Civil - contestatie la executare
(Decizie nr. 208 din data de 01.10.2014 pronuntata de Tribunalul Tulcea)Dosar nr.
R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILA Nr. 208/2014
Sedinta publica de la 01 Octombrie 2014 T R I B U N A L U L ,
Asupra recursului civil de fata.
La data de 09.07.2013 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Tulcea dosarul 5299/327/2013 avand ca obiect contestatia la executare formulata de SC ...SRL impotriva actelor de executare silita efectuate de Biroul executorului judecatoresc ....
La data de 09.07.2013 s-a inregistrat pe rolul acestei instante, dos. 5299/327/2013 avand ca obiect contestatia la executare formulata de SC ...SRL impotriva actelor de executare silita efectuate de Biroul executorului judecatoresc ....
Contestatoarea a pretins : anularea incheierilor de incuviintare a executarii silite, in baza carora s-a efectuat executarea silita; reducerea cheltuielilor de executare, respectiv a onorariului de executor ; desfiintarea executarii silite.
Initial, contestatia la executare a fost inregistrata sub nr.8866/327/2011, unde, prin Sentinta penala nr.1022/03.04.2012 s-a admis exceptia necompetentei teritoriale si s-a declinat competenta de solutionare a contestatiilor la executarile silite pornite in dosarele inregistrate sub nr. 498/2011 si respectiv nr. 499/2011 la Biroul Executorului Judecatoresc "...", in favoarea Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti.
Urmare a conflictului negativ de competenta, declansat de Judecatoria Sector 5 Bucuresti - prin Decizia nr.4029/16.10.2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a stabilit competenta de solutionare a contestatiei la executare, in favoarea Judecatoriei Tulcea.
Astfel, s-a reinregistrat cauza sub nr.8318/327/2012, unde prin Sentinta civila nr.347/04.02.2013 s-a respins actiunea, ca nefondata. Prin Decizia civila nr.339/30.04.2013 pronuntata de Tribunalul Tulcea s-a casat in totalitate sentinta recurata si s-a dispus rejudecarea contestatiei la executare.
In acest context s-a format dosarul nr. 5299/327/2013.
Paratul BEJ ... a formulat note scrise prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand in esenta ca, partile in cadrul procedurii de executare silita sunt: creditorul si debitorul. Organul de executare silita este investit cu autoritate de stat pentru a impune debitorului urmarit sau tertilor care detin bunurile acestuia, obligatia de a executa dispozitiile din titlul executoriu. S-a aratat ca in sensul celor expuse s-a pronuntat Decizia Curtii Constitutionale nr.225/03.06.2003.
Prin sentinta civila nr. 1156/16.04.2014, Judecatoria Tulcea a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de BEJ ... si a respins contestatia la executare, in contradictoriu cu BEJ ..., pentru lipsa calitatii procesuale pasive a acestuia.
A admis in parte contestatia la executare formulata de contestatoarea si a desfiintat poprirea instituita in baza contractului de leasing financiar nr.83561, asupra tertului poprit ...S.A.
A fost respinsa cererea contestatoarei privind anularea clauzelor penale inscrise in contractul de leasing financiar nr.83560 si respectiv contractul de leasing financiar nr.83561, ca nefondata.
Au fost anulate in parte actele de executare silita efectuata in dosarul de executare nr.498/2011 al BEJ ..., doar cu privire la creanta ce deriva din titlul executoriu contract de leasing financiar nr.83560, ce se va reduce de la 73187 lei la 73055 lei.
Au fost anulate in parte procesul-verbal de cheltuieli de executare nr.498/07.11.2011 intocmit de BEJ ..., in dosarul de executare nr.498/2011 cu privire la onorariul executorului judecatoresc, care se va reduce la suma de 1501,10 lei.
Au fost anulate in parte procesul-verbal de cheltuieli de executare nr.499/14.12.2011 intocmit de BEJ ..., in dosarul de executare nr.499/2011 cu privire la onorariul executorului judecatoresc, care se va reduce la suma de 1118,04 lei.
Totodata, intimata S.C. ...IFN SA a fost obligata sa plateasca contestatoarei suma de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunta astfel prima instanta a retinut urmatoarele:
Contestatia face obiectul a doua dosare de executare silita, inregistrate la Biroul executorului judecatoresc ...:
In dosarul nr.498/2011 - S.C. ...IFN SA a formulat cerere de executare silita a debitoarei S.C. ...S.R.L., in baza titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr.83560, pana la concurenta sumei de 73.187 lei, la care se adauga cheltuielile de executare silita. Creditoarea a indicat si modul in care sa se faca executarea silita, respectiv: prin infiintarea popririi asupra conturilor bancare ale debitoarei la toate bancile autorizate de BNR; prin urmarirea, indisponibilizarea si executarea titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale ale debitoarei; asupra bunurilor mobile din patrimoniul debitoarei; asupra bunurilor imobile din patrimoniul debitoarei.
Prin Incheierea din data de 08.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 2 Bucuresti, in dosar nr.31739/300/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006, in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pe raza Sector 2, pana la realizarea creantei.
Prin Incheierea din data de 12.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti, in dosar nr.31845/301/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006, pe raza Sector 3.
