 km/h, creand o stare de pericol potential prin neadecvarea vitezei de deplasare la conditiile de trafic ( vizibilitatea fiind redusa, iar iluminatul public nefunctionand pe sensul de mers al autovehicului), starea de pericol iminent ivindu-se in momentul angajarii victimei in traversarea carosabilului, pe trecerea de pietoni, inculpatul neinitiand manevra de franare si oprire a autoturismului  inca de la momentul ivirii starii de pericol iminent, pentru a permite pietonului sa straverseze carosabilul in conditii sigure.
      Rapoartele de expertiza au stabilit ca inculpatul putea preveni producerea accidentului daca ar fi oprit inaintea marcajului pietonal pentru a acorda prioritate de trecere pietonului aflat in traversarea regulamentara a strazii, initiand manevra de franare inca din momentul declansarii starii de pericol iminent, or, in cauza, inculpatul a franat mult mai tarziu, in momentul in care a sesizat prezenta pietonului pe marcajul pietonal.
      Cu privire la latura civila a cauzei instanta retine ca Spitalul Clinic de Urgenta a inaintat la dosarul penal nr.35/P/1998 decontul cheltuielilor de asistenta medicala  in suma de 8160363 lei ROL si copia foii de observatie clinica privind pe L.E.     ( la data de 12.03.1998, filele nr. 38-41 din d.u.p.) solicitand si plata dobanzilor legale in cazul in care instanta va exercita din oficiu actiunea civila conform art.17 C.p.p. La data de 29.05.2002 Spitalul Clinic de Urgenta a depus la dosarul de urmarire penala decontul cheltuielor de spitalizare pentru asitenta medicala acordata bolnavului L.E. internat la Sectia neurochirurgie in perioada 07.12.1997-17.12.1997                       ( specificandu-se ca decontul este in cuantum de 31865778 lei ROL, reprezentand suma de 8160363 lei ROL actualizata cu rata inflatiei la data de 29.05.2002) solicitandu-se, de asemenea si acordarea dobanzilor legale ( filele nr.143-144 din d.u.p.).
      Partile civile, sotia supravietuitoare si copiii victimei L.E., s-au constituit parti civile in procesul penal pornit impotriva inculpatului.
      La retinerea situatiei de fapt mai sus mentionate instanta avut in vedere urmatoarele mijloace de proba: procesul - verbal de cercetare la fata locului din 07.12.1997 ( filele nr. 4-7 din d.u.p) prin care s-au constatat zona in care a avut loc accidentul rutier, conditiile meteo si situatia iluminatului public la momentul accidentului, locul in care fost gasit autoturismul inculpatului si starea tehnica a acestuia, existenta unor urme de rulare - franare cu o lungime de 12 m, locul in care s-au identificat pete de sange si resturi de paine, plansa fotografica cu aspectele de la fata locului privind accidentul de circulatie din data de 07.12.1997( filele 16-21 din d.u.p.), buletin de examinare clinica ( fila nr. 11 in d.u.p) conform careia inculpatul nu prezenta halena alcoolica la momentul accidentului rutier, buletin de analiza toxicologica alcoolemie nr. 3127/10.12.1997 ( din cuprinsul caruia rezulta ca la momentul accidentului inculpatul nu consumase bauturi alcoolice), certificatul de deces seria DA nr.913392 ( fila nr. 23 din d.u.p.) care atesta decesul victimei la data de 17.12.1997, raport medico - legal de necropsie nr.A3/2767/17.02.1998    ( filele nr. 26-27 ) in cuprinsul caruia s-a specificat ca moartea lui L.E. a fost violenta si s-a datorat contuziei si dilacerarii cerebrale, consecutive unui politraumatism cu fracturi de bolta si baza craniana si fracturi multiple de membre complicate in final cu bronhopneumonie ( precizandu-se, totodata, ca leziunile constatate la autopsie s-au putut produce prin lovire si proiectare, posibil in cadrul unui accident rutier),  declaratiile martorului T.P. ( fila nr.53,94 din d.u.p, fila nr.107 din dosarul instantei) care a declarat in timpul urmaririi penale ca victima, de regula, traversa pe trecerea de pietoni, declaratia martorei D.M. data in fata instantei ( fila nr.59) care a aratat ca la momentul accidentului a fost asistenta pe ambulanta serviciului de ambulanta privat care a transportat victima la spital si ca in momentul in care a ajuns la locul accidentului victima era deja mutata in salvare, neputand oferi detalii cu privire la locul incidentului, specificand totodata, ca declaratiile din timpul urmaririi penale i-au fost dictate, declaratia inculpatului data in fata instantei ( fila 58 in dosarul instantei), raport de expertiza criminalistica nr.9/18.01.2002 al Institutului National de Criminalistica, raport de expertiza criminalistica nr.336/20.11.2002 al Institutului National de Criminalistica, raport de expertiza tehnica nr.5528/11.07.2007
      Instanta urmeaza sa inlature din ansamblul materialului probator declaratiile inculpatului date in faza actelor premergatoare si faza de urmarire penala ( filele nr.8,81,129,2-4 din d.u.p.) numai in masura aspectelor referitoare la locul in care victima a fost lovita de autoturismul condus de inculpat, fiind mentinute celelalte aspecte din declaratii, declaratiile martorei D.M. din timpul urmaririi penale ( fila nr.52,89 din d.u.p.), precum si raportul de expertiza  tehnico -judiciara efectuat de catre Biroul de expertize tehnice locale din data de 20.02.1998                                                                   
      La retinerea declaratiilor inculpatului instanta va avea in vedere dispozitiilor art. 69 C.p.p, conform carora declaratiile inculpatului pot fi retinute numai in masura in care se coroboreaza cu fapte sau imprejurari care rezulta din intreg ansamblul materialului probator. Or, declaratiile inculpatului date in faza actelor premergatoare si in timpul urmaririi penale,  in sensul ca victima a fost lovita dupa trecerea de pietoni nu pot fi retinute intrucat nu se coroboreaza cu restul probelor administrate in cauza.
