Civil - fond funciar

Dosar nr.
R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE CIVILA Nr. 200/2014
Sedinta publica de la 17 Septembrie 2014

INSTANTA

Asupra recursului civil de fata:
Sub nr. 1612/327/2012 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Tulcea actiunea reclamantilor ..si ..formulata in contradictoriu cu paratii COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR TULCEA, COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR IZVOARELE si .., prin care au solicitat anularea titlului de proprietate nr. 104681/31.01.2012.
Legal citata parata Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Tulcea a formulat intampinare prin care a solicitat respingerea actiunii ca nefondata.
La termenul din data de 10.05.2012 paratul .. a depus la dosar intampinare si cerere reconventionala prin care a solicitat respingerea actiunii principale ca fiind lipsita de interes si implicit pentru lipsa calitatii procesuale active sau ca neintemeiata.
Prin incheierea din data de 05.11.2012 instanta a respins exceptia lipsei calitatii procesuale active si a unui interes legitim invocata de paratul .. prin intampinare, in baza considerentelor ce se regasesc in incheierea de la acea data.
Solutionand cauza, prin sentinta civila nr.4372 din 23 decembrie 2013 instanta a respins actiunea principala formulata de catre reclamantii ..si .., in contradictoriu cu paratii COMISIA JUDETEANA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR TULCEA, COMISIA LOCALA PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVATA ASUPRA TERENURILOR IZVOARELE, .., .., intervenient fortat fiind .., avand ca obiect fond funciar, ca nefondata.
A admis cererea reconventionala formulata de paratul reclamant .., in contradictoriu cu paratii reclamanti ..si .., intervenient fortat fiind .., avand ca obiect revendicare imobiliara.
Pe cale de consecinta, a obligat reclamantii parati si intervenientul fortat sa lase paratului reclamant in deplina proprietate si linistita posesie terenul in suprafata totala de 1.702 m.p., situat in intravilanul localitatii Izvoarele, judetul Tulcea, delimitat in schita anexa la raportul de expertiza tehnica intocmit de catre expert Staras Dan (fila 23-25, 186-187 vol. II) prin punctele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14.
Totodata, a obligat reclamantii parati si intervenientul fortat, in solidar, la plata sumei de 581 lei catre paratul reclamant, cu titlu cheltuieli de judecata.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca prin contractul de vanzare-cumparare incheiat la data de 29.06.1955 la Notariatul de Stat al Raionului Tulcea, numita ..Maria (sotia lui ..) a cumparat un teren in suprafata de 1.250 m.p., situat in vatra satului Filimon Sarbu (in prezent Izvoarele, judetul Tulcea), teren invecinat la rasarit cu proprietatea lui .., la apus cu Pintilie Nicolae, la miazazi cu mostenitorii lui Tudorache Pintilie si la miazanoapte cu soseaua (fila 80).
Dupa anul 1959 intreg terenul si constructiile edificate de sotii 7..au fost preluate de C.A.P. Izvoarele, aici fiind pentru scurt timp sediul cooperativei.
In anul 1979 prin autorizatia nr. 6192/824/16.08.1979 a fost autorizata executarea lucrarilor de infiintare plantatie de vie la A.E.I. Viticola Izvoarele, lucrarile de baza constand in magazie insecto-fungicide si filtru sanitar, parte constanta si adaptabila magazie, instalatie sanitara magazie, montare incalzitor, instalatie electrica, sopron, amenajare teren pavilion utilitar, fosa septica, instalatie electrica pavilion, dotari PCI, corectie produse balastiere, diverse (fila 28).
Ulterior s-a infiintat S.C. Consul S.A. Izvoarele, terenul si constructiile susmentionate fiind folosite de catre aceasta societate.
Prin H.C.L. Izvoarele nr. 9/22.02.2002 o suprafata de 1.965,50 m.p. teren de sub constructiile de la fosta S.C. Consul S.A. Izvoarele, instrainate catre diverse persoane fizice, a fost scoasa la vanzare prin licitatie publica (fila 26).
Conform procesului-verbal al comisiei de licitatie nr. 428/19.03.2002, reclamanta ..este mentionata ca adjudecatara pentru un teren in suprafata de 528,20 m.p. ocupat de o constructie pavilion utilitar (sediu administrativ) cumparata la randul sau in anul 1999 de la S.C. Consul S.A. Izvoarele, sens in care s-a emis factura fiscala nr. 40485/17.08.1999 (fila 23-25, 213-215, 56 vol. II).
In prezent acest din urma imobil are numar cadastral 30145 fiind intabulat in cartea funciara nr. 30145 a comunei Izvoarele si nu face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate prin titlul de proprietate nr. 104681/31.01.2012, asa cum rezulta si din raportul de expertiza efectuat in prezenta cauza (fila 95-96, fila 25, 187 vol. II).