Prin Incheierea din data de 20.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 6 Bucuresti, in dosar nr.18679/303/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006, in oricare dintre formele prevazute de lege, pe raza Sector 6.
Prin Incheierea din data de 16.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 5 Bucuresti, in dosar nr.16424/302/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006, pe raza Sector 5.
Prin Incheierea din data de 21.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti, in dosar nr.36677/299/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006.
Prin Incheierea din data de 30.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 4 Bucuresti, in dosar nr.22340/4/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006.
Ulterior incuviintarii executarii silite, pe raza tuturor sectoarelor municipiului Bucuresti - executorul judecatoresc a intocmit procesul-verbal de cheltuieli executare nr.498/07.11.2011, stabilind cuantumul acestora la suma de 7834,55 lei, dupa care a infiintat poprirea asupra conturilor bancare ale debitoarei, ce a fost instiintata cu adresa din data de 09.01.2012.
In dosarul nr. 499/2011 - S.C. "Romstal Leasing" IFN S.A. a formulat cerere de executare silita a debitoarei S.C. "..." SRL, in baza titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr.83561, pana la concurenta sumei de 53902 lei, la care se adauga cheltuielile de executare silita.
Prin Incheierea din data de 08.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti, in dosar nr.31966/301/2011 s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83561/12.09.2006, pe raza Sector 3.
Prin Incheierea din data de 05.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 2 Bucuresti, in dosar nr.31741/300/2011 s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83561/12.09.2006, pe raza Sector 2, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu si a cheltuielilor de executare.
Prin Incheierea din data de 20.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 6 Bucuresti, in dosar nr.18678/303/2011 s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83561/12.09.2006, pe raza Sector 6.
Prin Incheierea din data de 16.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti, in dosar nr.36678/299/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83561/12.09.2006, pe raza Sector 1.
Prin Incheierea din data de 30.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 4 Bucuresti, in dosar nr.22339/4/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83561/12.09.2006, pe raza Sector 4.
La data de 09.01.2012, debitoarea-contestatoare a fost instiintata despre infiintarea popririi asupra conturilor bancare, pana la concurenta sumei de 61019,14 lei.
Instanta de fond a retinut ca, executarea silita a contractului de leasing financiar nr.83561 nu a fost incuviintata pe raza Judecatoriei Sector 5 Bucuresti. Efectuandu-se verificari in aceasta privinta, a rezultat faptul ca executorul judecatoresc a formulat cerere de incuviintare a executarii silite, inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, sub nr.16423/302/2011, care insa a fost anulata la 30.09.2011 (solutie nerecurata la Tribunalul Bucuresti).
Referitor la cheltuielile de executare, instanta a retinut ca acestea au fost stabilite prin procesul-verbal din data de 14.12.2011, in cuantum de 7117,14 lei.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a BEJ ... a aratat judecatorul fondului ca stabilirea calitatii procesuale determina legitimarea procesuala in raportul juridic dedus judecatii, iar calitatea procesuala pasiva nu poate apartine decat persoanei despre care se afirma ca ar fi incalcat drepturile reclamantului, sub aspectul dreptului substantial, material.
A mai aratat instanta ca executorul judecatoresc este o persoana juridica de drept public, investita prin lege sa indeplineasca acte de autoritate publica pentru executare silita a oricarui titlu executoriu, iar acesta actioneaza ca si un mandatar al creditorului, astfel ca actele executorului judecatoresc sunt actele creditorului, insusi si, prin urmare, asa cum s-a statuat si prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 225/03.06.2003 executorul judecatoresc nu poate avea calitatea de parte intr-o contestatie la executare, intrucat acesta nu este parte a procesului executional, ci doar instrumentul juridic de realizare a creantei.
Referitor la competenta executorului judecatoresc si la formalitatile de incuviintare a executarii silite judecatorul fondului a aratat ca poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit conform dispozitiilor art. 453 alin. 1 Cod proc. civila, instanta retinand ca ...are sediul in Bucuresti - Sector 5, iar ...are sediul in Bucuresti - Sector 2.
A considerat instanta ca, intrucat executorul judecatoresc are plenitudine de competenta in circumscriptia Curtii de Apel Bucuresti, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 188/2000 denota ca, (desi are sediul in circumscriptia Judecatoriei Sector 5 Bucuresti) poate indeplini acte de executare pe tot cuprinsul municipiului Bucuresti.
Faptul ca, poprirea s-a efectuat asupra conturilor bancare detinute de catre debitoarea-contestatoare, la sucursalele tulcene ale unitatilor bancare - nu inseamna ca actele de infiintare a popririi au fost efectuate cu incalcarea normelor de competenta.
A aratat instanta ca sucursala, constituie potrivit art. 7 pct. 31 din O.U.G. nr. 99/2006 orice unitate operationala dependenta din punct de vedere juridic de o institutie de credit sau de o institutie financiara, care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile acesteia si prin urmare, fiind infiintata poprirea asupra unitatii bancare centrale, aceasta se extinde si asupra sucursalelor bancare.