      Astfel, in declaratia data de inculpat imediat dupa producerea accidentului de circulatie ( fila nr.8 din d.u.p.), acesta a aratat ca in data de 07.12.1997, in timp ce circula pe Bd. Camil Ressu din directia strazii Fizicienilor spre Bd. Theodor Pallady, in dreptul imobilului nr.64 a Bl. PM 28, dupa circa 6-7 m de trecerea de pietoni i-a aparut brusc in fata masinii o persoana. A mai aratat ca in acel moment, incercand sa evite impactul, a franat brusc si a luat un viraj spre stanga dar nu a mai putut evita lovirea pietonului, pe care l-a preluat pe capota motor dupa impact, acesta cazand in fata pe carosabil.
      In declaratia data in fata organelor de politie ( fila nr.81 din d.u.p.) inculpatul a mentionat aceleasi aspecte referitoare la lovirea victimei L.E., in dreptul imobilului nr.64 a Bl.PM 28. Ulterior, in declaratia de la fila nr.129 din d.u.p. inculpatul a mentionat ca nu se considera vinovat de producerea accidentului intrucat acesta s-a produs datorita aparitiei bruste, intempestive a victimei pe carosabil, fara a mai avea timpul necesar de franare si evitare a pietonului.
      In declaratia data pe formular, aflata la filele 2-4 in dosarul de urmarire penala, inculpatul mentioneaza ca la data de 07.12.1997, in dreptul imobilului nr.64 a Bl. PM 28 de pe Bd. Camil Ressu, la o distanta de 6-7 m dupa trecerea de pietoni, i-a aparut brusc in fata victima care incerca sa traverseze de la stanga la dreapta carosabilul. A precizat, in continuare, ca in acel moment a franat si a virat stanga de volan insa pietonul a avut un moment de ezitare, a incercat sa se intoarca, situatie in care inculpatul nu a mai reusit sa evite impactul cu pietonul, pe care l-a lovit cu partea frontala stanga a autoturismului, preluandu-l pe capota motor si proiectandu-l in fata pe carosabil. De asemenea, inculpatul a specificat, aspect surprins si in procesul - verbal de cercetare la fata locului, ca la 6-7 m de autoturismul oprit pe partea stanga s-au gasit o bucata de paine provenita din geanta victimei si o pata de sange, unde cazuse victima pe carosabil si de unde a fost ridicata.
      Declaratiile mai sus mentionate referitoare la faptul ca pietonul a aparut brusc in fata autoturismului condus de inculpat, la o distanta de aproximativ 6-7 m dupa trecerea de pietoni, inculpatul sugerand, astfel, ca vina in producerea accidentului a avut-o victima prin traversarea carosabilului printr-un loc nepermis, nu pot fi retinute intrucat nu se coroboreaza cu celelalte fapte si imprejurari care rezulta din ansamblul materialului probator si care nu pot fi contestate. Opinia instantei, in sensul neretinerii declaratiilor inculpatului mai sus mentionate, are in vedere dinamica producerii accidentului de circulatie, stabilita in ultimele trei rapoarte de expertiza retinute in ansamblul materialului probator ( cele intocmite de Institutul National de Criminalistica si raportul de expertiza tehnica nr.5528/11.07.2007), dinamica ce indica,  in functie de viteza de circulatie a autoturismului condus de inculpat si viteza victimei ( stabilita in functie de varsta acesteia, nefiind o valoare calculata dupa o formula anume) dar si de locul in care a cazut victima pe carosabil, dupa impact ( aspect mentionat in procesul -verbal de cerectare la fata locului si necontestat de inculpat), o alta situatie de fapt care exclude in mod clar ipoteza descrisa de inculpat in primele sale declaratii. Dinamica producerii accidentului de circulatie exclude in mod clar, astfel,  posibilitatea ca victima L.E. sa fi incercat sa traverseze carosabilul la o distanta de 6-7 m de limita marcajului pietonal.
