CONTESTATIE LA EXECUTARE

Potrivit principiului legalitatii  caii de atac, reglementat de art. 457 alin. (1) Cod Procedura Civila, hotararea  judecatoreasca  este supusa numai cailor de atac prevazute de lege, in conditiile si  termenele stabilite  de aceasta, indiferent de  mentiunile din dispozitivul ei.

Prin cererea inregistrata la  Judecatoria Z sub nr. 3087/339/2014 din 27 octombrie 2014, contestatorul PCI, in contradictoriu cu CNADNR SA, a formulat contestatie la executare impotriva executarii silite incepute in dosarul nr. 2441/2014 al BEJ IRL, precum si suspendarea executarii.
In motivare, a aratat ca, creditoarea CNADNR S.A. prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri B a formulat la data de 11.09.2014 o cerere de executare silita. Prin incheiere, in aceeasi data, BEJ IRL a admis cererea creditoarei, a dispus inregistrarea acesteia si a deschis dosarul de executare silita nr. 2441/2014.
Cererea de incuviintare a executarii silite a fost formulata de BEJ IRL la data de 17.09.2014.
Incuviintarea executarii silite a fost admisa de instanta de executare - Judecatoria Z - prin incheierea nr. 1173/22.09.2014, pronuntata in dosarul nr. 2376/339/2014.
La data de 06.10.2014 BEJ IRL a emis in dosarul de executare nr.  2441/2014 o incheiere de stabilire a cheltuielilor de executare, o instiintare de plata si o somatie.
Avand in vedere ca de la data titlului executoriu si pana la formularea cererii de executare au trecut mai mult de 3 ani, a solicitat contestatorul, ca instanta, in temeiul disp. art. 719 alin. 1 c.p.c. sa  admita contestatia si sa dispuna anularea tuturor actelor de executare, dar si a executarii insesi, avand in vedere ca in temeiul disp. art. 705-706 c.p.c. rap. la art. 2.516 alin. 2 din n.c.p.c., dreptul de a obtine executarea silita s-a prescris.
In sustinerea cererii, a depus, in copie, inscrisuri.
Creditoarea a formulat intampinare, prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare si respingerea contestatiei la executare.
A aratat creditoarea cu privire la suspendarea executarii silite ca, nu se impune ordonarea masurii provizorii, intrucat nu este un caz grabnic si nici nu sunt lezate anumite drepturi ale contestatoarei, precum nici nu se creeaza o paguba iminenta care nu se poate repara.
Mai mult, de la data comunicarii procesului - verbal de contraventiei, respectiv 19.09.2011 si pana la data incuviintarii executarii silite, contestatoarea nu a indeplinit de buna voie plata creantei stabilita in titlul executoriu, desi intimata a dat dovada de buna-credinta si indulgenta in toata aceasta perioada, sperand ca debitorul sa iasa din pasivitate si sa-si execute de buna voie obligatia stabilita prin titlul executoriu.
Pe fondul cauzei, cu privire la exceptia prescriptiei executarii sanctiunii aplicata a aratat, ca, potrivit art. 705 alin. 2 n.c.p.c., termenul de prescriptie incepe sa curga de la data cand se naste dreptul de a obtine executare silita.
In acest context, obligatia contestatorului era perfecta, aflandu-se in termenul de prescriptie, care a inceput sa curga la data nasterii dreptului, respectiv la 19.09.2011 (data comunicarii procesului - verbal de constatare a contraventiei seria R 11 nr.  0288425/09.09.2011).
Potrivit art. 708(2) din n.c.p.c., cursul prescriptiei se intrerupe pe data depunerii de catre creditoare a cererii de executare, insotita de titlul executoriu.
Cererea de executare silita a fost depusa la biroul executorului in timp util, respectiv 28.08.2014.
Prin Incheierea din Camera de Consiliu din data de 22.09.2014 pronuntata de catre Judecatoria Z in dosarul nr. 2376/339/2014, instanta de executare a incuviintat executarea silita a titlului executoriu reprezentat de procesul verbal de constatare a contraventiei seria R11 nr.  0288425/09.09.2011 si, in temeiul art. 665 alin. 7 n.c.p.c a dat imputernicire si a ordonat executorilor judecatoresti sa puna in executare titlul executoriu in cauza.
A depus la dosar, in copie, inscrisuri.
Din oficiu, s-a solicitat si s-a depus de catre BEJ IRL copie de pe dosarul de executare.
A fost atasat cauzei dosarul nr. 2376/339/2014.
Prin sentinta civila nr. 1591 din 25.11.2014,  Judecatoria Z, a respins cererea pentru suspendarea executarii si a admis contestatia la executare formulata de contestatorul PCI, in contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. .S.A. - prin Directia Regionala de Drumuri si Poduri B. A anulat actele de executare in dosarul de executare nr.  2441/2014 al BEJ IRL.
 Prima instanta a respins cererea de suspendare, avand in vedere ca  nu a  fost depusa cautiunea prevazuta de art. 718 alin. 2 c.pr.civ., desi contestatorul a fost citat cu aceasta mentiune.
