Litigii de munca - anulare concurs
(Sentinta civila nr. 2331 din data de 18.12.2014 pronuntata de Tribunalul Tulcea)Dosar nr.
R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTA CIVILA Nr. 2331/2014
Sedinta publica de la 18 Decembrie 2014
TRIBUNALUL,
Sub nr. 5616/88/2012 din data de 24 septembrie 2012, reclamantul ... a chemat in judecata Compania Nationala Posta Romana S.A. pentru ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna anularea concursului organizat de catre C.N.P.R. pentru ocuparea postului vacant de Sef Oficiu Judetean de Posta Tulcea la data de 7 septembrie 2012; cu cheltuieli de judecata;
In motivarea cererii reclamantul a aratat ca la data de 7 septembrie 2012 C.N.P.R. a organizat concursul inchis pentru ocuparea postului vacant de sef OJP Tulcea, post ce fusese infiintat la data de 30 mai 2012 prin Hotararea nr. 31 a Consiliului de Administratie a C.N.P.R.; ca, urmare acestei hotarari a fost emisa decizia nr. 940/04.02.2012 prin care a fost concediat conform art. 65 din Codul Muncii, odata cu decizia de concediere primind si o lista a locurilor de munca vacante la acea data in unitate, insa, in mod abuziv, parata a ascuns existenta postului de sef serviciu, cu toate acestea, a optat in scris pentru ocuparea acestui post prin adresa nr. 320/8665/19.07.2012, adresa la care nu a primit niciun raspuns.
A mai aratat reclamantul ca indeplinea toate conditiile pentru ocuparea acestui post, conditii impuse ulterior si prin anuntul de concurs; ca, postul de sef OJP ar fi trebuit sa fie ocupat de el, din moment ce si-a manifestat optiunea si avand in vedere ca niciun alt angajat aflat in procedura de concediere colectiva nu a optat in acest sens.
Reclamantul a precizat ca reaua-credinta si abuzul paratei au continuat din partea paratei, aceasta organizand concursul in asa fel incat sa-i fie anulate toate sansele de a ocupa acest post; ca, a notificat parata inainte de 23 august 2012 (data initiala a concursului) si de 7 septembrie 2012 (data la care a fost reprogramat), dar nu a primit raspuns la niciuna dintre ele.
Reclamantul a invocat dispozitiile art. 72 si 74 din Codul Muncii.
La termenul de judecata din data de 21 noiembrie 2012, instanta, din oficiu, a pus in discutia partilor prezente, exceptia necompetentei materiale a instantei.
Prin Sentinta Civila nr. 7562/21 Noiembrie 2012, instanta a admis exceptia de necompetenta materiala, si, in temeiul art. 158 Cod proc civ., a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Sectiei de Contencios administrativ a Curtii de Apel Constanta.
Pentru a pronunta o astfel de solutie, tribunalul a avut in vedere faptul ca raporturile de drept material deduse judecatii sunt de functie publica si atrag incidenta normelor de contencios administrativ si nu de dreptul muncii, in speta solicitandu-se anularea unui concurs inchis organizat de Compania Nationala Posta Romana S.A., la data organizarii acestui concurs-7 septembrie 2012, reclamantul nemaiavand calitatea de salariat, contractul de munca fiindu-i desfacut prin decizia nr. 940/04 iulie 2012.
A mai avut in vedere tribunalul ca parata C.N.P.R. S.A. functioneaza in baza H.G. nr. 371/1998 privind infiintarea Companiei Nationale Posta Romana S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome “Posta Romana" S.A., este operatorul national din domeniul serviciilor postale. Conform art.2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 554/2004, autoritatea publica este definita ca fiind orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public in speta, parata C.N.P.R. S.A. actioneaza in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public, detinand exclusivitate in domeniul serviciilor postale care sunt definite ca servicii de interes public, astfel incat, din aceasta perspectiva, litigiul generat de reclamant are caracterul unui litigiu privind contenciosul administrativ.
Tribunalul a mai avut in vedere ca, pe de alta parte, organizarea concursului a carei anulare se solicita, a fost organizat de o autoritate publica de interes central, astfel incat competenta revine, potrivit art. 10 alin. 1 teza 2 din Legea nr. 554/2004 Curtii de Apel. Desi reclamantul nu a precizat ce act emis de parata pe parcursul organizarii, desfasurarii si finalizarii concursului intelege sa atace, precizand doar ca solicita anularea concursului, oricare ar fi actul emis de C.N.P.R. S.A. in legatura cu concursul din 7 septembrie 2012, acesta are in mod evident caracterul unui act unilateral cu caracter individual.
Instanta a mai invederat ca prezentul litigiu are natura juridica a unui litigiu de contencios administrativ ce atrage competenta instantei de contencios administrativ (in speta a Curtii de Apel Constanta, in contextual in care reclamantul s-a adresat instantei de la domiciliul sau, art.10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 precizand ca reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celui de la domiciliul paratului).
Sub nr. 1440/36/2012 cauza a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal, iar in sedinta publica din data de 21.01.2013, instanta a supus dezbaterii contradictorii a partilor exceptia de ordine publica a necompetentei materiale a Curtii de Apel de a judeca, in calitate de instanta de contencios administrativ, actiunea dedusa judecatii.
Prin Sentinta Civila nr. 13/CA din 21 ianuarie 2013, instanta a admis exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Constanta si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Tulcea.
Pentru a pronunta o astfel de solutie, Curtea de Apel Constanta a avut in vedere urmatoarele considerente:
Potrivit art.1 alin.3 din H.G. nr. 371/3 iulie 1998 privind infiintarea Companiei Nationale "Posta Romana" - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Posta Romana": "Posta Romana este societate comerciala pe actiuni, care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara".
Conform art.1 alin.4 din actul constitutiv prevazut in anexa hotararii de guvern ( potrivit art.1 alin.2 din hotarare): “ Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. este societate comerciala nationala de interes public".
In conformitate cu prevederile art.30 alin.2 din actul constitutiv: "Litigiile de orice fel aparute intre companie si persoane fizice sau juridice sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun. Partile pot alege si calea arbitrala", iar potrivit art.31:"Prevederile prezentului act constitutiv se completeaza cu dispozitiile legale in vigoare, referitoare la societatile comerciale".
Art.2 alin.1 lit.b) din Legea nr.554/2004 prevede ca este autoritate publica - orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public, in regim de putere publica.
Curtea de Apel Constanta a mai aratat ca parata Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. este o societate comerciala, de interes public, dar care nu are calitatea de autoritate publica, in sensul art.2 lit.b din legea contenciosului administrativ, pentru ca nu actioneaza in regim de putere publica, prevederile din actul constitutiv fiind neechivoce in legatura cu competenta solutionarii litigiilor in care aceasta societate este parte - instantele judecatoresti de drept comun.
Chiar si mentiunea referitoare la posibilitatea partilor unui litigiu aparut in contradictoriu cu Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. de a alege calea arbitrala, exclude calificarea acesteia ca fiind o autoritate publica care sa actioneze in regim de putere publica.