A mai aratat judecatorul primei instante ca, desi actele de executare silita si-au produs efectele pe raza de competenta a Judecatoriei Tulcea si ca aceasta instanta nu a incuviintat executarea silita, insa sucursala este o unitate operationala a bancii centrale, iar conturile bancare deschise la sucursale sunt conturi ale bancii centrale (intrucat sucursala nu functiona independent de unitatea bancara centrala).
Prin urmare, efectele incheierilor de incuviintare a executarii, s-au extins si in privinta sucursalelor bancare tulcene, mai putin in privinta ....- Sucursala Tulcea, in executarea silita a contractului de leasing financiar nr.83561.
S-a mai retinut de catre instanta ca Judecatoria Sector 5 Bucuresti a anulat cererea de incuviintare a executarii silite a contractul de leasing financiar nr. 83561 si in aceste conditii, executorul judecatoresc nu putea efectua acte de executare, in privinta acestui titlu executoriu, in raza de competenta a Judecatoriei Sector 5.
Instanta a considerat ca in acest context, poprirea efectuata in baza contractului de leasing financiar nr.83561 asupra conturilor bancare detinute de contestatoarea-debitoare la ..., este nelegala.
Referitor la cele doua titluri executorii, prima instanta a retinut ca la data de 12.09.2006 au fost incheiate contractele de leasing financiar nr. CLF 83560 si nr. CLF 83561 si ca potrivit expertizei contabile contractul de leasing financiar nr.83560/12.09.2006 s-a derulat in perioada 05.12.2006-15.03.2009, in interiorul careia intimata a emis si transmis spre decontare, redeventa, dobanzile si penalitatile de intarziere in suma totala de 75.139,43 lei.
La data de 30.03.2009 s-a procedat la restituirea autovehiculului catre finantatoare. Ulterior, intimata a reziliat contractul, invocand nerespectarea clauzelor de catre utilizatoare, iar ultima rata in suma de 2.761,82 lei a fost achitata de contestatoare cu ordinul de plata nr. 74/02.04.2009.
In ceea ce priveste contractul de leasing financiar nr. 83561/12.09.2006, instanta de fond a retinut ca acesta s-a derulat in perioada 20.10.2006-15.03.2009, in interiorul careia intimata a emis si transmis spre decontare, redeventa, dobanzile si penalitatile de intarziere in suma totala de 74598,54 lei.
A mai retinut instanta ca, la data de 30.03.2009, utilizatoarea a restituit autovehiculul ce a facut obiectul contractului de leasing financiar, iar la data de 31.03.2009, intimata a notificat contestatoarea cu privire la rezilierea contractului, ultima rata in suma de 1940,52 lei fiind achitata de contestatoare cu ordinul de plata nr.74/02.04.2009.
Instanta a retinut ca prin raspunsul la obiectiuni, expertul judiciar a aratat ca in privinta ambelor contracte, toate ratele au fost platite la scadenta, iar finantatoarea nu a calculat penalitati de intarziere si abia ulterior rezilierii, intimata a pretins penalitati de intarziere in cuantum de 593 lei, conform facturii 57322/29.04.2009 - factura in privinta careia se face precizarea ca nu a fost inregistrata in contabilitatea finantatoarei.
Referitor la acest aspect, instanta a apreciat ca modul de evidentiere a contabilitatii finantatoarei-intimate, nu are relevanta in privinta obligatiilor de plata ale utilizatoarei, intrucat aceasta nu este o conditie de validitate a obligatiilor contractuale. Rezilierea contractelor produce efecte, pentru viitor. In consecinta, obligatiile de plata datorate pana la momentul rezilierii, pot fi pretinse de creditor.
Intrucat expertul judiciar a apreciat ca obligatiile de plata au fost executate la scadenta, instanta a considerat ca nu exista nicio ratiune pentru care intimata sa perceapa penalitati de intarziere.
Privitor la daunele-interese, judecatorul fondului a aratat ca acestea sunt reglementate la pct.3.5 din conditiile generale ale contractului de leasing, ce are urmatorul continut: "In cazul in care intarzierea in efectuarea platii redeventelor scadente este mai mare de 60 zile calendaristice, calculate de la data scadentei efective si daca nu se va conveni altfel, locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fara somatie, notificare sau orice alta formalitate prevazuta de lege. Utilizatorul este obligat sa restituie, in mod neconditionat, obiectul contractului, sa plateasca redeventele scadente si neachitate, penalitatile inregistrate pana la aceasta data precum si daunele interese. Daunele interese cuprind cuantumul valoric al redeventelor ramase de plata si a valorii reziduale inscrisa in contract".
A retinut instanta ca cele doua contracte de leasing au fost incheiate pe o durata de 4 ani (2006-2010) si ca inainte de expirarea contractelor, utilizatoarea S.C. ...S.R.L. a predat bunurile ce faceau obiectul contractelor, exprimandu-si astfel pozitia privind incetarea acestor contracte, acest fapt, fiind interpretat de catre finantatoarea ca si o neexecutare contractuala iar in aceste conditii a pretins rezilierea.