      Instanta nu va retine in cauza nici apararile inculpatului legate de faptul ca iluminatul public nu functiona pe directia de mers a autoturismului condus la data producerii accidentului rutier, motiv pentru care nu a putut opri in timp util la aparitia brusca si intempestiva pe carosabil a victimei. Astfel, potrivit art.48 din Regulamentul de aplicare a Decretului nr.326/1966 ( in vigoare la data savarsirii faptei) conducatorul auto are obligatia de a adapta viteza " tinand seama de imprejurari, in special de caracteristicile drumului...astfel incat sa poata opri vehiculul in limitele campului de vizibilitate catre inainte, precum si in fata oricarui obstacol previzibil"), obligatie regasita si in O.U.G nr.195/2002 rep. in art.48 unde se prevede ca este obligat conducatorul auto " sa respecte regimul legal de viteza si sa o adapteze in functie de conditiile de drum, astfel incat sa poata efectua orice manevra in conditii de siguranta".
      In schimb instanta va retine in ansamblul materialului probator declaratia inculpatului data in fata instantei ( fila nr.58), in care mentioneaza faptul ca nu poate preciza daca pietonul traversa pe trecerea de pietoni deoarece spatiul public nu era iluminat, fiind socat de aparitia brusca a pietonului in fata masinii, precum si declaratiile date de acesta in faza actelor premergatoare si in timpul urmaririi penale    ( acestea din urma numai cu privire la aspectele referitoare la locul in care a cazut victima pe carosabil, dupa impact, si aspectele legate de transportul acesteia la spital).
      Instanta va inlatura din ansamblul materialului probator si declaratiile martorei  D.M. din timpul urmaririi penale ( filele nr.52 , 89 din d.u.p.) intrucat nu se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza. Astfel, martora a declarat in fata organelor de cercetare penala ca la data de 07.12.1997, in timp ce se afla la locul de munca S.C Ambulanta S.R.L. ( un serviciu de ambulanta privat), a venit la sediul societatii, situat in Bd. Camil Ressu nr.64 sector 3 Bucuresti, un barbat care i-a spus ca a accidentat pe cineva la trecerea de pietoni din zona,  motiv pentru care solicita o ambulanta in vederea transportarii victimei la spital. Martora a mai aratat ca s-a deplasat la locul accidentului rutier si a vazut victima cazuta pe carosabil, la jumatatea marcajului pietonal, victima pe care a ridicat-o pe o targa si a dus-o la Spitalul Clinic de Urgenta cu salvarea.  Fata de celelalte probe administrate in cauza, respectiv proces- verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografica cu aspectele surprinse in procesul -verbal mai sus aratat ( probe care nu pot fi contestate cu privire la aspectele surprinse), instanta constata ca locul in care victima a cazut pe carosabil dupa impact a fost in afara marcajului pietonal, respectiv locul unde s-au identificat petele de sange, nefiind credibila afirmatia martorei referitoare la locul in care a gasit victima.
      Audiata in fata instantei ( declaratia de la fila nr.59), martora a specificat ca declaratiile din timpul urmaririi penale nu corespund adevarului precizand ca a transportat victima la spital cu o salvare a serviciului privat de ambulanta, la care lucra ca asistenta, aratand ca victima era deja mutata in salvare de inculpat in momentul in care a ajuns la locul accidentului rutier. Instanta va retine declaratia martorei data in timpul cercetarii judecatoresti avand in vedere ca se coroboreaza cu celelalte mijloace de proba administrate in cauza. Astfel, instanta va retine ca inculpatul a declarat in fata instantei ca a incercat sa transporte victima la spital cu autoturismul personal, motiv pentru care a si mutat-o in autoturism, moment in care cetatenii adunati la locul accidentului i-au atras atentia ca in apropiere se afla un serviciu de ambulanta privat. Inculpatul a mai precizat ca a gasit la locul indicat pe asistenta D.M. si pe soferul de pe ambulanta servicului de salvare privat, acesta din urma ajutandu-l sa mute victima din autoturismul implicat in accident in salvarea privata cu care a fost transportata victima la Spitalul Clinic de Urgenta. Avand in vedere ca declaratia martorei D.M. din faza judecatii se coroboreaza cu declaratiile inculpatului retinute in ansamblul materialului probator, cu procesul - verbal de cercetare la fata locului si plansa fotografica privind aspectele surprinse cu ocazia cercetarii la fata locului dar si cu expertizele retinute in cauza, care precizeaza ca locul in care a cazut victima pe carosabil este cel in care au fost identificare petele de sange, situat dupa trecerea de pietoni si nu pe marcajul pietonal, instanta va retine in ansamblul materialului probator doar declaratia acesteia din faza cercetarii judecatoresti.