In concluzie, Curtea de Apel constanta, a apreciat ca actiunea prin care un fost salariat al companiei urmareste anularea unui concurs organizat pentru ocuparea unui post in cadrul acestei companii, este o actiune care atrage competenta instantei de drept comun si nu a instantei de contencios administrativ.
Constatand ivit conflictul de competenta, Curtea de Apel Constanta a inaintat dosarul I.C.C.J. pentru a hotari regulator de competenta.
Prin Decizia nr. 5913/21.06.2013 pronuntata in dosarul nr. 1440/36/2012, I.C.C.J., ca instanta competenta sa solutioneze conflictul negativ de competenta, conform art. 22 alin. 3 si 5 din Codul de procedura Civila, a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Tulcea - sectia civila/complet specializat in litigii de munca.
Pentru a adopta o astfel de decizie, I.C.C.J. a avut in vedere urmatoarele considerente:
Potrivit art. 1 alin.3 din H.G. nr. 371/3 iulie 1998 privind infiintarea Companiei Nationale "Posta Romana" - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Posta Romana": "Posta Romana este societate comerciala pe actiuni, care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara".
Conform art. 1 alin.4 din Actul constitutiv prevazut in anexa hotararii de guvern (potrivit art. 1 alin.2 din hotarare): "Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. este societate comerciala nationala de interes public". In conformitate cu prevederile art.30 alin.2 din actul constitutiv: "Litigiile de orice fel aparute intre companie si persoane fizice sau juridice sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun. Partile pot alege si calea arbitrala", iar potrivit art.31: "Prevederile prezentului act constitutiv se completeaza cu dispozitiile legale in vigoare, referitoare la societatile comerciale.
Din economia dispozitiilor legale mai sus citate, rezulta ca legiuitorul a inteles sa atribuie Companiei Nationale "Posta Romana" S.A. un statut de persoana juridica de drept privat, respectiv societate comerciala pe actiuni, careia i se aplica din punct de vedere al organizarii interne regulile stabilite in materia societatilor comerciale. Prin urmare, chiar daca scopul infiintarii acestei companii este unul de interes public, aceasta nu presupune ca societatea parata
actioneaza in desfasurarea activitatii sau in relatiile cu personalul sau, in regim de putere publica. Dimpotriva, dispozitiile statutare prevad ca persoanele angajate ale companiei, inclusiv in functii de conducere au statut de salariati, in baza contractelor individuale de munca, acest statut avandu-1 anterior si reclamantul ....
In speta, demersul judiciar al reclamantului vizeaza anularea unui concurs organizat de parata in vederea ocuparii unui post de conducere in cadrul companiei. infiintarea acestui post si organizarea concursului pentru ocuparea lui au fost dispuse prin Hotararea Consiliului de Administratie al Companiei, dupa regulile de drept privat aplicabile societatilor comerciale, si nu printr-un act emis de vreo autoritate publica, in regim de putere publica, pentru a atrage
incidenta normelor de drept administrativ.
De altfel, prin actul constitutiv s-a reglementat expres competenta de solutionare a litigiilor aparute intre companie si persoanele juridice sau persoanele fizice, ca apartinand instantelor de drept comun, excluzand astfel competenta instantei de contencios administrativ.
Cum reclamantul, invoca in sustinerea pretentiilor sale, calitatea de salariat al Companiei Nationale Posta Romana S.A. (fost Director Judetean al Oficiului Judetean Tulcea), iar temeiul de drept al actiunii il reprezinta prevederile referitoare la concediere din Codul muncii - legea cadrul aplicabila personalului angajat prin contract individual de munca, rezulta ca prezentul litigiu reprezinta un conflict de munca, in sensul dispozitiilor art. 266 din Codul muncii.
Aplicand dispozitiile art. 2 punctul 1 lit. c) din Codul de procedura civila, potrivit carora "Tribunalul Judeca: 1. in prima instanta (...) c) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege altor instante" coroborate cu cele ale art. 269 alin. (2) din Codul muncii, conform carora cererile privitoare la conflictele de munca se adreseaza instantei judecatoresti competente in a carei circumscriptie isi are reclamantul domiciliul, rezulta ca in speta competenta materiala apartine Tribunalului Tulcea - complet specializat in litigii de munca.
Prin aceeasi Decizie, I.C.C.J. a inaintat dosarul spre competenta solutionare Tribunalului Tulcea, unde cauza a fost inregistrata sub nr. 1729/88/2014 din data de 03.09.2014.
Examinand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine:
In baza art. 137 Codul de procedura civila 1865, instanta se va pronunta cu prioritate asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, ridicate de parata prin intampinare, care va fi respinsa ca nefondata, intrucat justificarea legitimitatii procesuale a reclamantului rezida in existenta interesului acestuia de a obtine lipsirea de efecte juridice a concursului, ca efect al anularii acestuia, situatie care i-ar putea conferi dreptul de a solicita paratei sau instantei de judecata, prin actiune separata, in interiorul termenului de prescriptie de trei ani, reintegrarea in postul nou infiintat la 31.05.2012, fara examen, concurs sau perioada de proba, in baza art. 74 alin. 1 Codul Muncii si plata plata retroactiva a drepturilor salariale de care a fost lipsit, in ipoteza admiterii prezentei actiuni.
In fapt, intre parti s-a derulat un raport juridic specific dreptului muncii, reclamantul fiind angajat al paratei, in postul de director judetean al Oficiului Judetean de Posta Tulcea, in baza contractului individual de munca nr. 109.1/1572/13.12.2010, act juridic a carui existenta nu a fost contestata de catre parti (a se vedea intampinarea depusa de parata, fila 13 dosar atasat, par. 3).
Premisa declansarii conflictului de natura juridica dintre parti a constat in adoptarea Hotararii nr. 31/30 mai 2012 de catre Consiliul de Administratie al paratei, prin care s-a decis, conform art. 1 din acest act, schimbarea structurii organizatorice a Companiei Nationale Posta Romana SA, in sensul desfiintarii efective a unui numar de 772 de posturi (printre care si cel detinut de reclamant) si, in baza art. 2, mandatarea directorului general al paratei (dl. Ion Smeeianu) "sa ia masurile legale ce se impun pentru implementarea structurii organizatorice aprobate potrivit art. 1 incepand cu data de 31.05.2012" si pentru finalizarea procedurilor de concediere colectiva a angajatilor ale caror posturi au fost desfiintate (fila 17, 81, dosar atasat, sublinierea noastra).