De mentionat este si faptul ca o parte din constructiile de la S.C. Consul S.A. Izvoarele au fost vandute anterior prin licitatie cu ocazia lichidarii acestei societati, reclamantul ..adjudecand, asa cum rezulta din procesele-verbale nr. 007/27.02.2000 si nr. 006/28.02.2000, doua constructii respectiv o magazie insecto-fungicide si un sopron metalic (fila 20-22). Aceste doua constructii sunt identificate pe schita la raportul de expertiza efectuat in cauza cu C1 si C2 (fila 25, 187 vol. II).
Prin titlul de proprietate nr. 104681/31.01.2012 s-a reconstituit pe numele lui .. dreptul de proprietate pentru o suprafata totala de 1.702 m.p. teren, situat in intravilan comuna Izvoarele, judetul Tulcea, tarla 46, parcela 1421, intre vecini la nord - drum judetean, la est - drum stradal, la sud - teren primarie si la vest - Hagiu Ivanciu (fila 49 vol. II).
Prin raportul de expertiza topografica intocmit in cauza, expertul a identificat terenul mai sus pe planul de situatie (fila 25, 187 vol. II) prin punctele de contur 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14. Acesta are numar cadastral 30183 si este intabulat in cartea funciara cu acelasi numar a comunei Izvoarele (fila 106-108 vol. II).
Analizand titlul de proprietate nr. 104681/31.01.2012, prin prisma neregularitatilor invocate de reclamanti, apreciate de acestia ca fiind cauze de nulitate, instanta de fond a retinut ca numitul .. a formulat cerere privind reconstituirea dreptului de proprietate cu privire la o suprafata de 2.500 m.p. teren in intravilanul localitatii Izvoarele, pe vechiul amplasament.
Prin hotararea nr. 522/03.07.2002, Comisia Judeteana pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Tulcea a validat propunerea comisiei comunale, susnumitul fiind inclus in anexa 39 la pozitia 18, cu suprafata de 2.500 m.p. teren, motivat de faptul ca reconstituirea in fizic pe vechiul amplasament nu mai este posibila, avand in vedere ca pe terenul indicat constructiile vechi au fost demolate, construindu-se sediul A.E.I. Viticola Izvoarele.
Nemultumit de aceasta hotarare, .. s-a adresat cu plangere Judecatoriei Tulcea, iar prin Sentinta civila nr. 3682/19.12.2007 pronuntata in dosarul nr. 2393/327/2007, s-a respins cererea ca nefondata (fila 78-79).
Prin Decizia civila nr. 350/05.05.2008 Tribunalul Tulcea a admis recursul declarat de .. si a modificat sentinta mai sus mentionata in sensul ca a admis plangerea si a anulat in parte hotararea nr. 522/03.07.2002 a Comisiei Judeteane pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Tulcea, dispunand reconstituirea dreptului de proprietate pe numele recurentului petent pe vechiul amplasament in masura in care este liber, pe un alt amplasament in masura in care exista rezerva de teren sau in despagubiri (fila 84-86).
A retinut instanta de control judiciar faptul ca, desi in cauza nu a fost administrata proba cu expertiza topografica pentru identificarea si individualizarea terenului, din expertiza extrajudiciara efectuata in dosarul nr. 1847/2002 al Judecatoriei Tulcea rezulta ca o parte din terenul in litigiu este liber de constructii iar in ceea ce priveste constructiile existente nu s-a stabilit daca sunt provizorii, demontabile sau ridicate fara autorizatie de construire (fila 51-52 vol. II).
Astfel, prin hotararea Comisiei Judetene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Tulcea nr. 203/06.05.2010, s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea lui .. in calitate de titular pentru suprafata totala de 1.702 m.p. teren, situat in intravilanul comunei Izvoarele, pe vechiul amplasament, conform Deciziei civile nr. 350/05.05.2008 irevocabila pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul nr. 2393/327/2007 si a procesului-verbal de punere in posesie din data de 10.08.2009 (fila 76, 100-102).
Prin actiunea inregistrata sub nr. 5328/327/2009 pe rolul Judecatoriei Tulcea reclamantul ..a solicitat in contradictoriu cu paratii din prezenta cauza anularea procesului-verbal de punere in posesie nr. 1208/31.03.2009, a hotararii comisiei comunale de fond funciar nr. 1/31.03.2009, a procesului-verb
/‘41a0142543
47l de punere in posesie nr. 2828/10.08.2009 si a hotararii nr. 203/06.05410.2010 a Comisiei Judetene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Tulcea, acte prealabile si care au fundamentat emiterea titlului de proprietate nr. 104684/31.01.2012 cu privire la paratul ...
Prin Sentinta civila nr. 3585/13.12.2010 pronuntata de Judecatoria Tulcea, mentinuta si irevocabila prin Decizia nr. 570/15.09.2011 a Tribunalului Tulcea s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantului ..si s-a respins actiunea ca fiind formulata de o persoana lipsita de calitate procesuala activa.