      Pentru considerentele expuse mai sus cu privire la coroborarea probelor, instanta va inlatura din ansamblul materialului probator raportul de expertiza tehnica judiciara efectuat de catre Biroul de expertize tehnice locale din data de 20.02.1998, intrucat concluziile sale sunt contradictorii si nu se coroboreaza cu celelalte probe administrate in cauza, in functie de care dinamica producerii accidentului de circulatie a fost stabilita in alt mod. Astfel, expertul tehnic Dan Parlog, bazandu-se in special pe declaratiile inculpatului date dupa producerea accidentului de circulatie, constata ca inculpatul O.A., in timp ce conducea autoturismul personal pe Bd. Camil Ressu din centru catre Bd. Theodor Pallady, dupa traversarea trecerii de pietoni surprinde pe L.E., iesit dintre autoturismele parcate pe spatiul verde care separau cele doua sensuri de circulatie, moment in care a inceput procesul de franare si a incercat evitarea pietonului  directionand autoturismul catre stanga, insa l-a lovit si preluat pe capota motor ( "acesta spargand geamul de parbriz cu capul ") dupa care, datorita faptului ca autoturismul era intr-un proces de franare, victima L.E. a alunecat de pe caroseria autoturismului pe asfalt unde a lasat pata de sange si resturile de paine. Instanta nu va retine concluziile raportului de expertiza mai sus mentionat pentru aceleasi motive particulare pentru care a inlaturat, in parte, declaratiile initiale ale inculpatului  ( declaratii care au fost avute in vedere de expertul tehnic), respectiv motivele referitoare la aspectele surprinse in procesul - verbal de cercetare la fata locului, schita locului faptei si plansa fotografica privind aspectele de la cercetarea  la fata locului ( probe care nu sunt contestate si care indica o alta dinamica a producerii accidentului de circulatie, dinamica prezentata pe larg si argumentata pe baza intregului material probator de celelalte trei expertize efectuate in cauza, ale caror concluzii indica o culpa exclusiva a inculpatului in producerea accidentului de circulatie din data de 07.12.1997, care a avut ca rezultat decesul victimei L.E.).                                                              
      Cu privire la criticile formulate de inculpat la adresa ultimelor trei expertize instanta retine ca acestea nu sunt de natura sa determine instanta a aprecia concluziile acestora gresite sau incomplete. Instanta constata ca expertii au precizat toate aspectele importante pentru stabilirea corecta a dinamicii producerii accidentului de circulatie, concluziile acestora nefiind contradictorii, acesta fiind si motivul respingerii cererii inculpatului de efectuare a unei noi expertize tehnice auto.
      Avand in vedere probele retinute in ansamblul materialului probator, in special declaratia inculpatului si declaratia martorei D.M., date  in fata instantei de judecata, instanta a respins cererea inculpatului de audiere a martorului propus, respectiv soferul ambulantei serviciului de salvare privat, audierea acestuia nefiind utila in conditiile in care nu a fost prezent la momentul producerii accidentului de circulatie, ajungand la locul faptei ulterior, cand deja victima fusese ridicata de pe carosabil de catre inculpat si mutata in autoturismul implicat in accident. Mai mult de atat, dupa trecerea unei perioade de aproape 12 ani, vazand si ocupatia acestuia la momentul accidentului, posibilitatea sa-si fi amintit ceva concret apare greu de crezut iar in conditiile existentei la dosar a unor probe certe cu privire la locul in care a cazut victima pe carosabil, viteza autoturismului si pozitia autoturismului ulterior accidentului, in functie de care s-a stabilit dinamica accidentului de circulatie, audierea martorului nu a mai fost utila, motiv pentru care instanta a respins cererea probatorie a inculpatului.
      Fata de materialul probator administrat in cauza, rezulta, ca atare, atat existenta faptei de ucidere din culpa, cat si vinovatia  inculpatului, sub forma culpei in producerea accidentului.
      Instanta retine ca art.19 alin.1 pct.2 C.p. stabileste doua forme ale culpei, culpa cu prevedere si culpa simpla ( in acest ultim caz, inculpatul nu prevede rezultatul faptei sale, desi trebuia si putea sa-l prevada). In acest din urma sens, instanta retine din rapoartele de expertiza mentionate in ansamblul materialului probator ca inculpatul putea evita accidentul daca ar fi initiat manevra de franare a autovehicului inca din momentul ivirii starii de pericol iminent ( angajarea pietonului in traversare pe trecerea de pietoni ) in vederea opririi in fata marcajului pietonal pentru a acorda prioritate de trecere victimei, manevra care ar fi avut sanse de reusita in conditiile in care inculpatul si-ar fi adaptat viteza de deplasare a autovehicului si la conditiile de trafic ( s-au incalcat astfel dispozitiile art.44 pct.26 din vechiul Decret 168/1966 si art. 48 alin.1 si 2 lit.n din Regulamentul de aplicare a Decretului nr.328/1966 (actualul art.48 din OUG 195/2002 modif. si art.135 lit.h din Regulamentul de aplicare a O.U.G nr.195/2002 modif.).
      Ca atare, fata de aceste considerente, instanta de judecata apreciaza ca probatoriul administrat, astfel cum a fost analizat, dovedeste existenta faptei de ucidere din culpa si vinovatia inculpatului ( sub forma culpei simple) in savarsirea acesteia.