Chiar in ziua in care a fost adoptata hotararea Consiliului de administratie al paratei - 31.05.2012, precum si in ziua imediat urmatoare, directorul general a considerat, in esenta, ca "masurile legale care se impun" sunt urmatoarele:
? numirea imediata si temporara a unor noi salariati pentru exercitarea atributiilor de conducere ale posturilor nou infiintate din punct de vedere formal (structural), atat la nivelul administratiei centrale - conducatori de directii, servicii, departamente si centre regionale - cat si a unui total de 42 noi posturi de "sef Oficiu Judetean de Posta", "pana la finalizarea procesului de ocupare definitiva" (masura dispusa prin art. 5 din decizia directorului general nr. 140/30.05.2012 - fila 100 dosar atasat; in speta, atributiile de conducere ale postului de "sef OJP Tulcea" au fost atribuite numitei ..., conform pct. 20 din Anexa 8 a deciziei susmentionate - fila 109 dosar atasat),
? predarea stampilelor si restrangerea atributiilor tuturor angajatilor care ocupau posturile de conducere desfiintate din punct de vedere formal (intre care si reclamantul, al carui post de director general OJP Tulcea a fost redenumit in postul de sef OJP Tulcea, dupa cum se poate observa cu usurinta din continutul organigramei in vigoare de la 7.11.2011 - fila 89 dosar atasat, comparat cu continutul organigramei in vigoare la 31.05.2012 - fila 83 dosar atasat) la cele cu caracter strict executiv, conform fiselor de post (masura dispusa prin art. 5 din decizia directorului general nr. 140/31.05.2012 - fila 100 dosar atasat),
? adoptarea unei "Proceduri de ocupare a posturilor de executie", prin care intreg personalul paratei a fost instiintat ca "posturile de executie aferente fiecarei structuri se vor ocupa prin concurs", care va consta intr-o singura proba, respectiv interviu, sustinut in fata comisiei de evaluare desemnata de catre directorul general, sub sanctiunea concedierii colective a personalului excedentar ramas dupa concurs (a se vedea instiintarea nr. 101/6444/1.06.2012 - fila 145 dosar atasat).
Important de retinut este, in ceea ce ii priveste pe toti salariatii ale caror posturi fusesera formal desfiintate la 31.05.2012, ca acestia nu mai exercitau, la data la care interviul a devenit obligatoriu pentru mentinerea in serviciu, decat atributii de executie, chiar daca anterior detinusera posturi de conducere (cum este cazul reclamantului), deci noua "Procedura de ocupare a posturilor de executie" prin interviu ii viza pe toti cei ale caror posturi fusesera restructurate.
Observand situatia ivita, reclamantul s-a adresat paratei prin adresa inregistrata sub nr. 320/8665/19.07.2012, invocand in favoarea sa dispozitiile art. 74 alin.1 Codul Muncii, potrivit carora "in termen de 45 zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs, sau perioada de proba" (fila 4, dosar atasat, subl. ns.).
Fara a-i raspunde reclamantului, acelasi director general a hotarat, la 14.08.2012, publicarea unui anunt de concurs pentru ocuparea definitiva a noilor posturi de "sefi ai Oficiilor Judetene de Posta" si respectiv "sef al Oficiului Municipal de Posta Bucuresti", devenite vacante de la data 31.05.2012, prin care s-a stabilit ca peste mai putin de o saptamana, in perioada 21-23.08.2013, urma a avea loc un concurs inchis (numai pentru angajati), al carui termen limita de inscriere a fost fixat la 20.08.2012 (a se vedea fila 139-140, dosar atasat).
Intrucat nu a primit niciun raspuns, reclamantul s-a adresat din nou paratei, prin adresa inregistrata sub nr. 19991/17.08.2012, solicitand angajarea in functia vacanta de "sef Oficiu Judetean de Posta Tulcea", cu motivarea ca postul de director judetean detinut anterior difera de cel nou doar prin denumire, reclamantul facand referire la concursul din 23.08.2012 (fila 5 dosar atasat).
Parata nu a adoptat nicio solutie raportat la cererea reclamantului, iar termenul stabilit pentru sustinerea concursului pentru postul de "sef OJP Tulcea" a fost devansat la 7.09.2012 (fila 142, dosar atasat), cand a participat o singura persoana, deloc surprinzator aceeasi care fusese numita de catre directorul general pentru a exercita temporar atributiile de conducere specifice postului.
De mentionat ca reclamantului i-ar fi fost imposibil sa participe la concursul inchis, intrucat fusese concediat prin decizia nr. 940/4.07.2012, "din motive care nu tin de persoana sa, ca urmare a desfiintarii colective a postului ocupat, ca o consecinta directa a organigramei CN Posta Romana SA nr. 31/30.05.2012" (a se vedea intampinarea depusa de parata, fila 13 dosar atasat).
In drept, demersul judiciar al reclamantului vizeaza aplicabilitatea directa a dispozitiilor art. 74 alin.1 Codul Muncii, potrivit carora "in termen de 45 zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs, sau perioada de proba" (subl. ns.).
Solutionarea cauzei presupune verificarea indeplinirii cerintelor de fond impuse de norma juridica mai sus citata: raportul juridic incetat prin concediere colectiva, reinfiintarea postului in aceeasi activitate si necesitatea respectarii dreptului de prioritate al salariatului concediat, in termenul de 45 zile.
In ceea ce priveste prima conditie, parata a recunoscut, prin intampinare, emiterea deciziei nr. 940/4.07.2012, prin care s-a materializat, in planul raportului juridic al carui subiect era reclamantul, masura concedierii colective a angajatilor, dispusa prin art. 2 teza finala din hotararea nr. 31/30 mai 2012 adoptata de Consiliul de Administratie al paratei (fila 17 dosar atasat), "din motive care nu tin de persoana sa, ca urmare a desfiintarii colective a postului ocupat, ca o consecinta directa a organigramei CN Posta Romana SA nr. 31/30.05.2012" (a se vedea intampinarea depusa de parata, fila 13 dosar atasat).
Raportat la a doua cerinta, un aspect juridic nelipsit de importanta il reprezinta caracterul vacant al postului de sef OJP Tulcea, incepand de la 31.05.2012 (data infiintarii) si pana la 7.09.2012 (data ocuparii prin concurs), context in care nu prezinta nicio relevanta imprejurarea ca exercitarea atributiilor de conducere specifice postului fusese delegata, cu titlu temporar, unui alt salariat al paratei (in concret, numita ..., conform pct. 20 din Anexa 8 a deciziei susmentionate - fila 109 dosar atasat), fiind evident ca aceasta masura de ordin tehnico-administrativ nu contine semnificatia ocuparii definitive a postului, deci nu produce efectul juridic de indisponibilizare al acestuia.
Problema dedusa judecatii consta in a se verifica daca noul post de sef OJP a fost "reinfiintat in aceeasi activitate" a vechiului post de director judetean OJP, detinut de reclamant anterior restructurarii.
Raspunsul nu poate fi decat pozitiv, dupa cum rezulta din examinarea comparativa a celor doua organigrame ale Oficiului Judetean de Posta Tulcea, anterior si ulterior datei de 31.05.2012, in care se observa cu usurinta, din examinarea logica a schemei trasate, ca restructurarea a constat in:
? desfiintarea postului de director operational judetean, care era anterior direct subordonat postului de director judetean, detinut de reclamant,
? redenumirea postului de "director judetean OJP" detinut de reclamant in postul de "sef OJP", cu mentinerea pozitiei acestuia de varf in ierarhia de la nivel judetean (fila 83, 84 dosar atasat),
? mentinerea integrala a structurilor direct subordonate postului anterior si noului post: Compartimentul Functional Administrativ, Oficiile Postale, Oficii Postale cu Distributie Centralizata (OPDC), Oficii de Posta Rurala Mecanizata (OPRM) si Punctul Judetean de Posta Rapida, cu pastrarea neschimbata si a structurilor subordonate acestora
In esenta, din organigrama in vigoare pana la 31.05.2012 rezulta ca reclamantul a desfasurat, anterior restructurarii, activitatea de conducere, la nivel de varf, a Oficiului Judetean de Posta Tulcea (fila 84 dosar atasat).