S-a retinut de catre instanta de judecata ca realizarea unui drept real asupra terenului in litigiu este impiedicata de finalizarea procesului de reconstituire a dreptului de proprietate catre persoanele indreptatite. Indisponibilizarea temporara a terenului supus procedurilor de reconstituire conform legislatiei funciare echivaleaza cu o scoatere temporara din circuitul civil. Un eventual drept de proprietate al reclamantului ..nu ar putea fi decat subsecvent realizarii dreptului consacrat paratului .. prin hotararea nr. 203/06.05.2010 a Comisiei Judetene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Tulcea si procesele-verbale de punere in posesie (fila 143-144).
O parte din criticile reclamantilor cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate in beneficiul lui .. au fost analizate cu putere de lucru judecat prin Decizia civila nr. 570/15.09.2011 pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul nr. 5328/327/2009.
In considerentele acestei hotarari s-a retinut ca Decizia civila nr. 350/5.05.2008 a Tribunalului Tulcea prin care s-a admis recursul declarat de .. impotriva Sentintei civile nr. 3682/19.12.2007 a Judecatoriei Tulcea si prin care s-a admis plangerea si s-a anulat in parte hotararea nr. 522/03.07.2002 a Comisiei Judetene pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate Privata asupra Terenurilor Tulcea a intrat in puterea lucrului judecat, ceea ce impune concluzia ca .. era beneficiar al dreptului de reconstituire inca de la data intrarii in vigoare a Legii nr. 18/1991, acesta fiind efectul retroactiv al hotararilor judecatoresti in legatura cu legile reparatorii privind proprietatea.
Pe cale de consecinta, inca din anul 1991 acesta era indreptatit la reconstituire, in modul aratat in hotararea judecatoreasca, marcandu-se momentul in functie de care trebuie examinata existenta constructiilor pe teren sau existenta unui amplasament liber.
Pe baza propunerii comisiei comunale de punere in  posesie a lui .., consemnata in procesele-verbale de punere in posesie  nr. 1208/31.03.2009 si nr. 2828/10.08.2009, comisia judeteana de fond funciar a emis hotararea nr. 203/6.05.2010, prin care s-a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate cu suprafata de 1702 m.p. teren intravilan comuna Izvoarele, tarla 46, parcela 1421, consemnandu-se ca terenul restituit este liber de sarcini.
S-a concluzionat ca pe terenul propus spre reconstituire se afla doar constructii demontabile, care nu impiedica stabilirea dreptului de proprietate pe acel amplasament si care nu impiedica aprecierea ca vechiul amplasament este liber in scopul realizarii Deciziei civile nr. 350/2008 a Tribunalului Tulcea, fiind necesar si transat cu putere de lucru judecat, ca numitului .. sa i se stabileasca prioritar dreptul de proprietate pe vechiul amplasament.
S-a mai retinut ca reclamantul ..este doar titularul dreptului de proprietate asupra unor constructii provizorii situate pe terenul retrocedat, drept transmis in baza unor procese-verbale de licitatie (cu referire la procesele-verbale nr. 007/27.02.2000 si nr. 006/28.02.2000) si care nu-l indreptateste la transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului aferent, situatia creata urmand a fi rezolvata prin buna invoiala sau potrivit regulilor privind accesiunea imobiliara artificiala.
Cu privire la aplicabilitatea art. 30 din Legea nr. 18/1991 republicata, s-a retinut prin aceeasi hotarare, ca nu este incident in cauza, intrucat terenul in litigiu nu a devenit proprietatea S.C. Consul S.A. Izvoarele S.A. Izvoarele, ci a trecut in proprietatea privata a comunei Izvoarele, situatie in care a putut fi reconstituit fostului proprietar. Mai mult decat atat, dreptul de proprietate a fost stabilit printr-o hotarare judecatoreasca, astfel ca nu se poate vorbi despre incidenta art. 30 alin. 3 din acelasi act normativ, fara a se aduce atingere puterii de lucru judecat.
In ceea ce priveste dispozitiile art. 4 alin. 1^3 si alin. 1^7 din Legea nr. 1/2000,s-a retinut de catre prima instanta ca acestea nu sunt aplicabile in cauza pentru considerentele mai sus aratate dar si fata de cele ce urmeaza. 
Reclamantii au invocat in aparare o procedura derogatorie, care se aplica in cazul in care pe terenul preluat de stat se afla investitii ce au fost vandute cu respectarea legii si care presupune in prealabil parcurgerea unor etape distincte. Astfel, in baza incheierii unui acord intre vechiul proprietar si investitor, comisia locala ia act de aceasta intelegere si intocmeste anexa 24d care se inainteaza comisiei judetene spre validare. Potrivit art. 40 din H.G. nr. 890/2005, comisiile locale de fond funciar inregistreaza intr-un registru separat acordurile dintre proprietarii investitiilor si fostii proprietari deposedati sau mostenitorii acestora, incheiate in baza art. 4 din Legea nr. 1/2000. In situatia prevazuta la art. 4 alin. 1^7 din Legea nr. 1/2000, investitorul care a platit contravaloarea terenului fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora va prezenta comisiei de fond funciar dovada efectuarii platilor. Comisia va verifica daca au fost indeplinite toate obligatiile prevazute de acordul incheiat intre parti si va emite investitorului un act de confirmare. Investitorul isi va putea intabula dreptul de proprietate pe baza acordului cu fostul proprietar si a confirmarii primite de la comisia de fond funciar. Conform art. 4. alin. 1^7 din Legea nr. 1/2000, proprietarul investitiei dobandeste de drept, prin efectul legii, dreptul de proprietate asupra terenului din momentul la care, pe baza acordului cu vechiul proprietar, a achitat integral despagubirea pentru teren. In cadrul acestei proceduri nu se mai emite titlu de proprietate si, in consecinta, nu se mai efectueaza punerea in posesie de catre comisia locala.