      In drept, fapta inculpatului O.A., care in seara zilei de 07.12.1997 a condus autoturismul marca Dacia 1300, cu nr. de inmatriculare 11-B-319, pe Bd. Camil Ressu din directia strazii Fizicienilor catre Bd. Theodor Pallady  cu viteza de cca 43 km/h, fara a-si adapta viteza la conditiile de trafic in situatia in care vizibilitatea era redusa iar iluminatul public nu functiona pe sensul sau de mers si fara a acorda prioritate de trecere victimei L.E., care traversa regulamentar carosabilul pe trecerea de pietoni, accidentand-o mortal, intruneste in fapt si in drept elementele constitutive ale infractiunii de ucidere din culpa prev. de art.178 alin.2 C.p.p.
      La individualizarea pedepsei la care urmeaza a fi condamnat inculpatul, instanta urmeaza a avea in vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevazute de art.72 C.p., respectiv  limitele de pedeapsa stabilite pentru infractiune in partea speciala a Codului Penal - inchisoare de la 2 la 7 ani, gradul de pericol social relevant al faptei inculpatului - care a savarsit fapta din culpa, circumstantele personale ale inculpatului care a avut o atitudine oscilanta in timpul procesului penal, nerecunoscand savarsirea faptei initial si acceptand posibilitatea savarsirii ei in fata instantei de judecata.
      Desi inculpatul nu a avut o atitudine constat sincera in procesul penal, totusi instanta va avea in vedere  faptul ca nu este cunoscut cu antecedente penale, este angajat in munca si tatal unui copil minor, motiv pentru care, vazand si faptul ca s-a prezentat in fata autoritatilor judiciare, va aplica o pedeapsa de 1 an si 10 luni inchisoare, sub minimul special prevazut de lege, retinand in cauza circumstanta atenuanta judiciara prevazuta de art.74 alin.1 lit.a) C.p.
      In baza art. 71 C.p., va aplica inculpatului, ca pedeapsa accesorie, interzicerea exercitiului drepturilor prevazute de art. 64 lit.a teza a II-a, b C.p. pe durata executarii pedepsei principale.
      Fata de situatia de fapt retinuta, fata de individualizarea pedepsei, instanta retine ca in cauza se poate face aplicarea art. 81 C.p., considerand ca scopul educativ dar si punitiv al pedepsei poate fi atins chiar si fara privarea de libertate a inculpatului, astfel incat, conform art.82 C.p., instanta va fixa un termen de incercare de 3 ani si 10 luni inchisoare.
      In baza art. 71 alin.ultim C.p. pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei  se va suspenda si executarea pedepsei accesorii.
      In baza art.359 C.p.p va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 C.p. cu privire la revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
      Vazand ca fapta dedusa judecatii a fost savarsita la data de 07.12.1997, instanta va constata ca pedeapsa aplicata prin prezenta hotarare este gratiata conditionat fata de dispozitiile art.1 din Legea nr.543/2002.
      Pe cale de consecinta, va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.7 din Legea nr.543/2002.
      Fata de incidenta in cauza a dispozitiilor Legii nr.543/2002, vazand ca pedeapsa aplicata inculpatului a fost suspendata conditionat, instanta constata ca termenul de incercare de 3 ani si 10 luni este redus la 2 ani ca efect al gratierii conditionate, putand interveni reabilitarea de drept in termen de 2 ani de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari in cazul in care inculpatul  va respecta dispozitiile art.83 C.p.
      In baza art. 346 C.p.p si art.14 C.p.p rap. la art. 998-999 C. civ. instanta urmeaza sa admita actiunea civila promovata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti prin care a solicitat obligarea inculpatului O.A. la plata sumei de 8160363 lei ROL ( cheltuielile de spitalizare a victimei L.E.) si dobanda legala aferenta. In cauza sunt indeplinite conditiile cumulative ale raspunderii civile delictuale prev. de art.998-999 C.civ. Astfel, fapta ilicita a inculpatului O.A. consta in accidentarea victimei L.E. pe trecerea de pietoni cu consecinta decesului in spital la data de 17.12.1997, cheltuielile de spitalizare fiind in cuantum de 8160363 lei ROL, intre fapta ilicita a inculpatului si prejudiciul material mai sus aratat existand legatura de cauzalitate. Totodata, din coroborarea probelor administrate in cauza rezulta si culpa inculpatului in producerea prejudiciului reprezentat de cheltuielile de spitalizare, concretizate in decontul depus de partea civila la dosar (rezultate in urma acordarii asistentei medicale  victimei L.E., in perioda 07.12.1997-17.12.1997), cuantumul acestora nefiind contestat de inculpat in cursul procesului penal. Pe cale de consecinta, instanta va obliga pe inculpatul O.A. sa plateasca partii civile Spitalul Clinic de Urgenta  Bucuresti suma de 8160363 lei ROL ( cuantumul cheltuielilor pentru asistenta medicala asigurata victimei L.E. in perioada 07.12.1997-17.12.1997 ) si dobanda legala aferenta de la data de 17.12.1997 pana la momentul platii efective, cu titlu de despagubiri civile. Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti are posibilitatea ulterior, cu ocazia executarii, sa ceara si actualizarea sumelor datorate de inculpat, in conformitate cu regulile aplicabile materiei executarii crantelor.