Or, postul reinfiintat in aceeasi activitate (de conducere la nivel de varf a structurii judetene) este cel de sef OJP, pe care partea reclamanta era indreptatita a-l ocupa cu prioritate, fara interviu si fara concurs, conform normei juridice imperative mai sus citate, de la care parata nu putea deroga, decat cu incalcarea nepermisa a principiului legalitatii, garantia fundamentala a statului de drept.
In alte cuvinte, activitatea de conducere a structurii judetene principale a paratei - OJP Tulcea, exercitata la nivel local, nu a disparut in urma restructurarii, ci s-a mentinut, prin infiintarea postului de sef OJP Tulcea.
Imprejurarea ca nu exista o identitate perfecta intre atributiile detinute de fostul director judetean (fila 128-130 dosar atasat) si atributiile noului sef, stabilite prin fisa postului (fila 136-138 dosar atasat) nu prezinta relevanta juridica in prezenta speta, intrucat art. 74 alin. 1 Codul Muncii nu impune reinfiintarea unui post "cu aceleasi atributii", ci "in aceeasi activitate".
Diferenta dintre notiunea de "activitate" si cea de "atributii" rezida, din chiar definitia termenilor, in faptul ca prima este legata de atingerea unui anumit rezultat sau scop (in speta, conducerea si controlul OJP Tulcea, la nivel local si de varf), pe cand cea de a doua se raporteaza la mijloacele concrete prin care respectivul scop este atins (sarcinile sau atributiile stabilite in fisa postului).
Or, prin referire la notiunea de "aceeasi activitate", legiuitorul a urmarit identitatea de scop al ansamblului de actiuni efectuate, acest element fiind de esenta oricarei activitati umane, spre deosebire de mijloacele concrete de indeplinire, care nu tin de esenta activitatii, ci doar de natura fireasca a acesteia. Acesta inseamna, in concret, ca schimbarea sau adaugarea unor atributii noi in fisa postului nu altereaza identitatea si caracterul unitar al activitatii de conducere, privite ca intreg, cat timp rezultatul final este acelasi.
In subsidiar, chiar daca s-ar trece peste considerentele de mai sus, prin care s-a incercat intelegerea scopului reglementarii, tribunalul retine ca, din punct de vedere functional, postul de sef OJP infiintat la 31.05.2012 a inglobat sarcinile si obligatiile ce apartineau anterior unui post aflat in subordine directa, respectiv cel de "director operational judetean", desfiintat in noua organigrama.
Or, raportat la criteriul functional, aceasta comasare nu reprezinta o modificare de fond a atributiilor de serviciu, cat timp potrivit prevederilor art. 8.1.2.2 din fisa postului de "director judetean", existent anterior, acesta avea sarcina de a "organiza, coordona si urmari realizarea activitatilor din structura subordonata in conditii de eficienta" (fila 129, dosar atasat).
Mai mult decat atat, conform prevederilor art. 9.20 din aceeasi fisa de post a directorului judetean (aplicabila reclamantului pana la 31.05.2012), acesta a avut sarcina de a intocmi fisa de post a directorului operational judetean, aflat in subordine directa, post desfiintat de la 31.05.2012.
In alte cuvinte, directorul judetean OJP (reclamantul) a exercitat si intocmit atributiile actualului sef OJP, care par a avea caracter mai extins doar sub aspect pur formal, iar nu si material, adica prin raportare la raspunderea pentru drepturile si obligatiile ce intra in continutul raportului juridic de munca.
In acest context, este binecunoscut argumentul de interpretare logica a fortiori ("cine poate mai mult, poate si mai putin"), aplicabil in materia stabilirii sferei competentelor si atributiilor, sub rezerva respectarii principiului legalitatii, continut in speta de normele cu caracter imperativ ale art. 74 Codul Muncii.
Este de mentionat ca in speta nu pot fi aplicabile normele cu caracter special continute de Legea 188/1999 si HG 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, ce contin regula caracterului obligatoriu al formei de concurs, in materia carierei functionarilor publici, intrucat pe calea regulatorului de competenta pronuntat in prezenta cauza, Inalta Curte a statuat ca societatea parata nu actioneaza in regim de putere publica, chiar daca scopul infiintarii este unul de interes public, intrucat prin legea de infiintare i-a fost atribuit statut de drept privat (societate comerciala pe actiuni), iar infiintarea noului post si organizarea concursului au fost dispuse dupa regulile de drept privat aplicabile societatilor comerciale.
Pentru argumentele mai sus expuse, tribunalul retine ca postul reclamantului a fost reinfiintat anterior concedierii, de la 31.05.2012, in aceeasi activitate, cu o alta denumire, fara deosebiri de esenta la nivel functional, deci reclamantul beneficia de prioritate la incadrare, fara examen, concurs, sau perioada de proba, in baza dispozitiilor imperative art. 74 alin. 1 Codul Muncii.
Ca atare, parata era obligata sa transmita reclamantului comunicarea scrisa, prin care acesta sa fie informat cu privire la reluarea activitatii, ceea ce nu s-a intamplat, fiind incalcate si prevederile art. 74 alin. 2 Codul Muncii.
Raportat la caracterul efectiv al dreptul de prioritate la incadrare al reclamantului in postul de sef OJP Tulcea, drept pe care acesta a inteles sa il valorifice, prin intermediul adreselor inregistrate la parata, chiar din luna anterioara publicarii anuntului de organizare a concursului, intrucat reclamantul nu primise comunicarea scrisa pe care angajatorul avea obligatia de a o emite, deci era repus in beneficiul termenului, concursul organizat pentru ocuparea postului mai sus mentionat apare ca fiind nelegal, urmand a fi anulat ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active, ca nefondata.
Admite cererea formulata de reclamantul ... cu domiciliul in Tulcea, str. Lopatarului, nr. 10, bl. 1, sc. A, ap. 6, Judet Tulcea, in contradictoriu cu parata COMPANIA NATIONALA POSTA ROMANA S.A. cu sediul in Bucuresti, Sector 2, B-dul. Dacia, nr. 140, avand ca obiect anulare concurs.
Dispune anularea concursului organizat de COMPANIA NATIONALA POSTA ROMANA S.A. BUCURESTI pentru ocuparea postului vacant de Sef Oficiu judetean de Posta Tulcea la data de 07.09.2012.
Definitiva si executorie.