Legea nr. 1/2000 reglementeaza insa doar reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, asa cum se desprinde din dispozitiile art. 1 din acest act normativ, or, in cauza se afla in discutie un teren intravilan curti constructii.
Legalitatea unui titlu de proprietate se examineaza in raport de conditiile specifice procedurii speciale de reconstituire a dreptului de proprietate, dandu-se eficienta juridica acordata de lege actelor premergatoare eliberate cu respectarea Legii nr. 18/1991 cu privire la terenul in discutie, pentru a se verifica daca titlul este in concordanta cu acestea.
In speta, regimul juridic al terenului in litigiu a fost stabilit in procesele anterioare solutionate prin Decizia civila nr. 350/05.05.2008 pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul nr. 2393/327/2007 si Decizia civila nr. 570/15.09.2011 pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul nr. 5328/327/2009, hotarari potrivit carora .. este indreptatit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1.702 m.p..
Concluzionand, titlul de proprietate nr. 104681/31.01.2012 a fost eliberat in concordanta cu hotararile judecatoresti anterior mentionate si nu este afectat de vreuna din cauzele de nulitate invocate de catre reclamanti.
Instanta de fond a mai retinut sub aspectul jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului ca, in hotararea facuta publica in data de 25 noiembrie 2008, in cauza Toscuta si altii c. Romaniei, Curtea a retinut ca anularea titlurilor de proprietate emise in baza legilor fondului funciar, se analizeaza ca o privare de proprietate in sensul celei de-a doua fraze a primului alineat al art. 1 din Protocolul nr. 1 si prin urmare este permisa numai daca este prevazuta de lege, urmareste un scop legitim si pastreaza un just echilibru intre interesul general al comunitatii si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea alineatele 33-34 din hotararea mai sus citata).
In cazul in care anularea titlurilor de proprietate este justificata exclusiv de fapte imputabile autoritatilor si fara ca beneficiarii titlurilor anulate sa primeasca o despagubile echitabila sau un teren echivalent, Curtea a aratat ca, si daca s-ar putea demonstra ca serveste unei cauze de interes public, constituie o incalcare a art. 1 din Protocolul aditional nr. 1, impunand beneficiarilor titlurilor o sarcina speciala si exorbitanta care rupe echilibrul intre interesul general al comunitatii si imperativele protectiei drepturilor fundamentale ale individului (a se vedea alineatele 38-40 din hotararea mai sus citata).
In hotararea facuta publica in data de 1 iulie 2008, in cauza Ioan c. Romaniei (definitiva in data de 01.12.2008, ca urmare a respingerii cererii de retrimitere a cauzei la Marea Camera), in care s-a constatat incalcarea art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 prin emiterea a doua titluri de proprietate pentru acelasi teren, Curtea a reiterat constatarile din hotararile date in cauzele Manoilescu si Dobrescu c. Romaniei si Draculet c. Romaniei in sensul ca o decizie administrativa prin care se recunoaste calitatea de titular al dreptului de proprietate asupra unui imobil se analizeaza ca o creanta impotriva statului, suficient de bine stabilita pentru a putea fi calificata ca "valoare patrimoniala" protejata de art. 1 din Protocolul aditional nr. 1 (a se vedea alineatul 42 din hotararea mai sus citata). In aceeasi hotarare, Curtea a aratat in continuare, ca autoritatile carora le revin atributii in baza Legii nr. 18/1991 nu pot fi exonerate de responsabilitati in cazul in care, prin actiunile lor, aduc atingere drepturilor protejate de art. 1 din Protocolul aditional nr. 1.
In ceea ce priveste cererea reconventionala, instanta de fond a retinut ca actiunea in revendicare este mijlocul juridic specific de aparare a dreptului de proprietate privata prin care proprietarul al carui bun a intrat in stapanirea nelegitima a altei persoane urmareste sa obtina recunoasterea dreptului sau de proprietate asupra bunului respectiv si redobandirea stapanirii acestuia.
Din declaratiile martorilor audiati in cauza, Alexe Peiciu si Ciobanu Gheorghe (fila 46, 47 vol. II), a rezultat ca in prezent terenul in litigiu este ocupat de reclamantii paratii si de catre intervenientul fortat.
La interogatoriul administrat in cauza, atat reclamanta parata Ghiorghe Maria, cat si intervenientul fortat .. au recunoscut ca ocupa suprafata de 1.702 m.p. pentru care s-a eliberat titlul de proprietate nr. 104681/31.01.2012 in beneficiul lui .. (fila 84, 85 vol. II).