In ce priveste contestatia la executare, instanta a retinut ca, prin procesul-verbal seria  R11 nr.  0288425 din 9.09.2011, s-a stabilit in sarcina contestatorului suma de 1210 euro tarif de despagubire, potrivit art. 8 alin. 3 din OG nr. 15/2002.
Sustinerea contestatorului in sensul ca executarea s-a prescris nu poate fi retinuta, intrucat procesul-verbal a fost incheiat la 9.09.2011, iar cererea creditoarei a fost depusa la BEJ la 28.08.2014, asadar in termenul de 3 ani, prev. de art. 705 alin. 1 c.pr.civ.; mai mult, creditoarea nu putea trece la executarea silita a tarifului de despagubiri timp de 15 zile (art. 31 alin. 1 din OG nr. 2/2001) de la data comunicarii procesului-verbal.
Pe de alta parte, instanta a constatat ca, prin Legea nr.144/2012, a fost abrogat articolul 8 alin.3 si alin. 3 indice 1 din OG nr.15/2002, in temeiul carora contravenientul a fost obligat la plata tarifului de despagubire de 1210 de euro, suma pentru care s-a inceput executarea silita.
Potrivit art. II din Legea nr. 144/2012, tarifele de despagubire prevazute de OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare si a tarifului de trecere pe reteaua de drumuri nationale din Romania, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 424/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, aplicate si contestate in instanta pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se anuleaza.
Potrivit art.15 alin. 2 din Constitutia Romaniei, legea dispune numai pentru viitor, cu exceptia legii penale sau contraventionale mai favorabile, iar Legea nr.144/2012, prin care a fost abrogat articolul 8 alin. 3 si 3 indice 1 din OG nr.15/2002, este si lege in materie contraventionala ce contine dispozitii mai favorabile, astfel incat  aceasta se aplica retroactiv si in ce priveste contraventia retinuta in sarcina contestatorului, chiar daca faptele ce i se retin au fost savarsite inainte de intrarea in vigoare a legii mentionate, motiv pentru care acesta nu mai poate fi obligat la plata despagubirilor, obligatia acestuia nemaiavand nici un suport legal in prezent.
Conform art. 20 alin. 1 din Constitutia Romaniei, dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor sunt interpretate si aplicate in concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului, cu pactele si cu celelalte tratate la care Romania este parte, iar, in temeiul alineatului 2 al aceluiasi articol, daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, exceptand cazul in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
  Art. 1 din Protocolul nr.12 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului, prevede ca "exercitarea oricarui drept prevazut de lege trebuie sa fie asigurata fara nicio discriminare bazata, in special, pe sex, pe rasa, culoare, limba, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine nationala sau sociala, apartenenta la o minoritate nationala, avere, nastere sau oricare alta situatie."
Cu valoare de principiu, in cauza DP contra Romaniei din 26.04.2007, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a stabilit ca statutul conferit Conventiei in dreptul intern permite instantelor nationale sa inlature - din oficiu sau la cererea partilor - prevederile dreptului intern pe care le considera incompatibile cu Conventia si protocoalele sale aditionale.
Fata de cele de mai sus, instanta a apreciat ca art. II din Legea nr.144 din 23 iulie 2012 introduce un tratament diferit, motiv pentru care, in acord si cu jurisprudenta CEDO mentionata, cu dispozitiile art. 20 alin. 2 din Constitutie, instanta, vazand si disp.art. 711 si urm.c.pr.civ., a admis contestatia la executare si a anulat actele din dosarul de executare.
Impotriva acestei sentinte, a declarat apel intimata Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania - Directia Regionala de Drumuri si Poduri, criticand sentinta ca fiind nelegala si netemeinica.
In motivarea apelului s-a aratat ca legiuitorul, in dispozitiile art. II din  Legea nr. 144/2012 se refera exclusiv numai la contravenientii care au fost sanctionati in baza OG nr. 15/2002 si au contestat in instanta tarifele de despagubire. In cauza sunt incidente dispozitiile art. 37 din OG nr. 2/2001 privind regimul contraventiilor, sens in care procesul verbal aplicat si neatacat in instanta cu toate precizarile din cuprinsul sau, ramane titlu executoriu, inclusiv in ceea ce priveste tariful de despagubire.
A mai precizat apelanta ca prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 228/2007 referitoare al exceptia de neconstitutionalitate a art. 12 alin. 1 din OG nr. 2/2001, s-a avut  in vedere faptul ca daca printr-un act normativ fapta nu mai este considerata contraventie, ea nu se mai sanctioneaza, chiar daca a fost savarsita inainte de data intrarii in vigoare a noului act normativ. Sintagma nu se mai sanctioneaza trebuie interpretata in sensul ca prin intrarea in vigoare a legii care nu mai prevede fapta drept contraventie, sanctiunile contraventionale nu se mai aplica, iar in cazul celor aplicate, dar aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a noii legi, sanctiunile nu se mai executa. In contextul prevederilor art. 8 alin. 1 din O.G.  15/2002 fapta de a circula fara a detine rovinieta valabila constituie contraventie. Actul sanctionator a fost incheiat pentru o fapta considerata contraventie si la momentul intocmirii acestuia, precum si la data intrarii in vigoare a legii contraventionale mai favorabile.