R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINTA CIVILA Nr. 2331/2014
Sedinta publica de la 18 Decembrie 2014
TRIBUNALUL,
Sub nr. 5616/88/2012 din data de 24 septembrie 2012, reclamantul ... a chemat in judecata Compania Nationala Posta Romana S.A. pentru ca prin hotarare judecatoreasca sa se dispuna anularea concursului organizat de catre C.N.P.R. pentru ocuparea postului vacant de Sef Oficiu Judetean de Posta Tulcea la data de 7 septembrie 2012; cu cheltuieli de judecata;
In motivarea cererii reclamantul a aratat ca la data de 7 septembrie 2012 C.N.P.R. a organizat concursul inchis pentru ocuparea postului vacant de sef OJP Tulcea, post ce fusese infiintat la data de 30 mai 2012 prin Hotararea nr. 31 a Consiliului de Administratie a C.N.P.R.; ca, urmare acestei hotarari a fost emisa decizia nr. 940/04.02.2012 prin care a fost concediat conform art. 65 din Codul Muncii, odata cu decizia de concediere primind si o lista a locurilor de munca vacante la acea data in unitate, insa, in mod abuziv, parata a ascuns existenta postului de sef serviciu, cu toate acestea, a optat in scris pentru ocuparea acestui post prin adresa nr. 320/8665/19.07.2012, adresa la care nu a primit niciun raspuns.
A mai aratat reclamantul ca indeplinea toate conditiile pentru ocuparea acestui post, conditii impuse ulterior si prin anuntul de concurs; ca, postul de sef OJP ar fi trebuit sa fie ocupat de el, din moment ce si-a manifestat optiunea si avand in vedere ca niciun alt angajat aflat in procedura de concediere colectiva nu a optat in acest sens.
Reclamantul a precizat ca reaua-credinta si abuzul paratei au continuat din partea paratei, aceasta organizand concursul in asa fel incat sa-i fie anulate toate sansele de a ocupa acest post; ca, a notificat parata inainte de 23 august 2012 (data initiala a concursului) si de 7 septembrie 2012 (data la care a fost reprogramat), dar nu a primit raspuns la niciuna dintre ele.
Reclamantul a invocat dispozitiile art. 72 si 74 din Codul Muncii.
La termenul de judecata din data de 21 noiembrie 2012, instanta, din oficiu, a pus in discutia partilor prezente, exceptia necompetentei materiale a instantei.
Prin Sentinta Civila nr. 7562/21 Noiembrie 2012, instanta a admis exceptia de necompetenta materiala, si, in temeiul art. 158 Cod proc civ., a declinat competenta solutionarii cauzei in favoarea Sectiei de Contencios administrativ a Curtii de Apel Constanta.
Pentru a pronunta o astfel de solutie, tribunalul a avut in vedere faptul ca raporturile de drept material deduse judecatii sunt de functie publica si atrag incidenta normelor de contencios administrativ si nu de dreptul muncii, in speta solicitandu-se anularea unui concurs inchis organizat de Compania Nationala Posta Romana S.A., la data organizarii acestui concurs-7 septembrie 2012, reclamantul nemaiavand calitatea de salariat, contractul de munca fiindu-i desfacut prin decizia nr. 940/04 iulie 2012.
A mai avut in vedere tribunalul ca parata C.N.P.R. S.A. functioneaza in baza H.G. nr. 371/1998 privind infiintarea Companiei Nationale Posta Romana S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome “Posta Romana" S.A., este operatorul national din domeniul serviciilor postale. Conform art.2 alin. 1 lit. b din Legea nr. 554/2004, autoritatea publica este definita ca fiind orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public in speta, parata C.N.P.R. S.A. actioneaza in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public, detinand exclusivitate in domeniul serviciilor postale care sunt definite ca servicii de interes public, astfel incat, din aceasta perspectiva, litigiul generat de reclamant are caracterul unui litigiu privind contenciosul administrativ.
Tribunalul a mai avut in vedere ca, pe de alta parte, organizarea concursului a carei anulare se solicita, a fost organizat de o autoritate publica de interes central, astfel incat competenta revine, potrivit art. 10 alin. 1 teza 2 din Legea nr. 554/2004 Curtii de Apel. Desi reclamantul nu a precizat ce act emis de parata pe parcursul organizarii, desfasurarii si finalizarii concursului intelege sa atace, precizand doar ca solicita anularea concursului, oricare ar fi actul emis de C.N.P.R. S.A. in legatura cu concursul din 7 septembrie 2012, acesta are in mod evident caracterul unui act unilateral cu caracter individual.
Instanta a mai invederat ca prezentul litigiu are natura juridica a unui litigiu de contencios administrativ ce atrage competenta instantei de contencios administrativ (in speta a Curtii de Apel Constanta, in contextual in care reclamantul s-a adresat instantei de la domiciliul sau, art.10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004 precizand ca reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau sau celui de la domiciliul paratului).
Sub nr. 1440/36/2012 cauza a fost inregistrata pe rolul Curtii de Apel - Sectia a II-a Civila, de Contencios Administrativ si Fiscal, iar in sedinta publica din data de 21.01.2013, instanta a supus dezbaterii contradictorii a partilor exceptia de ordine publica a necompetentei materiale a Curtii de Apel de a judeca, in calitate de instanta de contencios administrativ, actiunea dedusa judecatii.
Prin Sentinta Civila nr. 13/CA din 21 ianuarie 2013, instanta a admis exceptia necompetentei materiale a Curtii de Apel Constanta si a declinat competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Tulcea.
Pentru a pronunta o astfel de solutie, Curtea de Apel Constanta a avut in vedere urmatoarele considerente:
Potrivit art.1 alin.3 din H.G. nr. 371/3 iulie 1998 privind infiintarea Companiei Nationale "Posta Romana" - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Posta Romana": "Posta Romana este societate comerciala pe actiuni, care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara".
Conform art.1 alin.4 din actul constitutiv prevazut in anexa hotararii de guvern ( potrivit art.1 alin.2 din hotarare): “ Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. este societate comerciala nationala de interes public".
In conformitate cu prevederile art.30 alin.2 din actul constitutiv: "Litigiile de orice fel aparute intre companie si persoane fizice sau juridice sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun. Partile pot alege si calea arbitrala", iar potrivit art.31:"Prevederile prezentului act constitutiv se completeaza cu dispozitiile legale in vigoare, referitoare la societatile comerciale".
Art.2 alin.1 lit.b) din Legea nr.554/2004 prevede ca este autoritate publica - orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale care actioneaza, in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes legitim public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public, in regim de putere publica.
Curtea de Apel Constanta a mai aratat ca parata Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. este o societate comerciala, de interes public, dar care nu are calitatea de autoritate publica, in sensul art.2 lit.b din legea contenciosului administrativ, pentru ca nu actioneaza in regim de putere publica, prevederile din actul constitutiv fiind neechivoce in legatura cu competenta solutionarii litigiilor in care aceasta societate este parte - instantele judecatoresti de drept comun.
Chiar si mentiunea referitoare la posibilitatea partilor unui litigiu aparut in contradictoriu cu Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. de a alege calea arbitrala, exclude calificarea acesteia ca fiind o autoritate publica care sa actioneze in regim de putere publica.
In concluzie, Curtea de Apel constanta, a apreciat ca actiunea prin care un fost salariat al companiei urmareste anularea unui concurs organizat pentru ocuparea unui post in cadrul acestei companii, este o actiune care atrage competenta instantei de drept comun si nu a instantei de contencios administrativ.