In speta singurul care a produs un titlu privind proprietatea asupra suprafatei de 1.702 m.p. aflata in stapanirea reclamantior parati si a intervenientului fortat este paratul reclamant ...
Cu privire la cererea reconventionala raportat la constructiile existente s-a impus a fi mentionat faptul ca exercitarea dreptului de accesiune este un act unilateral de vointa al proprietarului terenului. Actiunea in revendicare nu se confunda cu exercitarea dreptului de accesiune, ele avand functii juridice diferite; actul unilateral prin care se exercita dreptul de accesiune poate duce la dobandirea dreptului de proprietate asupra lucrarii de catre proprietarul terenului, in timp ce actiunea in revendicare are ca scop recunoasterea existentei dreptului de proprietate in patrimoniul reclamantului. Dispozitiile in materie de accesiune imobiliara artificiala au caracter general si subsidiar, constituind dreptul comun al raporturilor dintre proprietarul terenului si autorul lucrarii, ele fiind aplicabile numai in absenta unei intelegeri contrare sau al unor dispozitii cu caracter imperativ. 
Solutia de admitere a actiunii in revendicare nu afecteza in opinia instantei de fond dreptul reclamantilor parati asupra constructiilor, acesta fiind afectat de o conditie rezolutorie pana la exercitarea de catre proprietarul terenului a dreptului de accesiune imobiliara, respectiv consolidarea prin recunoasterea in favoarea lor a unui eventual drept real.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, au formulat recurs reclamantii ..si .., dar si intervenientul fortat .., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
In motivarea recursului s-a aratat ca prin dec. civ. 350/2008 a Tribunalului Tulcea a fost recunoscut, intradevar, dreptul paratului .. la reconstituirea dreptului de proprietate, insa instanta nu a stabilit amplasamentul, ci doar criteriile de identificare ale acestuia.
 Prin urmare, in opozitie cu argumentele primei instante, invedereaza recurentii ca autoritatea de lucru judecat vizeaza numai dreptul la reconstituire a paratului.
Similar, in dos. nr.5328/327/2009, solutiile pronuntate de judecatorie si tribunal nu au atins cu autoritate de lucru judecat (cauza fiind rezolvata pe exceptie si nu in fond) problema amplasamentului liber, asa cum apare mentiunea in dec. civ. 350/2008 a Tribunalului Tulcea.
In esenta, arata ca au afirmat in actiunea principala ca amplasamentul nu este liber si, deci, reconstituirea urma sa se faca prin ultimele doua modalitati aratate in decizia mentionata mai sus.
Prin “amplasament liber" se intelege terenul neafectat de investitii de orice fel, edificate in mod legal, indiferent de proprietarul lor. In masura in care, constructiile au fost edificate in mod nelegal, au caracter provizoriu sau au fost amplasate dupa momentul intrarii in vigoare a Legii 18/91, astfel ca terenurile sunt apreciate ca fiind libere si pot face obiectul dreptului de reconstituire.
Prin urmare, considera recurentii ca pornind de la aceste considerente, prima instanta ar fi trebuit sa verifice, in contextul actiunii formulate de reclamanti, luand in considerare si solutiile anterioare, in special dec. civ. nr.350/2008, caracterul provizoriu sau permanent al constructiilor edificate pe teren, in mod special al celor aflate in proprietatea reclamantului ...
Nici una din hotararile anterioare la care face trimitere judecatoria si nici hotararea atacata nu a lamurit cu certitudine natura si destinatia constructiilor respective, aceasta operatiune ar fi necesitat o expertiza tehnica in constructii care sa stabileasca elementele constructive ale cladirilor.
In paralel, apreciaza recurentii ca era necesara o preocupare a primei instante pentru lamurirea regimului juridic al acestor constructii. Desi au facut trimitere la aceste aspecte, instanta de judecata le-a neglijat, preferand sa faca trimitere la solutiile anterioare desi nici una dintre instante nu a fost preocupata de chestiuni privind natura, destinatia si regimul juridic al constructiei.
Totusi, chiar in conditiile unui probatoriu cvasiinexistent in aceasta privinta, dosarul cuprinde elemente de dovada care tind sa ateste sustinerea unui amplasament ocupat si care nu putea forma obiectul reconstituirii proprietatii.
Astfel, arata recurentii ca cel putin imprejurarea ca cladirile au fost edificate in anii 1979-1980, in baza autorizatiei de lucrari nr.6192/824/16.08.1979, de catre Asociatia Economica Intercooperatista Viticola-Izvoarele infiintata in anul 1978, nu a fost contestata. Terenul s-a aflat in folosinta A.E.I.V.-Izvoarele pana la momentul aparitiei Legii 18/1991. Ulterior, aceasta asociatie a fost reorganizata in SC CONSUL SA Izvoarele care, la un moment dat, a intrat in lichidare, ceea ce a prilejuit transferul de proprietate asupra cladirilor catre reclamantul ..prin intermediul unei proceduri de licitatie publica.