A aratat ca prevederile art. 12 alin. 1 din OG nr. 2/2001 se refera la situatia in care printr-un act normativ o fapta nu mai este considerata contraventie, iar aceste prevederi nu sunt incidente in cauza. Procesul verbal si tariful de despagubire nu a fost contestat in instanta pana la data intrarii in vigoare a legii nr. 144/2012, nefiind incidenta in cauza, considera ca procesul verbal are valoare de titlu executoriu, iar tariful de despagubire fiind susceptibil de executare silita.
A solicitat, admiterea apelului, cu consecinta anularii sentintei si a mentinerii tuturor formelor de executare deja realizate cat si a cheltuielilor de executare, ocazionate de derularea procedurii.
Intimatul-contestator PCI a depus la dosarul cauzei intampinare prin care a invocat exceptia tardivitatii apelului si a solicitat respingerea acestuia ca tardiv formulat fata de faptul ca termenul de apel in care se ataca hotararile pronuntate de instanta de executare este de 10 zile si nu de 30 de zile asa cum a consemnat instanta de fond in hotararea atacata.
In subsidiar, a solicitat respingerea apelului ca nefondat, aratand ca hotararea pronuntata de instanta de fond este legala si temeinica. In sustinere a aratat ca procesul-verbal de constatare a contraventiei nu i-a fost comunicat niciodata anterior inceperii executarii si ca instanta de fond in mod corect a interpretat dispozitiile din Legea 144/2012, prin raportare la art. 15 alin. 2 si art. 20 alin. 1 si 2 din Constitutia Romaniei si art. 1 din Protocolul nr. 12 la Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
In sedinta publica din  data de 18 februarie 2015, tribunalul  a ramas in pronuntare asupra exceptiei tardivitatii declararii apelului invocata de intimatul-contestator PCI, prin intampinare.
Exceptia este intemeiata.
Potrivit art. 650 alin. (3) Cod procedura civila, hotararile instantei de executare sunt executorii si pot fi atacate numai cu apel , in termen de 10 zile de la comunicare, daca prin lege nu se dispune altfel. 
Termenul de apel deroga din prisma duratei, de la normele generale inscrise in art. 468 alin. 1 Cod procedura civila.
Din cuprinsul dovezilor de comunicare a hotararii, rezulta ca aceasta s-a realizat la data de 23.12.2014, in conditiile art. 161, 162 si art.163 Cod procedura civila, cererea de apel  fiind  depusa prin corespondenta, purtand stampila de primire a oficiului postal, la data de 13.01.2015, in acord cu art. 471 al. (1) Cod procedura civila, 2013, la Judecatoria Rosiorii de Vede,  instanta a carei hotarare  a fost  atacata.
Raportand data comunicarii Sentintei civile nr. 1591 din 25.11.2014, la data  depunerii cererii de apel se constata ca termenul prevazut de art. 650 alin. (3) Cod procedura civila, calculat potrivit prevederilor art. 181  alin. 1 pct. 2 Cod procedura civila, a fost depasit, intervenind sanctiunea decaderii in conformitate cu art. 185 Cod procedura civila.
Este adevarat  ca  in dispozitivul  sentintei s-a  mentionat ca hotararea este supusa apelului  in termen de 30 zile de la comunicare.
Insa, potrivit  principiului  legalitatii  caii de atac, reglementat de art. 457 alin. (1) Cod Procedura Civila, hotararea  judecatoreasca  este supusa numai cailor de atac prevazute de lege, in conditiile si  termenele stabilite  de aceasta, indiferent de  mentiunile din dispozitivul ei. Aceasta inseamna ca in concursul  dintre  o  mentiune gresita din dispozitivul   sentintei, inclusiv in ce priveste conditiile si  termenul in care  poate fi  atacata o  hotarare judecatoreasca si  dispozitia legala ce reglementeaza aceste aspecte, are  prioritate cea din urma.
Fata de  cele de mai  sus, se va retine, ca  in pofida  mentiunii din dispozitivul  sentintei, potrivit careia  termenul de apel  este de 30 de zile de  la  comunicarea sentintei, fata de  prevederile art. 650 alin. (3) Cod procedura civila, termenul de apel de 10 zile de la comunicare.
Or, sentinta atacata a fost  comunicata la data de 23.12.2014, iar  apelul a fost  declarat la 13.01.2015, dupa  implinirea  termenului  de 10 zile  prevazut de art. 650 alin. (3) Cod Procedura Civila.
Pentru considerentele expuse,  in temeiul art. 650 alin. (3) raportat la art.185 Cod procedura civila, s-a admis exceptia si s-a respins apelul ca tardiv formulat.
Fata de modul de solutionare a cauzei, tribunalul a apreciat ca nu se mai impune analizarea distincta a motivelor de apel care privesc fondul pricinii.