Constatand ivit conflictul de competenta, Curtea de Apel Constanta a inaintat dosarul I.C.C.J. pentru a hotari regulator de competenta.
Prin Decizia nr. 5913/21.06.2013 pronuntata in dosarul nr. 1440/36/2012, I.C.C.J., ca instanta competenta sa solutioneze conflictul negativ de competenta, conform art. 22 alin. 3 si 5 din Codul de procedura Civila, a stabilit competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Tulcea - sectia civila/complet specializat in litigii de munca.
Pentru a adopta o astfel de decizie, I.C.C.J. a avut in vedere urmatoarele considerente:
Potrivit art. 1 alin.3 din H.G. nr. 371/3 iulie 1998 privind infiintarea Companiei Nationale "Posta Romana" - S.A. prin reorganizarea Regiei Autonome "Posta Romana": "Posta Romana este societate comerciala pe actiuni, care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara".
Conform art. 1 alin.4 din Actul constitutiv prevazut in anexa hotararii de guvern (potrivit art. 1 alin.2 din hotarare): "Compania Nationala "Posta Romana" - S.A. este societate comerciala nationala de interes public". In conformitate cu prevederile art.30 alin.2 din actul constitutiv: "Litigiile de orice fel aparute intre companie si persoane fizice sau juridice sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun. Partile pot alege si calea arbitrala", iar potrivit art.31: "Prevederile prezentului act constitutiv se completeaza cu dispozitiile legale in vigoare, referitoare la societatile comerciale.
Din economia dispozitiilor legale mai sus citate, rezulta ca legiuitorul a inteles sa atribuie Companiei Nationale "Posta Romana" S.A. un statut de persoana juridica de drept privat, respectiv societate comerciala pe actiuni, careia i se aplica din punct de vedere al organizarii interne regulile stabilite in materia societatilor comerciale. Prin urmare, chiar daca scopul infiintarii acestei companii este unul de interes public, aceasta nu presupune ca societatea parata
actioneaza in desfasurarea activitatii sau in relatiile cu personalul sau, in regim de putere publica. Dimpotriva, dispozitiile statutare prevad ca persoanele angajate ale companiei, inclusiv in functii de conducere au statut de salariati, in baza contractelor individuale de munca, acest statut avandu-1 anterior si reclamantul ....
In speta, demersul judiciar al reclamantului vizeaza anularea unui concurs organizat de parata in vederea ocuparii unui post de conducere in cadrul companiei. infiintarea acestui post si organizarea concursului pentru ocuparea lui au fost dispuse prin Hotararea Consiliului de Administratie al Companiei, dupa regulile de drept privat aplicabile societatilor comerciale, si nu printr-un act emis de vreo autoritate publica, in regim de putere publica, pentru a atrage
incidenta normelor de drept administrativ.
De altfel, prin actul constitutiv s-a reglementat expres competenta de solutionare a litigiilor aparute intre companie si persoanele juridice sau persoanele fizice, ca apartinand instantelor de drept comun, excluzand astfel competenta instantei de contencios administrativ.
Cum reclamantul, invoca in sustinerea pretentiilor sale, calitatea de salariat al Companiei Nationale Posta Romana S.A. (fost Director Judetean al Oficiului Judetean Tulcea), iar temeiul de drept al actiunii il reprezinta prevederile referitoare la concediere din Codul muncii - legea cadrul aplicabila personalului angajat prin contract individual de munca, rezulta ca prezentul litigiu reprezinta un conflict de munca, in sensul dispozitiilor art. 266 din Codul muncii.
Aplicand dispozitiile art. 2 punctul 1 lit. c) din Codul de procedura civila, potrivit carora "Tribunalul Judeca: 1. in prima instanta (...) c) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege altor instante" coroborate cu cele ale art. 269 alin. (2) din Codul muncii, conform carora cererile privitoare la conflictele de munca se adreseaza instantei judecatoresti competente in a carei circumscriptie isi are reclamantul domiciliul, rezulta ca in speta competenta materiala apartine Tribunalului Tulcea - complet specializat in litigii de munca.
Prin aceeasi Decizie, I.C.C.J. a inaintat dosarul spre competenta solutionare Tribunalului Tulcea, unde cauza a fost inregistrata sub nr. 1729/88/2014 din data de 03.09.2014.
Examinand actele si lucrarile dosarului, tribunalul retine:
In baza art. 137 Codul de procedura civila 1865, instanta se va pronunta cu prioritate asupra exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantului, ridicate de parata prin intampinare, care va fi respinsa ca nefondata, intrucat justificarea legitimitatii procesuale a reclamantului rezida in existenta interesului acestuia de a obtine lipsirea de efecte juridice a concursului, ca efect al anularii acestuia, situatie care i-ar putea conferi dreptul de a solicita paratei sau instantei de judecata, prin actiune separata, in interiorul termenului de prescriptie de trei ani, reintegrarea in postul nou infiintat la 31.05.2012, fara examen, concurs sau perioada de proba, in baza art. 74 alin. 1 Codul Muncii si plata plata retroactiva a drepturilor salariale de care a fost lipsit, in ipoteza admiterii prezentei actiuni.
In fapt, intre parti s-a derulat un raport juridic specific dreptului muncii, reclamantul fiind angajat al paratei, in postul de director judetean al Oficiului Judetean de Posta Tulcea, in baza contractului individual de munca nr. 109.1/1572/13.12.2010, act juridic a carui existenta nu a fost contestata de catre parti (a se vedea intampinarea depusa de parata, fila 13 dosar atasat, par. 3).
Premisa declansarii conflictului de natura juridica dintre parti a constat in adoptarea Hotararii nr. 31/30 mai 2012 de catre Consiliul de Administratie al paratei, prin care s-a decis, conform art. 1 din acest act, schimbarea structurii organizatorice a Companiei Nationale Posta Romana SA, in sensul desfiintarii efective a unui numar de 772 de posturi (printre care si cel detinut de reclamant) si, in baza art. 2, mandatarea directorului general al paratei (dl. Ion Smeeianu) "sa ia masurile legale ce se impun pentru implementarea structurii organizatorice aprobate potrivit art. 1 incepand cu data de 31.05.2012" si pentru finalizarea procedurilor de concediere colectiva a angajatilor ale caror posturi au fost desfiintate (fila 17, 81, dosar atasat, sublinierea noastra).