Considera recurentii ca aceste elemente de fapt ar fi trebuit sa conduca instanta la solutia incuviintarii unei expertize tehnice in constructii, unita cu aprofundarea dovezilor privind regimul juridic al constructiilor respective.
In masura in care se stabilea ca acestea au un caracter durabil, permanent, ca existau pe amplasamentul respectiv inainte de intrarea in vigoare a Legii 18/1991 si ca se afla in proprietatea altor persoane decat fostul proprietar cu vocatie la reconstituirea dreptului de proprietate, atunci concluzia care se impunea era ca terenul nu este liber si, deci, amplasamentul nu putea fi utilizat in sensul propunerii Comisiei Locale de Fond Funciar.
Insa, arata recurentii ca prima instanta a inlaturat in mod gresit aplicabilitatea dispozitiilor art.4 din Legea nr. 1/2000 pentru considerentul ca legea se refera la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere nu si a celor intravilane cu destinatia curti-constructii iar, pe de alta parte, pentru ca textele reglementeaza o procedura derogatorie, inaccesibila reclamantilor. In realitate, legea se aplica terenurilor agricole indiferent ca sunt situate in extravilan sau intravilan, neexistand nicio distinctie in aceasta privinta, iar terenul din speta nu are, in nici un caz, destinatia curti-constructii.
Pe de alta parte, sustin recurentii ca procedura derogatorie continuta in art.4 alin. 1/3 si alin. 1/7 sustine teza lor, pentru ca aceste texte impiedica reconstituirea dreptului de proprietate pe terenuri pe care se afla investitii aflate in proprietatea altor persoane decat fostul proprietar, indiferent de destinatia terenului. Potrivit art.4 alin. 1/3 “Pentru terenurile preluate de stat de pe care investitiile au fost vandute cu respectarea legii, fostii proprietari pot opta pentru alt amplasament, acceptat de acestia, sau pentru despagubiri platite fie de catre investitor, fie de catre stat. "
Precizeaza recurentii ca pocedura la care se refera prima instanta presupune ca fostul proprietar nu a obtinut inca titlul de proprietate si ca, in anumite conditii, reconstituirea se face prin despagubiri platite de catre investitori, adica de catre proprietarii investitiilor legal facute pe teren. In consecinta, probatoriile privind stabilirea naturii, destinatiei si regimului juridic al constructiilor erau esentiale pentru lamurirea aplicabilitatii sau nu a dispozitiilor din art.4 alin 1/3 din Legea nr. 1/2000.
Relativ la actiunea in revendicare, fata de considerentele anterioare ce raman valabile, adauga recurentii ca punerea in executare a unui dispozitiv de genul celui pronuntat de instanta de fond este dificila pentru ca nu se intelege daca se are in vedere demolarea constructiilor sau doar eliberarea terenului aferent.
 In toate cazurile, aratam in continuare recurentii ca lamurirea regimului juridic al constructiei, in modul aratat in criticile aduse solutionarii actiunii principale, contribuie la stabilirea in patrimoniul cumparatorului a unui drept real, a unui drept de alta natura ori a inexistentei unui drept.
In masura in care reclamantul parat are un drept de proprietate asupra constructiei, problema raporturilor dintre parti nu poate fi rezolvata prin intermediul prioritatii acordate celui care produce un titlu de proprietate asupra terenului. Proprietarul constructiei are un drept protejat, in egala masura cu dreptul asupra terenului, prin art. 1 Protocolul 1 Aditional la CEDO. Daca se stabileste ca asupra constructiei nu exista un drept sau ca ea a fost edificata abuziv, atunci desfiintarea ei este permisa.
Concluzioneaza recurentii ca datorita acestor motive cauza se impune a fi trimisa spre rejudecare inclusiv in privinta cererii reconventionale.
In subsidiar, relativ la capatul de cerere principal sustin recurentii ca teza probatorie rezulta, in mod necesar si suficient, din administrarea dovezilor in fata primei instante. Expertiza Staras a facut referire la elementele constructive ale cladirilor, iar proba trebuie unita cu actele emise anterior anului 1979.
Principial, o autorizatie de construire vizeaza constructii durabile si nu provizorii daca in continutul ei nu se mentioneaza durata de viata a constructiei respective. Prin urmare, cel putin la nivelul prezumtiei, constructiile trebuiau recunoscute ca legal edificate, dobandite in mod valabil sub titlu de proprietar de catre reclamantul .., ceea ce conduce la considerarea amplasamentului ca nefiind liber si pretabil pentru reconstituire.
Relativ la cererea in revendicare, sustin recurentii ca reclamantul parat are un titlu valabil asupra constructiei ceea ce impiedica desfiintarea ei sau revendicarea terenului aferent (limitele acestuia nefiind, de asemenea, stabilite). Nu se poate pune nici problema unei accesiuni imobiliare, in oricare din formele ei, pentru ca aceasta institutie este inaplicabila in raporturile dintre proprietarul terenului si proprietarul constructiei (constructorul nu este niciodata proprietar). In realitate singura institutie juridica care pare aplicabila in cauza (in masura in care titlul de proprietate ramane valabil) este superficia.