            In temeiul art.14 alin.5 C.p.p si art. 346 alin.1 C.p.p, rap. la art. 998-999 C.civ., instanta va admite actiunile civile formulate de partile civile si va obliga pe inculpatul O.A. la plata catre fiecare dintre acestea a sumei de  8000 lei RON cu titlu de daune morale. Totodata, instanta va obliga pe inculpat sa plateasca partii civile L.V. suma de 9000 lei RON cu titlu de daune morale. Cu privire la daunele morale, chiar daca legiuitorul nu a reglementat criteriile de stabilire a unui astfel de prejudiciu, este cert ca fapta inculpatului de a savarsi o fapta prevazuta de legea penala care s-a soldat cu decesul victimei L.E., a determinat un prejudiciu moral, pierderea tatalui de catre partile civile R, respectiv a sotului de catre partea civila L.V, provocand o mare suferinta acestora.
            Dispozitiile art.998-999 C,civ. ne ofera un cadru legal pentru obligarea celui care a produs un prejudiciu la a-l repara, indiferent ca este un prejudiciu material sau moral, asa cum este cazul in speta, pentru considerentele aratate mai sus.
            In ceea ce priveste cuantumul daunelor morale, acesta trebuie sa fie unul echitabil, adica, in opinia instantei sa aiba un asmenea nivel incat, raportat la gradul de pericol social al faptei, raportat la nivelul material al societatii in ansamblu, dar si al persoanelor implicate, in individualitatea lor, sa dea satisfactie celui care a suferit un prejudiciu, iar cel care a creat acel prejudiciu sa fie constient de suferinta morala creata, instanta retinand in acest sens culpa exclusiva a inculpatului in producerea accidentului rutier. Ca atare, instanta apreciaza ca suma de 8000 lei RON solicitata de fiecare dintre partile civile respectiv suma de 9000 lei RON  solicitata de partea civila L.V., in conditiile intinderii cercetarii penale a inculpatului pe o perioada de timp de aproape 11 ani, acopera prejudiciul moral, real si efectiv suferit de catre fiecare dintre partile civile mai sus aratate.
           Prin actiunea civila promovata de partea civila L.V.aceasta a solicitat suma de 6000 lei RON reprezentand cheltuielile facute  pentru spitalizarea imediata a victimei L.E. la data producerii accidentului rutier, si mai apoi cheltuielile pentru inmormantare si pomenirile ulterioare, suma de 10000 lei RON reprezentand daunele materiale suferite ca urmare a reducerii drastice a veniturilor in urma decesului sotului care aducea in casa venituri mai mai mari prin pensia pe care o incasa si pe care, conform sprijinului reciproc pe care sotii si-l datoreaza, o foloseau in comun, precum si suma de 9000 lei RON  cu titlu de daune morale.
           Cu privire la daunele materiale solicitate de partea civila L.V.( filele nr.55-57d.i.) instanta constata ca aceasta nu a dovedit decat in parte cuantumul acestora. Astfel, din declaratia martorului M.G, propus de partile civile - rude ale victimei L.E., rezulta ca, la rugamintea partii civile L.G. acesta a imprumutat-o pe partea civila L.V.cu suma de 1480 marci germane pentru cheltuielile facute de aceasta in perioada spitalizarii sotului sau ( 07.12.1997 -17.12.1997). Este adevarat ca martorul M.G. a primit inapoi banii  de la partea civila L.G. dar obligatia autorului prejudiciului la plata integrala subzista in cazul ajutorului material, acordat benevol victimei prejudiciului de catre terti, acest lucru neinsemnand ca prejudiciul a fost reparat deja.  Din probele administrate rezulta ca scopul in care atat martorul M.G. cat si fiica partii civile, respectiv L.G., au actionat, a fost acela de a veni in ajutorul partii civile L.V., cu o suma de bani pentru plata cheltuielilor ocazionate de spitalizarea victimei L.E. imediat dupa accidentul rutier, motiv pentru care partea civila L.V. si-a pastrat neatins dreptul de a cere despagubiri de la autorul prejudiciului, in speta inculpatul O.A..