Chiar in ziua in care a fost adoptata hotararea Consiliului de administratie al paratei - 31.05.2012, precum si in ziua imediat urmatoare, directorul general a considerat, in esenta, ca "masurile legale care se impun" sunt urmatoarele:
? numirea imediata si temporara a unor noi salariati pentru exercitarea atributiilor de conducere ale posturilor nou infiintate din punct de vedere formal (structural), atat la nivelul administratiei centrale - conducatori de directii, servicii, departamente si centre regionale - cat si a unui total de 42 noi posturi de "sef Oficiu Judetean de Posta", "pana la finalizarea procesului de ocupare definitiva" (masura dispusa prin art. 5 din decizia directorului general nr. 140/30.05.2012 - fila 100 dosar atasat; in speta, atributiile de conducere ale postului de "sef OJP Tulcea" au fost atribuite numitei ..., conform pct. 20 din Anexa 8 a deciziei susmentionate - fila 109 dosar atasat),
? predarea stampilelor si restrangerea atributiilor tuturor angajatilor care ocupau posturile de conducere desfiintate din punct de vedere formal (intre care si reclamantul, al carui post de director general OJP Tulcea a fost redenumit in postul de sef OJP Tulcea, dupa cum se poate observa cu usurinta din continutul organigramei in vigoare de la 7.11.2011 - fila 89 dosar atasat, comparat cu continutul organigramei in vigoare la 31.05.2012 - fila 83 dosar atasat) la cele cu caracter strict executiv, conform fiselor de post (masura dispusa prin art. 5 din decizia directorului general nr. 140/31.05.2012 - fila 100 dosar atasat),
? adoptarea unei "Proceduri de ocupare a posturilor de executie", prin care intreg personalul paratei a fost instiintat ca "posturile de executie aferente fiecarei structuri se vor ocupa prin concurs", care va consta intr-o singura proba, respectiv interviu, sustinut in fata comisiei de evaluare desemnata de catre directorul general, sub sanctiunea concedierii colective a personalului excedentar ramas dupa concurs (a se vedea instiintarea nr. 101/6444/1.06.2012 - fila 145 dosar atasat).
Important de retinut este, in ceea ce ii priveste pe toti salariatii ale caror posturi fusesera formal desfiintate la 31.05.2012, ca acestia nu mai exercitau, la data la care interviul a devenit obligatoriu pentru mentinerea in serviciu, decat atributii de executie, chiar daca anterior detinusera posturi de conducere (cum este cazul reclamantului), deci noua "Procedura de ocupare a posturilor de executie" prin interviu ii viza pe toti cei ale caror posturi fusesera restructurate.
Observand situatia ivita, reclamantul s-a adresat paratei prin adresa inregistrata sub nr. 320/8665/19.07.2012, invocand in favoarea sa dispozitiile art. 74 alin.1 Codul Muncii, potrivit carora "in termen de 45 zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs, sau perioada de proba" (fila 4, dosar atasat, subl. ns.).
Fara a-i raspunde reclamantului, acelasi director general a hotarat, la 14.08.2012, publicarea unui anunt de concurs pentru ocuparea definitiva a noilor posturi de "sefi ai Oficiilor Judetene de Posta" si respectiv "sef al Oficiului Municipal de Posta Bucuresti", devenite vacante de la data 31.05.2012, prin care s-a stabilit ca peste mai putin de o saptamana, in perioada 21-23.08.2013, urma a avea loc un concurs inchis (numai pentru angajati), al carui termen limita de inscriere a fost fixat la 20.08.2012 (a se vedea fila 139-140, dosar atasat).
Intrucat nu a primit niciun raspuns, reclamantul s-a adresat din nou paratei, prin adresa inregistrata sub nr. 19991/17.08.2012, solicitand angajarea in functia vacanta de "sef Oficiu Judetean de Posta Tulcea", cu motivarea ca postul de director judetean detinut anterior difera de cel nou doar prin denumire, reclamantul facand referire la concursul din 23.08.2012 (fila 5 dosar atasat).
Parata nu a adoptat nicio solutie raportat la cererea reclamantului, iar termenul stabilit pentru sustinerea concursului pentru postul de "sef OJP Tulcea" a fost devansat la 7.09.2012 (fila 142, dosar atasat), cand a participat o singura persoana, deloc surprinzator aceeasi care fusese numita de catre directorul general pentru a exercita temporar atributiile de conducere specifice postului.
De mentionat ca reclamantului i-ar fi fost imposibil sa participe la concursul inchis, intrucat fusese concediat prin decizia nr. 940/4.07.2012, "din motive care nu tin de persoana sa, ca urmare a desfiintarii colective a postului ocupat, ca o consecinta directa a organigramei CN Posta Romana SA nr. 31/30.05.2012" (a se vedea intampinarea depusa de parata, fila 13 dosar atasat).
In drept, demersul judiciar al reclamantului vizeaza aplicabilitatea directa a dispozitiilor art. 74 alin.1 Codul Muncii, potrivit carora "in termen de 45 zile calendaristice de la data concedierii, salariatul concediat prin concediere colectiva are dreptul de a fi reangajat cu prioritate pe postul reinfiintat in aceeasi activitate, fara examen, concurs, sau perioada de proba" (subl. ns.).
Solutionarea cauzei presupune verificarea indeplinirii cerintelor de fond impuse de norma juridica mai sus citata: raportul juridic incetat prin concediere colectiva, reinfiintarea postului in aceeasi activitate si necesitatea respectarii dreptului de prioritate al salariatului concediat, in termenul de 45 zile.
In ceea ce priveste prima conditie, parata a recunoscut, prin intampinare, emiterea deciziei nr. 940/4.07.2012, prin care s-a materializat, in planul raportului juridic al carui subiect era reclamantul, masura concedierii colective a angajatilor, dispusa prin art. 2 teza finala din hotararea nr. 31/30 mai 2012 adoptata de Consiliul de Administratie al paratei (fila 17 dosar atasat), "din motive care nu tin de persoana sa, ca urmare a desfiintarii colective a postului ocupat, ca o consecinta directa a organigramei CN Posta Romana SA nr. 31/30.05.2012" (a se vedea intampinarea depusa de parata, fila 13 dosar atasat).
Raportat la a doua cerinta, un aspect juridic nelipsit de importanta il reprezinta caracterul vacant al postului de sef OJP Tulcea, incepand de la 31.05.2012 (data infiintarii) si pana la 7.09.2012 (data ocuparii prin concurs), context in care nu prezinta nicio relevanta imprejurarea ca exercitarea atributiilor de conducere specifice postului fusese delegata, cu titlu temporar, unui alt salariat al paratei (in concret, numita ..., conform pct. 20 din Anexa 8 a deciziei susmentionate - fila 109 dosar atasat), fiind evident ca aceasta masura de ordin tehnico-administrativ nu contine semnificatia ocuparii definitive a postului, deci nu produce efectul juridic de indisponibilizare al acestuia.
Problema dedusa judecatii consta in a se verifica daca noul post de sef OJP a fost "reinfiintat in aceeasi activitate" a vechiului post de director judetean OJP, detinut de reclamant anterior restructurarii.