De aceea, concluzioneaza recurentii ca actiunea in revendicare este nefondata, solicitand respingerea ei ca atare.
Intimatul parat-reclamant .. a formulat intampinare prin care solicita respingerea recursurilor formulate de catre reclamantii-parati si intervenientul fortat, ca nefondate intrucat instanta de fond a solutionat in mod corect si a argumentat legal problemele deduse judecatii, pe baza unui probatoriu complet si concludent.
In consecinta, a solicitat mentinerea ca legala si temeinica a hotararii pronuntata si obligarea recurentilor la plata cheltuielilor de judecata.
Examinand criticile aduse de recurenti impotriva sentintei civile mai sus nominalizate, prin prisma dispozitiilor art. 299 si 304 indice 1 Cod procedura civila 1865, tribunalul retine ca acestea au caracter nefondat, pentru urmatoarele considerente:
In fapt si in drept, este incontestabil ca in litigiul dedus judecatii opereaza efectul pozitiv al puterii de lucru judecat statuat de o maniera definitiva prin decizia civila nr. 570/15.09.2011 pronuntata de Tribunalul Tulcea in dosarul 5328/327/2009, prin care s-a respins ca nefondat recursul formulat de recurentul reclamant ..impotriva sentintei civile nr. 3585/13.12.2010 pronuntata de Judecatoria Tulcea, in care s-a retinut ca recurentul "este doar titularul dreptului de proprietate asupra unor constructii provizorii, situate pe terenul retrocedat, drept transmis in baza unor procese verbale de licitatie tinuta cu prilejul lichidarii societatii comerciale si care nu-l indreptateste la transmiterea dreptului de proprietate asupra terenului aferent", astfel incat "in mod corect a stabilit prima instanta ca recurentul-reclamant nu are calitate procesuala activa, fiind necesar si transat cu autoritate de lucru judecat ca intimatului ..Gheorghe sa i se stabileasca prioritar dreptul de proprietate pe vechiul amplasament" (a se vedea fila 146 verso, vol. I, dosar fond, subl. ns.).
De altfel, chiar prima instanta a dat o eficienta directa principiului mai sus enuntat, raportandu-se in mod expres la decizia civila nr. 570/15.09.2011 pronuntata de Tribunalul Tulcea, intrata in puterea lucrului judecat (fila 195-196, vol. II, dosar fond), fiind lipsite de justete sustinerile recurentilor ca hotararile judecatoresti prin care o cauza a fost solutionata pe cale de exceptie nu ar beneficia de autoritatea lucrului judecat. Or, este neindoios ca puterea lucrului judecat este pe deplin operabila si in situatia hotararilor judecatoresti definitive prin care litigiul a fost solutionat prin admiterea exceptiilor procesuale, aceasta chestiune fiind recunoscuta prin doctrina majoritara si jurisprudenta de aplicare a Codului de procedura civila 1865. Regula a fost, de altfel, statuata in mod expres prin dispozitiile art. 430 alin. 1 Noul Cod de procedura civila, care a consolidat prin continutul sau juridic solutia recunoscuta pe cale jurisprudentiala sub imperiul vechiului cod, aplicabil in prezenta cauza.
Mai mult decat atat, in speta efectul pozitiv al puterii de lucru judecat se impune cu caracter absolut in raport si de imprejurarea ca lipsa calitatii procesuale active reprezinta o exceptie de fond, iar nu de procedura, prin admiterea careia s-a constatat ca reclamantul ..nu este titularul dreptului valorificat prin actiunea civila, fiind evident ca aceasta situatie juridica nu este susceptibila de modificari, in sensul ca reclamantul nu a dovedit ca ar fi dobandit vreun drept asupra terenului de sub constructii, de la data pronuntarii mai sus citatei hotarari definitive si irevocabile, pana la momentul pronuntarii prezentei hotarari.
Este de mentionat ca dezlegarea data de catre tribunal prin decizia mai sus nominalizata este opozabila recurentilor ..si .., din ratiuni ce tin de necesitatea asigurarii principiului securitatii juridice, nefiind admisibil ca un act juridic administrativ (in concret, Hotararea nr. 203/6.05.2010 adoptata de Comisia judeteana pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor Tulcea, prin care s.a aprobat reconstituirea dreptului de proprietate privata in suprafata de 1702 mp teren intravilan in comuna Izvoarele, conform Deciziei civile nr. 350/5.05.2008 si a procesului verbal de punere in posesie din data de 10.08.2009) sa fie valabil, in baza unei hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, in raport de anumiti subiecti ai raporturilor juridice (in speta .., prin mandatar ..) si nul absolut fata de alti subiecti (..si respectiv ..).