          Daca in ceea ce priveste daunele morale solicitate, instanta a apreciat ca acestea se cuvin partii civile L.V., conform considerentelor mai sus expuse, in ceea ce priveste daunele materiale solicitate, instanta constata ca partea civila nu a dovedit decat in parte cuantumul acestora ( a dovedit  numai pretentiile civile referitoare la sumele cheltuite cu spitalizarea imediata a victimei L.E. - aspecte care rezulta din declaratia martorului M.G.). Astfel, cu privire la suma de 10000 lei RON pretinsa, instanta constata ca partea civila nu a depus la dosar inscrisuri justificative privind veniturile obtinute de sotul acestuia desi a pus in vedere acesteia, prin aparator, sa depuna la dosar inscrisurile  doveditoare a pretentiilor civile. Totodata, instanta constata ca partea civila nu a depus inscrisuri doveditoare a cheltuielilor ocazionate de inmormantarea sotului sau, L.E., si de pomenirile facute ulterior. Este adevarat ca martorul M.G., audiat pe latura civila, a precizat ca dupa inmormantare, familia victimei a organizat, conform datinelor crestinesti, o pomenire, la care au participat 25-30 persoane, dar acest lucru nu este suficient pentru dovedirea pretentiilor civile solicitate cu titlu de daune materiale             ( respectiv  cheltuielile facute cu inmormantarea si pomenirile ulterioare). Opinia instantei are in vedere faptul ca pentru admiterea actiunii civile in acest sens partea civila avea sarcina probei cu privire la conditiile raspunderii civile delictuale prev. de art. 998-999 C.civil. Astfel, partea civila trebuia sa dovedeasca ca a suferit un prejudiciu material ( care trebuie sa fie cert atat sub aspectul existentei cat si sub aspectul posibilitatilor de evaluare si sa nu fi fost reparat inca), care sa fie urmarea faptei ilicite a inculpatului, in sensul dovedirii existentei  legaturii de cauzalitate intre fapta acestuia si prejudiciul material . De asemenea, partea civila trebuia sa dovedeasca si culpa inculpatului in producerea prejudiciului material, cu mentiunea ca in materia raspunderii civile delictuale se raspunde pentru cea mai usoara culpa.
          Analizand conditiile raspunderii civile delictuale prev. de art.998-999 C.civil instanta constata ca nu s-a dovedit de catre partea civila L.V.faptul ca a suferit, in urma faptei inculpatului, un prejudiciu cert  (reprezentat de cheltuielile facute cu inmormantarea si pomenirile defunctului L.E.) sub aspectul posibilitatilor de evaluare a acestuia ( instanta are in vedere faptul ca cheltuielile cu inmormantarea victimei si cu pomenirile viitoare, conform datinelor crestinesti, reprezinta un prejudiciu viitor, care este cert numai in masura in care exista posibilitati de evaluare a acestuia). Or, desi in materie civila ( solutionarea laturii civile in cursul procesului penal presupune aplicarea regulilor din materia civila) se aplica principiul disponibilitatii, revenind partii civile sarcina probei cu privire la dovedirea pretentiilor civile, partea civila L.V.nu a depus la dosar inscrisuri justificative si nici nu a administrat alte probe pentru stabilirea intinderii prejudiciului, desi i s-a pus in vedere, prin aparator, sa faca dovada pretentiilor civile.
          Astfel, desi este evident  ca victima L.E. a fost inmormantata, organizandu-se pomeniri conform datinelor crestinesti (conform declaratiilor martorului M.G.), fiind evidenta suportarea unor cheltuieli ( cu alte cuvinte s-a dovedit un prejudiciu cert sub aspectul existentei sale), nu s-a dovedit cuantumul cheltuielilor ocazionate de aceste aspecte si nici faptul ca aceste cheltuieli au fost suportate numai de partea civila L.V.. Opinia instantei are in vedere si declaratia martorului M.G. care a precizat ca partea civila L.G. a imprumutat bani pentru inmormantare, existand posibilitatea ca in patrimoniul acesteia sa se fi produs prejudiciul.
            Pentru toate considerentele expuse mai sus ( atat cu privire la daunele morale cat si cu privire la daunele materiale pretinse de partea civila L.V.) instanta, in baza art.346 alin.1 C.p.p si art. 14 alin.2 lit.b,alin.5 C.p.p. rap. la art.998-999 C.civ. va admite in parte actiunea civila promovata de partea civila L.V.si va obliga pe inculpatul O.A. la plata catre aceasta  a sumei de 9000 lei RON cu titlu de daune morale, precum si a echivalentul in lei ( ROL) a sumei de 1480 marci germane, calculat la cursul valutar din data de 17.12.1997, cu titlu de daune materiale. Pe cale de consecinta, va respinge restul pretentiilor civile ca nefondat.
            In ceea ce priveste cererea partii civile L.G. de obligare a inculpatului sa-i plateasca suma de 3000 lei RON ( reprezentand onorarii de expert si onorarii de avocat ) cu titlu de daune materiale, instanta tine sa precizeze ca aceasta este in eroare cu privire la natura juridica a sumelor solicitate. Astfel, in procesul penal, sumele solicitate cu titlu de onorariu de expert sau onorariu de avocat au natura juridica a cheltuielilor judiciare avansate de parte, urmand sa fie acordate  cu acest titlu partilor, in conditiile dovedirii suportarii acestora. Verificand inscrisurile de la dosarul cauzei instanta, in temeiul art.193 alin.1 C.p.p., va obliga pe inculpatul O.A. sa plateasca partii civile L.G. suma de 250 lei ( onorariul de expert achitat cu chitanta nr.23630/30.05.2001, depusa la fila nr.105 din d.u.p.) cu titlu de  cheltuieli judiciare avansate de partea civila in procesul penal, cu consecinta constatarii ca aceasta nu a facut dovada avansarii altor sume in cursul procesului.