In acest context, referitor la contractul de leasing financiar nr. 83560, finantatoarea a solicitat executarea silita pentru suma de 73.187 lei, din care: 132 lei, reprezinta restanta redeventa restanta si penalitati de intarziere si 73.055,44 lei, reprezinta redeventa (de la nr. 30 la nr. 48 care inseamna 98.029,45 lei, diminuata cu valoarea de vanzare a bunului, 24.974 lei).
Cat priveste contractul de leasing financiar nr. 83561, finantatoarea a solicitat executarea silita pentru suma de 53.902 lei, reprezentand redeventa (de la nr. 29 la nr. 48 care inseamna 78.356,59 lei, diminuata cu valoarea de vanzare a bunului, 24.454,49 lei), aceasta solicitarea fiind conforma clauzelor contractuale si reglementarilor legale in materie (art. 10 lit. d din O.G. nr. 51/1997).
Referitor la suma de 132 lei pretinsa cu titlu de redeventa restanta si penalitati de intarziere, tinand cont de concluziile expertului judiciar, instanta a constatat ca aceasta nu era datorata.
Privitor la nulitatea absoluta a clauzei penale, prima instanta a retinut ca incheierea contractului de leasing este guvernata de principiul autonomiei vointei juridice si principiul obligativitatii efectelor contractului, conform caruia "conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante".
A aratat judecatorul fondului cu privire la clauza penala, ca, asa cum este definita in doctrina, este acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
Astfel, daca debitorul nu-si executa obligatia asumata, creditorul este indreptatit sa obtina daunele prevazute in clauza penala, nefiind nevoie ca acesta sa dovedeasca intinderea prejudiciului.
Instanta a retinut ca in cele doua contracte de leasing s-a prevazut faptul ca, la rezilierea contractului, utilizatorul are obligatia (pe langa aceea de a restitui bunul si a achita obligatiile restante) de a achita daune-interese in echivalentul redeventelor ramase de plata si valoarea reziduala.
A apreciat instanta ca incidenta dispozitiilor. Legii nr. 313/1879, asupra cauzei in speta este criticabila, retinand ca potrivit art.1 din legea anterior indicata - "clauza penala, aflata in contractele de imprumuturi sau de prestatiuni in natura, este si va ramane anulata, oricare va fi data actului a carui executare se cere, insa numai daca termenul exigibilitatii creantei va cadea in urma promulgarii acestei legi" si prin urmare, prevederile Legii nr. 313/1879 se aplica doar contractelor de imprumut.
A aratat instanta ca, potrivit art. 1 din O.G. nr. 51/1997, contractul de leasing este un contract prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale.
Referitor la contractul de imprumut de folosinta, a aratat judecatorul fondului ca acesta este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp, iar faptul ca legiuitorul a inteles sa reglementeze distinct contractul de leasing, denota ca acesta trebuie perceput independent de celelalte contracte asemanatoare (imprumut de folosinta/locatiune).
A considerat instanta ca, rezulta in mod evident ca, ratiunea contestatoarei este gresita; contractul de leasing nu este contract de imprumut de folosinta, iar in aceste conditii prevederile Legii nr.313/1879 nu se pot extinde in cauza de speta.
Referitor la onorariul executorului judecatoresc, instanta de fond a retinut ca prin procesul-verbal de cheltuieli de executare nr. 498 din data de 07.11.2011 - BEJ ... a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare, in dos. 498/2011, la suma de 7834,55 lei, din care: 7.062,56 lei cu TVA inclus, cu titlu de onorariu executor; 249,95 lei, taxe postale, judiciare si 522,04 lei, cheltuieli de executare silita.
A mai retinut instanta ca prin procesul-verbal de cheltuieli de executare nr. 499 din data de 14.12.2011 - B.E.J. ... a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare, in dosarul nr. 499/2011, la suma de 7117,14 lei, din care: 6.345,15 lei cu T.V.A. inclus, cu titlu de onorariu executor; 249,95 lei, taxe postale, judiciare si 522,04 lei, cheltuieli de executare silita
A aratat judecatorul fondului ca potrivit art. 39 alin.1 lit. b din Legea nr. 188/2000 (in vigoare la momentul stabilirii onorariului), pentru creantele in valoare de peste 50.000 lei, dar pana la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de pana la 3% din suma care depaseste 50.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executarii silite.
A mai aratat instanta ca la pct.4 din Ordinul MJ 2550/2006 (in vigoare la momentul stabilirii onorariului) s-a stabilit ca onorariul executorului se incadreaza in urmatoarele limite: 60 lei+2% din suma ce depaseste 1000 lei (min.) si 3% (max.)
Prima instanta a retinut ca pentru dosarul de executare nr. 498/2011 si creanta de 73.187 lei executorul putea pretinde un onorariu max. de 5.695,61 lei (potrivit dispozitiilor Legii nr. 188/2000), respectiv 2.195,61 lei (potrivit Ordinului M.J. nr. 2550/2006); acesta a pretins insa, 7.062,56 lei, iar pentru dosarul de executare nr.499/2011 si creanta de 53.902 lei executorul putea pretinde un onorariu max. de 5.117,06 lei (potrivit dispozitiilor. Legii nr.188/2000), respectiv 1.617,06 lei (potrivit Ordinului M.J. nr. 2550/2006); acesta a pretins 6345,15 lei.
