Asigurari sociale - recalculare pensie

Dosar nr.
R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTA CIVILA  Nr. 2306/2014
Sedinta publica de la 16 Decembrie 2014

TRIBUNALUL,

Sub nr. 1378/88/2014 din data de 02.07.2014 s-a inregistrat pe rolul acestei instante cererea formulata de catre ...prin care solicita ca in contradictoriu cu parata CASA JUDETEANA DE PENSII TULCEA, sa se dispuna obligarea paratei la emiterea unei noi decizii de
recalculare a drepturilor de pensie cuvenite, retroactiv, cu luarea in considerare a tuturor veniturilor brute (inclusiv a veniturilor mentionate la rubrica "venit pentru munca in acord", precum si a veniturilor mentionate la rubrica "venit pentru ore suplimentare"), potrivit adeverintei nr. C921/565/12.03.2014 emisa de S.C. VARD BRAILA SA.
In motivare, reclamantul a aratat ca prin decizia nr. 131669 din data de 03.12.1998 emisa de catre Casa Judeteana de Pensii Braila, in baza Legii
nr.3/1977, a fost inscris la pensie pentru limita de varsta, incepand cu data de 01.12.1998, iar la data de 01.03.2007 dosarul de pensie a fost transferat la Casa Judeteana de Pensii Tulcea, fiind inregistrat sub nr. 105078, rezultand un punctaj mediu anual de 1,37587 puncte.
A mai aratat reclamantul ca la data de 26.03.2014 prin adresa nr. 16 a solicitat paratei recalcularea drepturilor de pensie cuvenite, prin emiterea unei noi decizii, retroactiv, cu luarea in considerare a tuturor veniturilor
atestate de adeverinta nr. C921/565/12.03.2014 emisa de S.C. VARD BRAILA SA. La data de 04.04.2014, prin adresa nr. 10299, a primit de la parata raspuns negativ.
Reclamantul a mai invederat ca a solicitat recalcularea pensiei prin valorificarea veniturilor obtinute cu titlu de acord global, inscrise in adeverinta nr. C921/565/12.03.2014 emisa de S.C. VARD BRAILA SA,
retinand, in esenta, ca este aplicabil principiul proportionalitatii pensiei cu contributia la asigurarile sociale, reglementat de dispozitiile art.2 lit.e din Legea 19/2000 si art.2 lit.c si d din Legea 263/2010, prin care s-a stabilit ca "sistemul public se organizeaza si functioneaza avand ca principii de baza principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se
constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite".
Reclamantul a mai invederat ca principiul proportionalitatii pensiei cu contributia la asigurarile sociale, instituita de dispozitiile art.2 lit.e din legea
19/2000, este sustinut si de dispozitiile art.78 si urmatoarele din legea 19/2000 care stabilesc modul de calcul al pensiei prin luarea in considerare a tuturor perioadelor de cotizare si prin raportare la valoarea punctului de pensie, tinandu-se cont de salariul brut individual, inclusiv sporurile si adaosurile sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul.  Prin urmare, media retributiilor tarifare lunare, din cinci ani consecutiv lucrati, ca si baza de calcul a pensiei, asa cum a fost reglementata de Legea 3/1977, nu poate fi considerata, expresie a principiului contributivitatii, asa cum este reglementat de dispozitiile art.2 lit.e din Legea 19/2000, si potrivit caruia "drepturile de asigurari sociale se cuvin pe temeiul contributiilor de asigurari sociale".
A mai invederat reclamantul ca Ordonanta de Urgenta nr. 4/2005, in anexa la pct. VI, arata in mod expres ca "nu sunt luate in calcul la stabilirea punctajului mediu anual, intrucat nu au facut parte din baza de calcul a
pensiilor, conform legislatiei anterioare datei de 1.04.2001, formele
de retribuire in acord sau cu bucate, in regie ori dupa timp, pe baza
de tarife sau cote procentuale". Reclamantul sustine ca  pe langa salariul tarifar de incadrare a obtinut si in acord global, asa cum rezulta din
desfasuratorul de calcul, depus la dosar, iar in baza de calcul a pensiei au fost avute in vedere, in mod legal, numai retributia tarifara obtinuta de aceasta.