Raspunsul nu poate fi decat pozitiv, dupa cum rezulta din examinarea comparativa a celor doua organigrame ale Oficiului Judetean de Posta Tulcea, anterior si ulterior datei de 31.05.2012, in care se observa cu usurinta, din examinarea logica a schemei trasate, ca restructurarea a constat in:
? desfiintarea postului de director operational judetean, care era anterior direct subordonat postului de director judetean, detinut de reclamant,
? redenumirea postului de "director judetean OJP" detinut de reclamant in postul de "sef OJP", cu mentinerea pozitiei acestuia de varf in ierarhia de la nivel judetean (fila 83, 84 dosar atasat),
? mentinerea integrala a structurilor direct subordonate postului anterior si noului post: Compartimentul Functional Administrativ, Oficiile Postale, Oficii Postale cu Distributie Centralizata (OPDC), Oficii de Posta Rurala Mecanizata (OPRM) si Punctul Judetean de Posta Rapida, cu pastrarea neschimbata si a structurilor subordonate acestora
In esenta, din organigrama in vigoare pana la 31.05.2012 rezulta ca reclamantul a desfasurat, anterior restructurarii, activitatea de conducere, la nivel de varf, a Oficiului Judetean de Posta Tulcea (fila 84 dosar atasat).
Or, postul reinfiintat in aceeasi activitate (de conducere la nivel de varf a structurii judetene) este cel de sef OJP, pe care partea reclamanta era indreptatita a-l ocupa cu prioritate, fara interviu si fara concurs, conform normei juridice imperative mai sus citate, de la care parata nu putea deroga, decat cu incalcarea nepermisa a principiului legalitatii, garantia fundamentala a statului de drept.
In alte cuvinte, activitatea de conducere a structurii judetene principale a paratei - OJP Tulcea, exercitata la nivel local, nu a disparut in urma restructurarii, ci s-a mentinut, prin infiintarea postului de sef OJP Tulcea.
Imprejurarea ca nu exista o identitate perfecta intre atributiile detinute de fostul director judetean (fila 128-130 dosar atasat) si atributiile noului sef, stabilite prin fisa postului (fila 136-138 dosar atasat) nu prezinta relevanta juridica in prezenta speta, intrucat art. 74 alin. 1 Codul Muncii nu impune reinfiintarea unui post "cu aceleasi atributii", ci "in aceeasi activitate".
Diferenta dintre notiunea de "activitate" si cea de "atributii" rezida, din chiar definitia termenilor, in faptul ca prima este legata de atingerea unui anumit rezultat sau scop (in speta, conducerea si controlul OJP Tulcea, la nivel local si de varf), pe cand cea de a doua se raporteaza la mijloacele concrete prin care respectivul scop este atins (sarcinile sau atributiile stabilite in fisa postului).
Or, prin referire la notiunea de "aceeasi activitate", legiuitorul a urmarit identitatea de scop al ansamblului de actiuni efectuate, acest element fiind de esenta oricarei activitati umane, spre deosebire de mijloacele concrete de indeplinire, care nu tin de esenta activitatii, ci doar de natura fireasca a acesteia. Acesta inseamna, in concret, ca schimbarea sau adaugarea unor atributii noi in fisa postului nu altereaza identitatea si caracterul unitar al activitatii de conducere, privite ca intreg, cat timp rezultatul final este acelasi.
In subsidiar, chiar daca s-ar trece peste considerentele de mai sus, prin care s-a incercat intelegerea scopului reglementarii, tribunalul retine ca, din punct de vedere functional, postul de sef OJP infiintat la 31.05.2012 a inglobat sarcinile si obligatiile ce apartineau anterior unui post aflat in subordine directa, respectiv cel de "director operational judetean", desfiintat in noua organigrama.
Or, raportat la criteriul functional, aceasta comasare nu reprezinta o modificare de fond a atributiilor de serviciu, cat timp potrivit prevederilor art. 8.1.2.2 din fisa postului de "director judetean", existent anterior, acesta avea sarcina de a "organiza, coordona si urmari realizarea activitatilor din structura subordonata in conditii de eficienta" (fila 129, dosar atasat).
Mai mult decat atat, conform prevederilor art. 9.20 din aceeasi fisa de post a directorului judetean (aplicabila reclamantului pana la 31.05.2012), acesta a avut sarcina de a intocmi fisa de post a directorului operational judetean, aflat in subordine directa, post desfiintat de la 31.05.2012.
In alte cuvinte, directorul judetean OJP (reclamantul) a exercitat si intocmit atributiile actualului sef OJP, care par a avea caracter mai extins doar sub aspect pur formal, iar nu si material, adica prin raportare la raspunderea pentru drepturile si obligatiile ce intra in continutul raportului juridic de munca.
In acest context, este binecunoscut argumentul de interpretare logica a fortiori ("cine poate mai mult, poate si mai putin"), aplicabil in materia stabilirii sferei competentelor si atributiilor, sub rezerva respectarii principiului legalitatii, continut in speta de normele cu caracter imperativ ale art. 74 Codul Muncii.
Este de mentionat ca in speta nu pot fi aplicabile normele cu caracter special continute de Legea 188/1999 si HG 611/2008 pentru aprobarea normelor privind organizarea si dezvoltarea carierei functionarilor publici, ce contin regula caracterului obligatoriu al formei de concurs, in materia carierei functionarilor publici, intrucat pe calea regulatorului de competenta pronuntat in prezenta cauza, Inalta Curte a statuat ca societatea parata nu actioneaza in regim de putere publica, chiar daca scopul infiintarii este unul de interes public, intrucat prin legea de infiintare i-a fost atribuit statut de drept privat (societate comerciala pe actiuni), iar infiintarea noului post si organizarea concursului au fost dispuse dupa regulile de drept privat aplicabile societatilor comerciale.
Pentru argumentele mai sus expuse, tribunalul retine ca postul reclamantului a fost reinfiintat anterior concedierii, de la 31.05.2012, in aceeasi activitate, cu o alta denumire, fara deosebiri de esenta la nivel functional, deci reclamantul beneficia de prioritate la incadrare, fara examen, concurs, sau perioada de proba, in baza dispozitiilor imperative art. 74 alin. 1 Codul Muncii.
Ca atare, parata era obligata sa transmita reclamantului comunicarea scrisa, prin care acesta sa fie informat cu privire la reluarea activitatii, ceea ce nu s-a intamplat, fiind incalcate si prevederile art. 74 alin. 2 Codul Muncii.
Raportat la caracterul efectiv al dreptul de prioritate la incadrare al reclamantului in postul de sef OJP Tulcea, drept pe care acesta a inteles sa il valorifice, prin intermediul adreselor inregistrate la parata, chiar din luna anterioara publicarii anuntului de organizare a concursului, intrucat reclamantul nu primise comunicarea scrisa pe care angajatorul avea obligatia de a o emite, deci era repus in beneficiul termenului, concursul organizat pentru ocuparea postului mai sus mentionat apare ca fiind nelegal, urmand a fi anulat ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
HOTARASTE:
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale active, ca nefondata.
Admite cererea formulata de reclamantul ... cu domiciliul in Tulcea, str. Lopatarului, nr. 10, bl. 1, sc. A, ap. 6, Judet Tulcea, in contradictoriu cu parata COMPANIA NATIONALA POSTA ROMANA S.A. cu sediul in Bucuresti, Sector 2, B-dul. Dacia, nr. 140, avand ca obiect anulare concurs.
Dispune anularea concursului organizat de COMPANIA NATIONALA POSTA ROMANA S.A. BUCURESTI pentru ocuparea postului vacant de Sef Oficiu judetean de Posta Tulcea la data de 07.09.2012.
Definitiva si executorie.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016