A considerat instanta de fond ca, in mod evident onorariul executorului judecatoresc a fost stabilit in mod nelegal.
A aratat instanta ca, potrivit art. 669 alin.4 Cod proc. civila, instanta de executare poate cenzura cheltuielile de executare, pe calea contestatiei la executare, daca apreciaza ca acestea sunt vadit disproportionate in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de executor, iar in contextul acestor prerogative legale, tinand cont de munca prestata de executor, instanta a apreciat ca reducerea onorariului se impune la nivelul minim, asa cum acesta era prevazut de Ordinul M.J. nr. 2550/2006.
Astfel, pentru dosarul de executare nr. 498/2011 - tinand cont de faptul ca, suma de 132 lei a fost apreciata ca fiind nedatorata (aspect rezultat din raportul de expertiza contabila), rezulta ca pentru creanta de 73.055 lei, onorariul executorului judecatoresc trebuie diminuat la 1501,10 lei (2% din 72055, adica 1441,10 + 60), iar pentru dosarul de executare nr. 499/2011, avand in vedere creanta de 53.902 lei, onorariul trebuie diminuat la 1.118,04 lei (2% din 52902, adica 1.058,04 + 60).
Referitor la acordarea cheltuielilor judiciare, instanta a retinut ca au fost efectuate de catre contestatoare cheltuieli judiciare de 9.630 lei, din care 9.000 lei cu titlu de onorariu avocat si 630 lei, cheltuieli de deplasare, aceasta achitand si suma de 1.750 lei - onorariul expertului judiciar.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal a declarat recurs S.C. "..." S.R.L. Tulcea. criticand hotararea atacata ca fiind netemeinica si nelegala.
In motivarea recursului, contestatoarea a aratat ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca doreste sa se judece si cu sucursalele bancilor, tertii popriti, ce isi au sediul in Tulcea si sustine ca acestea nu au capacitate de exercitiu a drepturilor, acest aspect fiind retinut chiar si de Judecatoria Tulcea, conform art.7 pct. 31 din O.G. nr. 99/2006 si, mai mult decat atat, a criticat acest aspect inca de la primul recurs, Tribunalul Tulcea admitandu-l si pentru acest aspect.
Sustine recurenta-contestatoare ca, desi instanta a retinut ca nu a contestat si executarile si nu a solicitat si desfiintarea actelor de executare, ea a contestat executarile, ceea ce se desprinde din formularea contestatiei si nota din septembrie 2013 si a solicitat si desfiintarea actelor de executare, nu numai a executarii.
Considera recurenta-contestatoare ca, in mod gresit a retinut instanta de fond ca numai Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a respins incuviintarea silita si arata ca si Judecatoria Sectorului I Bucuresti a admis doar in parte cererea de incuviintare a executarii, respectiv doar pentru sumele scadente la data incetarii contactului, iar prin admiterea doar in parte a aratat ca respinge celelalte pretentii, respectiv daunele interese, penalitatile, ... etc., celelalte accesorii petite in diferite forme.
Referitor la faptul ca s-a retinut de catre instanta de fond ca nu este necesara si incuviintarea executarii silite si de catre aceasta instanta, pentru a se efectua executarea in jurisdictia Judecatoriei Tulcea, operand o extindere a incuviintarilor date de catre celelalte judecatorii de sector (respectiv cele ce au admis in tot incuviintarea executarii), arata recurenta-contestatoare ca incuviintarea executarii silite si judecarea contestatiei la executare au fost facute de catre instante deosebite, desi art. 373 alin. 3 in mod imperativ instituie aceste competente unei singure instante, cu o singura aptitudine functionala, aceea de a fi instanta de executare, instanta in a carei raza se efectueaza executarea silita.
Considera recurenta-contestatoare ca obligatoriu executarea silita nu poate porni si nu poate continua daca a fost pornita, decat dupa ce instanta de executare a incuviintat inceperea executarii silite, iar instanta in a carei raza se efectueaza executarea silita este competenta material, iar nu teritorial.
Recurenta-contestatoare, arata referitor la faptul ca Judecatoria Tulcea a considerat ca nu facturarea este de esenta daunelor, si nici evidentierea contabilitatii finantatoarei intimate nu are relevanta in privinta obligatiilor de plata ale utilizatoarei, astfel incat nu este o conditie de validitate a obligatiilor contractuale ca facturarea daunelor este determinanta in dovedirea pagubei, mai mult este hotaratoare prin obligatia de inscriere a daunelor in contabilitate precum si prin evidentiere contabila a acestor daune, deoarece (asa cum rezulta si din adresele Ministerului Finantelor Publice de la dosar si din doctrina si practica judiciara) efectul negativ, pierderea efectiva si reala sunt obligatorii, imperios necesare si trebuie sa fie reflectate in contabilitatea creditorului. In acelasi sens judecatoriile de sector din Bucuresti i-au solicitat intimatei acest lucru (dovedirea daunelor prin sentinta sau prin titlu executoriu - Judecatoria sectorului 1)
Sustine recurenta-contestatoare ca orice plata trebuie sa aiba un temei, sens in care, Regulamentul nr. 2/2005 privind ordinul de plata utilizat in operatiuni de transfer-credit, statueaza foarte clar ca formularul biletului la ordin prezinta in tiparul sau o casuta speciala in care se inscrie temeiul platii si sustine ca toate operatiunile comerciale trebuiau facturate conform art. 155 din Legea nr. 571/2003 modificata si din contract, ceea ce creditorul nu a dovedit niciodata si ceea ce Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat.