Chiar daca s-ar trece peste aceste considerente, apare cu evidenta ca, raportat la regimul juridic al constructiilor edificate de recurentii reclamanti si al terenului pe care acestea au fost ridicate, data de referinta, in raport de care sunt stabilite drepturile si obligatiile partilor, este contemporana anului 1991, in care intimatul parat a formulat cerere de reconstituire a dreptului sau de proprietate asupra terenurilor, sub imperiul Legii 18/1991.
In alte cuvinte, este lipsita de relevanta juridica, in actiunea civila ce a avut ca obiect anularea titlului de proprietate, situatia de fapt a imobilului la data pronuntarii prezentei hotarari judecatoresti (sustinuta prin teza probatorie a recurentilor reclamanti, care au incercat sa dovedeasca ca pe teren ar fi fost edificate, cel mai probabil in ultimii ani, constructii cu caracter definitiv), pentru ca, raportat la conditiile de valabilitate ale titlului de proprietate, prezinta importanta juridica doar situatia terenului din anul 1991, in raport de care s-a examinat caracterul indreptatit al cererii de reconstituire a dreptului de proprietate al carui titular este intimatul parat .., finalizata cu emiterea titlului de proprietate (potrivit unui principiu de larga aplicare, cunoscut sub adagiul tempus regit actum, consacrat in mod expres in materia fondului funciar - a se vedea prevederile art. III alin. 1 lit. ii din Legea 169/1997, pentru modificarea si completarea fondului funciar, cu urmatorul continut: "Sunt lovite de nulitate absoluta [..] actele de reconstituire si constituire a dreptului de proprietate in favoarea altor persoane, asupra vechilor amplasamente ale fostilor proprietari, solicitate de catre acestia, in termen legal, libere la data solicitarii, in baza Legii 18/1991 pentru terenurile intravilane a Legii 1/2000 si a prezentei legi" (sublinierea noastra)
Regula mai sus enuntata, ca terenul sa fie liber la data solicitarii reconstiturii dreptului de proprietate, apare ca fireasca, tinand cont de caracterul reparator al legilor de restituire a proprietatii si de imperativul asigurarii principiului securitatii juridice, prin instituirea unui cadrul legal echitabil, care presupune ca regimul juridic aplicabil bunurilor imobile trebuie sa fie previzibil la data formularii de catre persoanele indreptatite a cererilor de restituire, in raport de situatia existenta la acel moment.
Ca atare, intrucat in anul 1991 pe vechiul amplasament al terenului nu existau constructii cu caracter definitiv, nu exista motive valide de  nelegalitate a titlului de proprietate nr. 104684/31.01.2012 emis in favoarea intimatului ...
In ceea ce priveste buna sau reaua credinta a recurentilor, raportat la constructiile ridicate pe teren, s-a apreciat ca aceasta chestiune nu prezinta relevanta in cauza dedusa judecatii, intrucat nu schimba cu nimic realitatea juridica a proprietatii legitime exercitate de catre intimatul .. asupra terenului in suprafata de 1702 mp, situat in T46 - CC1421, UAT Izvoarele, judetul Tulcea (conform planului certificat de amplasament, fila 15, vol I, dosar prima instanta).
Raportat la cererea reconventionala promovata de catre intimatul parat reclamant .., avand ca obiect revendicarea terenului mai sus identificat, solutia adoptata de prima instanta apare ca fiind pertinenta, in raport de argumentele aduse, in lumina caracterului petitoriu al actiunii in revendicare, prin care trebuie recunoscut, de o maniera incontestabila si revocabila, dreptul de proprietate al intimatului asupra bunului imobil teren care i-a fost restituit prin emiterea titlului de proprietate.
Intr-adevar, intrucat proprietarul terenului mai sus nominalizat nu a solicitat si ridicarea constructiilor edificate pe bunul sau imobil, sau, din contra, constatarea unui drept al sau de proprietate asupra acestora, ca urmare a accesiunii artificiale, cu plata unei juste despagubiri, in conditiile prevazute de lege, in raport de buna sau reaua credinta a constructorului, aceste chestiuni nu vor fi analizate prin prezenta decizie, intrucat s-ar depasi, in anumita masura, limitele sesizarii instantei, de o maniera nepermisa (regula consacrata prin adagiul latin tantum devolutum quantum iudicatum).
In alte cuvinte, regimul juridic al constructiilor ridicate de recurenti pe terenul intimatului nu poate fi stabilit de catre instantele de judecata cat timp proprietarul terenului nu opteaza, in mod expres, pentru exercitarea vreunuia dintre drepturile pe care i le consacra, de o maniera alternativa, dispozitiile art. 582 Cod Civil (respectiv art. 581 Cod Civil, potrivit optiunii proprietarului imobil - teren).
In ipoteza contrara, daca instanta ar alege una dintre variantele prevazute de lege, in locul intimatului, s-ar incalca, de o maniera nepermisa, principiul disponibilitatii ce guverneaza solutionarea procesului civil.
Fata de considerentele expuse, recursul apare ca fiind nefondat, urmand a fi mentinuta hotararea primei instante ca legala si temeinica.
Cheltuielile de judecata solicitate de intimat vor fi respinse ca nefondate, intrucat nu s-au depus documente justificative.