A mai aratat reclamantul ca sporurile sunt adaosuri la salariul tarifar, diferentiate procentual si individualizate, pentru fiecare salariat si care au facut parte din baza de calcul a pensiei, iar acordul global, reprezenta, o
modalitate de salarizare, conditionata de realizarea indicilor de crestere a productivitatii muncii si eficientei economice. In sensul celor mai sus aratate, s-a pronuntat si ICCJ, in solutionarea recursului in interesul legii, prin Decizia nr.5/20.09.2010, in considerentele careia s-a retinut ca, in
interpretarea dispozitiilor art.2 lit.e, art.78 si art. 164 alin.l si 2 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi sociale si ale art. 1 si 2 din OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1546/1952 se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
A mai invederat reclamantul ca la data de 10 decembrie 2012 ICCJ a pronuntat decizia nr. 19 in recurs in interesul legii, statuand ca "In interpretarea si aplicarea prevederilor art.2 lit.e si art 154 alin.2 si 3 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct.V din anexa la OUG nr.4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare, si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale".
Reclamantul a mai sustinut ca trebuie acordata prevalenta dispozitiilor legale cu valoare de principiu in raport cu cele care decurg din acesta, dar nu-l respecta, intrucat solutia contrara ar presupune incalcarea principiului cu consecinta ca, pe de o parte nu s-ar fi realizat scopul avut in vedere de legiuitor la edictarea acestuia, iar pe de alta parte s-ar crea o discriminare intre persoanele care au realizat stagii de cotizare anterior si ulterior intrarii in vigoare a Legii 19/2000, in conditiile in care baza de calcul pentru plata
contributiilor este alcatuita din totalitatea veniturilor realizate de asigurat.
In drept, reclamantul a invocat prevederile art.2 lit. e din Legea 19/2000 si art.2 lit. c si d din Legea 263/2010
In probatoriu, reclamantul a depus urmatoarele inscrisuri: copie CI, adeverinta nr.C921/555/12.03.2014 emisa de S.C. VARD BRAILA SA, adeverinta nr.C921 / 1408/21.05.2014 emisa de S.C. VARD BRAILA SA, adresa nr. 10299/04.04.2014 comunicata de Casa Judeteana de Pensii Tulcea, copie carte de munca, talon de pensie, decizia nr. 131669/03.12.1998, decizia nr. 131569/27.03.2006, decizia nr. 105078/28.02.2007, decizia nr. 105078/ 11.05.2007, decizia nr. 105078/18.05.2008, decizia nr. 105078/01.06.2009.
Parata a depus intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii, mentionand ca reclamantul este in evidenta Casei Judetene de Pensii Tulcea incepand cu data de 01.03.2007 conform deciziei nr. 105078/28.02.2007 si ca incepand cu februarie 1986 la rubrica "castigul brut" nu este evidentiat in adeverinta emisa de  SC VARD SA Braila. In ceea ce priveste veniturile brute realizate de reclamant mentioneaza parata ca nu se pot valorifica avand in vedere prevederile art. 165 alin.(l) (2) din Legea nr. 263/2010 si art. 127 alin.(l) si Anexa 15 din H.G. nr. 257/2011 pentru aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010.
In aparare, parata a depus copii certificate de pe cererea nr. 1099/28.03.2014, adresa nr. 10299/04.04.2014, adresa nr. 921/5877/2.03.2014 cu anexele si decizia nr. 105078/28.02.2007.
Examinand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine:
In fapt, prin decizia nr. 131669/3.12.1998 (fila 47) emisa de Casa de Pensii Braila in baza Legii 3/1977, reclamantul a fost inscris la pensie pentru limita de varsta incepand cu data de 1.12.1998, dosarul fiind ulterior transferat la parata Casa Judeteana de Pensii Tulcea, care a emis decizia nr. 105078/28.02.2007 privind acordarea pensiei de limita de varsta, prin care drepturile reclamantului au fost stabilite incepand cu 1.03.2007 (fila 49).
Ulterior, parata a mai emis decizia nr. 105078/18.06.2008 privind recalcularea pensiei, incepand cu data de 1.07.2008 (fila 51) si decizia nr. 105078/1.06.2009 privind recalcularea conform OUG 100/2008 (fila 52).
Prin cererea inregistrata sub nr. 10299/28.03.2014, partea reclamanta a solicitat recalcularea drepturilor sale de pensie prin valorificarea tuturor veniturilor atestate prin adeverinta nr. C921/565/12.03.2014 eliberata de SC Vard SA Braila (fila 58), solicitarea fiind respinsa prin adresa nr. 10299/4.04.2014 emisa de parata, in baza dispozitiilor art. 165 din Legea 263/2010 (fila 59 si urmatoarele).
Potrivit adeverintei nr. C921/4628/11.11.2014 emisa de acelasi angajator, la solicitarea instantei (fila 90 si urmatoarele) rezulta ca in perioada iunie 1966 - decembrie 1998 reclamantul a realizat o serie de venituri brute suplimentare, reprezentand spor pentru lucrul sistematic peste program si retributii obtinute in acord global, venituri asupra carora s-a retinut si virat CAS (fila 110).