Pentru ca nu a facut dovada existentei daunelor, instantele din Bucuresti ce au incuviintat executarea, au respins cererile de investire (in parte) tocmai ca urmare a refuzului de a proba daunele interese. Pentru plata ratelor de leasing au fost emise patruzeci si opt de bilete la ordin cu diferite scadente la plata, conform art. 3.3. din contractul de leasing financiar. Toate aceste bilete la ordin constituie titluri executorii, ca efect al legii.
Sustine in continuare recurenta-contestatoare ca motivarea hotararii instantei de fond a avut in vedere si dispozitiile art. 3.5 din contract, or rejudecarea cauzei sub aspectul celor deja judecate si asupra carora Judecatoria Tulcea s-a pronuntat deja conform art. 315 din Codul de procedura civila, tribunalul in primul recurs interzicand rejudecarea cauzei sub aspectele deja cercetate este o conduita interzisa judiciar, ca urmare a limitei de casare impusa de primul recurs. Instanta de fond in rejudecare dupa casare, nu poate avea ca motive, aceeasi motivare in fapt si in drept, ca cea care a fost deja casata, ca efet al admiterii primului recurs.
Referitor la faptul ca instanta de fond a considerat ca efectul incuviintarii silite chiar daca este dat de o alta instanta in raza careia se face executarea silita, se poate extinde si in alte raze de competenta, arata ca aria pentru care orice judecatorie de sector a incuviintat executarea este cea arondata fiecarei judecatorii. In acest sens trebuie avuta in vedere si semantica "incuviinteaza executarea silita pe raza judecatoriei sectorului...." Raza de competenta este stabilita prin legea de functionare a instantelor de judecata si Regulament. Acolo unde legea tace, trebuie sa taca si interpretul, iar legea arata clar care este aria de competenta a fiecarei instante de judecata fiecare judecatorie de sector, respectand legea si Regulamentul, sens in care, a incuviintat executare doar in jurisdictia sa. Jurisdictia nu se poate extinde sau proroga, atat legea, regulamentul cat si sentinta de incuviintare (si implicit structura sentintei) tacand in aceste sens. Sentintele sunt de stricta interpretare, si pot fi aplicate doar in limitele legii si ale continutului lor. Daca erau atacate de catre creditor - ceea ce nu a facut, instanta de recurs putea verifica legalitatea pronuntarii lor si posibilitatea de extindere a efetului acestor hotarari si in alte jurisdictii material (instanta de executare).
In ceea ce priveste faptul ca instanta a considerat ca executorul judecatoresc nu poate avea calitate procesuala, sustine recurenta-contestatoare ca nu ea este cea care a chemat executorul judecatoresc in judecata, ci subiectul de drept fiscal B.E.J. care isi stabileste onorariul cu creditorul prin contract, iar nu ca efect al legii. Pe cale de consecinta, onorariul executorului este reglementat de dreptul privat contractul si factura executorului judecatoresc reglementand raporturile dintre executor si clientul sau. Creditorul S.C. ...S.R.L. este un strain in aceste raporturi, Legea nr. 188/2000 face referire la drepturile si obligatiile executorilor (iar nu B.E.J.) in cadrul executarilor, in realizarea lor. Onorariul are insa ca reglementare contractul, Legea nr. 188/2000 plafonand doar baremul maximal. Creditorul onorariului executional, este insa B.E.J. ..., ce nu a dovedit ca a incasat intreaga suma de la creditor, astfel incat creditorul sa se subroge in drepturile B.E.J. pentru a incasa un onorariu nelegal negociat si nelegal acceptat.
S-a mai sustinut de catre recurenta faptul ca partile nu au definit exact notiunile din contractul de leasing relativ la notiunile de rate si redevente, fiind statuat expres cand creditorul poate culege doar penalitati sau numai redevente, sau numai rate nu si daune, iar instanta de fond nu a interpretat coordonat clauzele contractului conform vechiului Cod civil.
S-a mai aratat ca instanta de fond nu a avut in vedere o interpretare coordonata a clauzelor contractuale iar partile nu au convenit ca penalitatile sa fie aplicate pana la recuperarea efectiva si totala a sumei.
O alta critica este aceea ca partile nu au prevazut in contract ca penalitatile sa fie aplicate si dupa incetarea acestora, perceperea lor dupa data incetarii contractului neputandu-se efectua decat daca partile au convenit expres acesta.
Sustine recurenta-contestatoare ca data incetarii contractului, este data pana la care se pot exercita toate drepturile si toate obligatiile prevazute in contract si acte aditionale, iar pentru a transforma clauza penala in daune interese era obligatoriu ca intimata-creditore sa fi inregistrat paguba in contabilitatea sa.
In aparare, intimata-parata S.C. ...IFN (fosta ...IFN S.A.) a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului, ca nefondat.