       In baza art. 191 alin.1 C.p.p va obliga pe inculpat sa plateasca statului suma de 500 lei reprezentand cheltuielile judiciare avansate de stat, din care suma de 50 lei reprezinta onorariul aparatorului din oficiu, avocat ... calculat conform art. 6 din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocatilor nr. 113928/26.11.2008, ce se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei si Libertilor Cetatenesti.
      
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE

In baza art. 178 alin.2 C.p. cu aplicarea art. 74 alin.1 lit.a) C.p. rap. la art.76 lit.d) C.p. condamna pe inculpatul O.A. la pedeapsa de 1 ( un ) an si 8 ( opt) luni inchisoare pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa cu retinerea unei circumstante judiciare atenuante.
In baza art.71 alin.1 C.p. interzice inculpatului, ca pedeapsa accesorie, exercitiul drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, b C.p. pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art. 81 C.p. suspenda conditionat executarea pedepsei de 1 an si 8 luni inchisoare pe durata unui termen de incercare de 3 ( trei) ani si 8 ( opt)  luni stabilit conform art.82 C.p.
In temeiul art. 71 alin. ultim C.p. , pe durata suspendarii conditionate a  executarii pedepsei principale se suspenda si executarea pedepsei accesorii.
In baza art.359 C.p. atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 C.p., care reglementeaza cazurile in care intervine revocarea beneficiului suspendarii conditionate a executarii pedepsei.
In baza art.1 si 8 din Legea nr.543/2002 constata gratiata executarea pedeapsa de 1 ( un) an si 8 ( opt)  luni inchisoare aplicata inculpatului.
In baza art.120 alin.2 C.p. constata ca termenul de incercare al suspendarii conditionate a executarii pedepsei s-a redus la 2 ( doi) ani ca efect al gratierii.
Atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.7 din Legea nr.543/2002 privind revocarea beneficiului gratierii conditionate.
In baza art.14 alin.3 lit.b) C.p.p si art.346 alin.1 C.p.p, rap. la art.998-999 C.civ., admite actiunea civila formulata de partea civila Spitalul Clinic de Urgenta Bucuresti, cu sediul in Bucuresti, Calea Floreasca nr.8, sector 1 si obliga pe inculpatul O.A. la plata catre aceasta a sumei de 8160363 lei ROL ( cuantumul cheltuielilor pentru asistenta medicala asigurata victimei L.E. in perioada 07.12.1997-17.12.1997 ) si dobanda legala aferenta de la data de 17.12.1997 pana la momentul platii efective, cu titlu de despagubiri civile.
In temeiul art.14 alin.5 C.p.p si art. 346 alin.1 C.p.p, rap. la art. 998-999 C.civ., admite actiunile civile formulate de partile civile R.P.C, L.G., , L.E.D, T.E.A si obliga pe inculpatul O.A. la plata catre fiecare dintre acestea a sumei de  8000 lei RON cu titlu de daune morale.
In temeiul art.14 alin.3 lit.b), alin.5 C.p.p. si  art. 346 alin.1 C.p.p., rap. la art. 998-999 C. civ., admite in parte actiunea civila promovata de partea civila L.V. si obliga pe inculpatul O.A. la plata catre aceasta  a sumei de 9000 lei RON cu titlu de daune morale, precum si a echivalentul in lei ( ROL) a sumei de 1480 marci germane, calculat la cursul valutar din data de 17.12.1997, cu titlu de daune materiale. Respinge restul pretentiilor civile ca nefondat.
In temeiul art.193 alin.1 C.p.p. obliga pe acelasi inculpat sa plateasca partii civile L.G. suma de 250 lei (onorariul de expert achitat cu chitanta nr.23630/30.05.2001, depusa la fila nr.105 din d.u.p.) reprezentand cheltuieli judiciare avansate de partea civila in procesul penal.
In baza art. 191 alin.1 C.p.p obliga pe inculpat sa plateasca statului suma de 500 lei reprezentand cheltuielile judiciare avansate de stat, din care suma de 50 lei reprezinta onorariul aparatorului din oficiu, avocat ..., calculat conform art. 6 din Protocolul privind stabilirea onorariilor avocatilor nr. 113928/26.11.2008, ce se avanseaza din fondurile Ministerului Justitiei si Libertilor Cetatenesti.
Cu drept de apel in termen de 10 zile de la pronuntare pentru inculpat si procuror si de la comunicare pentru partile civile.
Pronuntata in sedinta publica azi, 26.03.2009.

PRESEDINTE                                                                          GREFIER