In drept, facand aplicarea principiului activitatii legii ce reglementeaza raporturile juridice de drept substantial deduse judecatii (tempus regit actum), tribunalul retine ca Legea 27/1966 privind pensiile de asigurari sociale de stat prevedea, in forma initiala, ca plata contributiei de asigurari sociale era datorata de catre angajatori, calculandu-se prin raportare la venitul brut realizat.
Conform art. 1 din Decretul 389/1972, "unitatile socialiste de stat, organizatiile cooperatiste, alte organizatii obstesti, orice alte persoane juridice, precum si persoanele fizice, care folosesc personal salariat, sunt datoare sa verse la bugetul asigurarilor sociale de stat, o contributie de 15% asupra castigului brut realizat de personalul lor salariat, de persoanele care se califica la locul de munca sau care urmeaza cursuri de perfectionare profesionala, precum si asupra sumelor primite de ucenici, elevi ai scolilor profesionale, pe timpul cat fac practica in productie, indiferent de forma in care se realizeaza aceste venituri, de fondul din care se platesc si de durata contractului de munca."
Raportat la sfera de aplicare a reglementarii, dreptul la pensie era recunoscut tuturor cetatenilor care au desfasurat activitate permanenta pe baza unui contract de munca si pentru care angajatorii platisera contributia de asigurari sociale prevazuta de lege (art. 3 din Legea nr. 3/1977 privind pensiile de asigurari sociale de stat si asistenta sociala), iar baza de calcul a pensiei o constituia retributia tarifara (art. 10 din acelasi act normativ).
Dupa modificarile legislative ulterioare, obligatia platii contributiei de asigurari sociale a salariatilor in functie de castigul salarial brut al acestora a fost mentinuta prin dispozitiile art. 2 pct. 1 din Legea 49/1992 privind modificarea si completarea unor reglementari din legislatia de asigurari sociale, prin care au fost rectificate o serie de prevederi ale Decretul 389/1972, conform carora "Pentru persoanele juridice si fizice care folosesc personal salariat, contributia asigurarilor sociale de stat se stabileste diferentiat, astfel: - "35% asupra castigului brut realizat de salariatii incadrati in grupa I de munca; - 30% asupra castigului brut realizat de salariatii incadrati in grupa a II-a de munca; - 25% asupra castigului brut realizat de celelalte categorii de salariati; - 15% asupra salariului brut primit, dar nu mai putin decat salariul minim brut pe tara, in cazul personalului casnic angajat de persoane fizice pentru ingrijirea persoanelor in varsta, handicapatilor si a copiilor."
Potrivit dispozitiilor art. 2 lit. e din Legea 19/2000 si art. 2 lit. c, d si 3 din Legea 263/2010, sistemul public se organizeaza si functioneaza avand la baza "principiul contributivitatii, conform caruia fondurile de asigurari sociale se constituie pe baza contributiilor datorate de persoanele fizice si juridice, participante la sistemul public, drepturile de asigurari sociale cuvenindu-se pe temeiul contributiilor de asigurari sociale platite".
Acest principiu care guvernase regimul juridic al sistemului de pensii si in perioada 1966-2000 a fost delimitat, sub imperiul Legii 19/2000, prin dispozitiile art. 78 alin 1, potrivit carora "numarul de puncte realizat in fiecare luna se calculeaza prin raportarea salariului brut lunar individual, inclusiv sporurile si adaosurile, sau, dupa caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale, la salariul mediu brut lunar din luna respectiva, comunicat de Institutul National de Statistica si Studii Economice".
Definirea notiunii de "venit brut realizat lunar" s-a realizat prin prevederile art. I pct. 7 din Ordinul nr. 680/2007 al Ministerului Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse, ca reprezentand "venitul brut in bani, achitat din fondul de salarii, astfel: a) salariile de baza brute corespunzatoare timpului efectiv lucrat in program normal si suplimentar potrivit formei de salarizare aplicate, inclusiv indemnizatiile de conducere, salariile de merit, indexari, compensari si alte drepturi care, potrivit actelor normative, fac parte din salariul de baza; b) sporurile, indemnizatiile si sumele acordate sub forma de procent din salariu ori sume fixe, indiferent daca au caracter permanent sau nu, platite pentru: conditii deosebite de munca (conditii grele, periculoase, nocive, penibile); activitate desfasurata in mediul rural, in zone izolate; activitate desfasurata de nevazatori; munca prestata in schimbul de noapte; indeplinirea unor sarcini, activitati si responsabilitati suplimentare functiei de baza; sporul de fidelitate si altele asemanatoare; c) sumele platite pentru timpul nelucrat (concedii de odihna, indiferent de perioada efectuarii, concedii de studii, zile de sarbatori, zile de repaus saptamanal, concedii platite pentru evenimente familiale deosebite, ziua profesiei, zile necesare instalarii pe post in cazul transferului, intreruperi ale lucrului din motive neimputabile salariatilor);"
In lumina Deciziei nr. 5/20.09.2010 de recurs in interesul legii, Sectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie au stabilit ca, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, sumele platite pentru munca prestata de fostii salariati in regim de lucru prelungit, in conditiile art. 1 si 2 din Hotararea Consiliului de Ministri nr. 1.546/1952, se au in vedere la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Inalta Curte a retinut ca veniturile realizate din munca prestata peste programul normal de lucru sunt venituri cu caracter tarifar, care trebuie luate in calcul la stabilirea bazei de calcul al pensiei datorate pentru munca depusa, subliniind faptul ca pentru aceste sume s-a platit contributia la asigurarile sociale de stat, conform Decretului 389/1972 cu privire la contributia pentru asigurarile sociale de stat.