Examinand hotararea atacata in raport de critica formulata, tribunalul constata ca recursul este nefondat.
Recurenta-contestatore critica hotararea instantei de fond aratand ca in mod gresit a inteles sa se judece si cu sucursale bancilor - tertii popriti care nu au capacitate de exercitiu a drepturilor, critica neintemeiata
Astfel, in dosarele nr. 8866/327/2011 79/327/2012 si 8318/327/2012, recurenta-contestatore a formulat cererea in contradictoriu cu sucursalele ...si ...Tulcea.
Sucursala constituie, potrivit art. 7 pct. 31 din O.U.G. 99/2006, orice unitate operationala dependenta din punct de vedere juridic de o institutie de credit sau de o institutie financiara, care efectueaza in mod direct toate, sau unele din activitatile acesteia.
Prin urmare, fiind infiintata poprirea asupra unitatii bancare centrale, aceasta se extinde si asupra sucursalelor bancare.
Relativ la al doilea motiv de recurs, potrivit cu care sustine recurenta ca a contestat si executarile, solicitand si desfiintarea actelor de executare, nu numai a executarii, se retine ca instanta de fond a retinut exact ceea ce s-a solicitat de catre recurenta-contestatoare, pronuntandu-se pe actul dedus judecatii, in mod corect prima instanta retinand faptul ca in cadrul contestatiei la executare s-a solicitat anularea incheierilor de incuviintare a executarii silite, reducerea cheltuielilor de executare si desfiintarea executarii silite.
In ce priveste al patrulea motiv de critica a hotararii atacate, recurenta-contestatore sustinand ca instanta de fond a retinut aspecte contrare celor deduse judecatii, critica de asemenea neintemeiata, prima instanta retinand opinia majoritara a instantelor care au incuviintat executarea silita.
Asupra competentei solutionarii cauzei, se retine ca aceasta a fost stabilita de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in sensul ca, competenta in solutionarea contestatiei la executare este Judecatoria Tulcea, astfel ca nu mai pot fi facute discutii cu privire la extinderea incuviintarii executarilor silite.
Este adevarat ca, actele de executare silita si-au produs efectele pe raza de competenta a Judecatoriei Tulcea si ca aceasta instanta nu a incuviintat executarea silita, insa tot la fel de adevarat este si faptul ca sucursala este o unitate operationala a bancii centrale, iar conturile bancare deschise la sucursale sunt conturi ale bancii centrale (intrucat sucursala nu functiona independent de unitatea bancara centrala).
Prin urmare, efectele incheierilor de incuviintare a executarii, s-au extins si in privinta sucursalelor bancare tulcene, mai putin in privinta ...- Sucursala Tulcea, in executarea silita a contractului de leasing financiar nr.83561.
Asa cum s-a retinut anterior, Judecatoria Sector 5 Bucuresti a anulat cererea de incuviintare a executarii silite a contractul de leasing financiar nr. 83561.
In aceste conditii, executorul judecatoresc nu putea efectua acte de executare, in privinta acestui titlu executoriu, in raza de competenta a Judecatoriei Sector 5.
In acest context, poprirea efectuata in baza contractului de leasing financiar nr. 83561 asupra conturilor bancare detinute de contestatoarea-debitoare la ...., este nelegala.
S-a sustinut de catre recurenta faptul ca in mod gresit a retinut prima instanta ca nu facturarea este de esenta daunelor si nici evidentierea in contabilitate nu are relevanta in privinta obligatiilor de plata ale utilizatoarei, nefiind o conditie de validitate a obligatiilor contractuale, intrucat facturarea daunelor este determinanta in dovedirea pagubelor, fiind obligatorie inscrierea lor in contabilitate.
Critica este neintemeiata.
In mod corect a retinut prima instanta ca modul de evidentiere a contabilitatii finantatoarei-intimate, nu are relevanta in privinta obligatiilor de plata ale utilizatoarei, aceasta nefiind o conditie de validitate a obligatiilor contractuale. Rezilierea contratelor produce efecte pentru viitor, in consecinta, obligatiile de plata datorate pana la momentul rezilierii pot fi pretinse de creditor.
Daunele interese au fost calculate in temeiul prevederilor contractului de leasing si sunt datorate conform clauzei penale agreate de parti la data semnarii contractelor de leasing
Relativ la biletele la ordin lasate de catre utilizatorul contratului de leasing pentru a garanta obligatiile de plata, se retine ca nu pot fi luate in discutie in conditiile in care recurenta face pentru prima data referire la ele in recurs, avand in vedere dispozitiile art. 294 si 316 Cod procedura civila.
In ce priveste interpretare clauzei 3.5. din contractul de leasing, se retine ca daunele-interese, sunt reglementate la pct.3.5 din conditiile generale ale contractului de leasing, ce are urmatorul continut:
"In cazul in care intarzierea in efectuarea platii redeventelor scadente este mai mare de 60 zile calendaristice, calculate de la data scadentei efective si daca nu se va conveni altfel, locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fara somatie, notificare sau orice alta formalitate prevazuta de lege. Utilizatorul este obligat sa restituie, in mod neconditionat, obiectul contractului, sa plateasca redeventele scadente si neachitate, penalitatile inregistrate pana la aceasta data precum si daunele interese. Daunele interese cuprind cuantumul valoric al redeventelor ramase de plata si a valorii reziduale inscrisa in contract".