Pentru identitate de ratiune juridica, prin Decizia nr. 19 din 17 octombrie 2011 Inalta Curte de Casatie si Justitie a mai stabilit ca, in interpretarea dispozitiilor art. 2 lit. e), art. 78 si art. 164 alin. (1) si (2) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si ale art. 1 si 2 din OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurarilor sociale de stat, formele de retribuire obtinute in acord global, prevazute de art. 12 alin. (1) lit. a) din Legea 57/1974, vor fi luate in calcul la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public, daca au fost incluse in salariul brut si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale la sistemul public de pensii.
Pentru a pronunta aceasta solutie, Inalta Curte a retinut ca dispozitiile pct. VI din anexa la OUG 4/2005 nu produc efecte juridice, intrand in contradictie atat cu prevederile anterioare din acelasi act normativ, cat si cu Legea nr. 19/2000, deoarece se incalca principiul fundamental al contributivitatii, aplicabil anterior datei de 1 aprilie 2001.
Tinand cont de argumente juridice similare, Inalta Curte a mai pronuntat decizia de recurs in interesul legii nr. 19/10 decembrie 2012, prin care a statuat ca: "In interpretarea si aplicarea prevederilor art. 2 lit. e) si art. 164 alin. (2) si (3) din Legea 19/2000 privind sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale si pct. V din anexa la OUG 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, sporurile si alte venituri suplimentare realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 vor fi luate in considerare la stabilirea si recalcularea pensiilor din sistemul public daca au fost incluse in baza de calcul conform legislatiei anterioare, sunt inregistrate in carnetul de munca sau in adeverintele eliberate de unitati, conform legislatiei in vigoare si pentru acestea s-a platit contributia de asigurari sociale."
Fata de caracterul obligatoriu al deciziilor mai sus citate si luand in considerare si jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului (Strasbourg) si a Curtii de Justitie a Uniunii Europene (Luxembourg), in lumina carora "notiunea de bun inglobeaza orice interes al unei persoane de drept privat ce are valoare economica, astfel incat dreptul la pensie este asimilat dreptului de proprietate" (cauza CEDO Buchen versus Cehia), iar "pensia constituie un drept patrimonial in sensul articolului 1 din Protocolul 1 al CEDO si se constata o discriminare in sensul articolului 14 daca lipseste o justificare obiectiva rezonabila pentru diminuarea patrimoniului reclamantului" (cauza CEDO Gaygusuz versus Austria), principalul element obiectiv apt sa conduca la o justa si legala stabilire si reactualizare a pensiilor provenind din fostul sistem de asigurari sociale de stat il reprezinta contributiile de asigurari sociale platite efectiv, astfel ca la stabilirea si reactualizarea drepturilor de pensie trebuie luate in calcul toate veniturile de natura salariala pentru care angajatorul sau angajatul a platit contributia asigurarilor sociale de stat.
Pentru considerentele expuse, tribunalul, in temeiul art. 153 lit. f si g coroborat cu art. 156 din Legea 263/2010, va admite actiunea reclamantului.
         Drept consecinta, va fi obligata parata sa emita o decizie de recalculare a drepturilor de pensie ale reclamantului cu includerea in baza de calcul a veniturilor mentionate la rubrica "spor pentru lucrul sistematic peste program" si rubrica "acord global", conform adeverintei C921/4628/11.11.2014 emisa de SC Vard SA Braila, cu acordarea drepturilor incepand cu data de 1.04.2014 (din luna imediat urmatoare celei in care partea reclamanta a inregistrat cererea de recalculare, potrivit art. 107 alin. 5 din Legea 263/2010).