Cele doua contracte de leasing au fost incheiate pe o durata de 4 ani (2006-2010) si inainte de expirarea contractelor, utilizatoarea SC ...SRL a predat bunurile ce faceau obiectul contractelor, exprimandu-si astfel pozitia privind incetarea acestor contracte.
Acest fapt, a fost interpretat de catre finantatoarea ca si o neexecutare contractuala iar in aceste conditii a pretins rezilierea.
Se retine ca referitor la contractul de leasing financiar nr.83560, finantatoarea a solicitat executarea silita pentru suma de 73187 lei, din care:
- 132 lei, reprezinta restanta redeventa restanta si penalitati de intarziere
- 73055,44 lei, reprezinta redeventa (de la nr.30 la nr.48 care inseamna 98029,45 lei, diminuata cu valoarea de vanzare a bunului, 24974 lei).
Totodata, in priveste contractul de leasing financiar nr.83561, finantatoarea a solicitat executarea silita pentru suma de 53902 lei, reprezentand redeventa (de la nr.29 la nr.48 care inseamna 78356,59 lei, diminuata cu valoarea de vanzare a bunului, 24454,49 lei), solicitare conforma clauzelor contractuale si reglementarilor legale in materie (art.10 lit. d din O.G. nr.51/1997).
Referitor la suma de 132 lei pretinsa cu titlu de redeventa restanta si penalitati de intarziere, tinand cont de concluziile expertului judiciar, se retine ca aceasta nu era datorata.
Se retine ca incheierea contractului de leasing este guvernata de principiul autonomiei vointei juridice si principiul obligativitatii efectelor contractului, conform caruia "conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante".
Clauza penala, este acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
Prin urmare, daca debitorul nu-si executa obligatia asumata, creditorul este indreptatit sa obtina daunele prevazute in clauza penala, nefiind nevoie ca acesta sa dovedeasca intinderea prejudiciului.
In cele doua contracte de leasing s-a prevazut faptul ca, la rezilierea contractului, utilizatorul are obligatia (pe langa aceea de a restitui bunul si a achita obligatiile restante) de a achita daune-interese in echivalentul redeventelor ramase de plata si valoarea reziduala.
Incidenta dispozitiilor Legii nr. 313/1879, asupra cauzei in speta este criticabila intrucat potrivit art. 1 "clauza penala, aflata in contractele de imprumuturi sau de prestatiuni in natura, este si va ramane anulata, oricare va fi data actului a carui executare se cere, insa numai daca termenul exigibilitatii creantei va cadea in urma promulgarii acestei legi".
Conform prevederilor art.1 din O.G. 51/1997, contractul de leasing este un contract prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale.
In ce priveste, contractul de imprumut de folosinta, se retine ca este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp.
Faptul ca legiuitorul a inteles sa reglementeze distinct contractul de leasing, denota ca acesta trebuie perceput independent de celelalte contracte asemanatoare (imprumut de folosinta/locatiune).
Rezulta astfel, ca sustinerea recurentei-contestatoare este gresita; contractul de leasing nu este contract de imprumut de folosinta, iar in aceste conditii prevederile Legii nr. 313/1879 nu se pot extinde in cauza de speta.
Recurenta-contestatoare sustine faptul ca, contractual nu are clauze speciale, derogatorii de la vointa comuna a partilor.
In cauza, daunele interese sunt calculate in temeiul clauzei penale stipulate in art. 3.5. din Conditiile generale de leasing, potrivit cu carte utilizatorul este obligat sa restituie in mod neconditionat ,,obiectul contractului", sa plateasca redeventele scadente si neachitate,penalitatile inregistrate pana la acea data, precum si daunele interese.
Cum rezilierea contractelor de leasing a interveni ca urmare a neindeplinirii culpabile a obligatiilor de catre recurenta-contestatoare, sunt aplicabile prevederile art. 3.5. alin 2 si 3 din contractele de leasing, conditii generale, potrivit cu care debitorul datoreaza daune interese compensatorii evaluate conventional de catre parti, la nivelul tuturor redeventelor nefacturate si a valorii reziduale.
Clauza penala prevazuta de art. 3.5. depaseste evaluarea legala a prejudiciului stabilita de art. 15 din O.G. nr. 51/1997, evaluarea conventionala fiind posibila datorita caracterului supletiv al art. 15 ce reglementeaza evaluarea legala, respectiv "daca in contract nu se prevede astfel..", ori in contractele de leasing se prevede altfel, aceasta fiind vointa reala a partilor
Asa cum am mai aratat, debitul este datorat in temeiul prevederilor contractuale si nu in baza unor facturi, astfel ca nu poate fi invocata nefacturarea sumelor restante pentru a putea fi datorate
Cu privire la concluziile raportului de expertiza intocmit in cauza, in mod corect prima instanta a considerat ca nu poate fi tinuta intru totul de concluziile raportului de expertiza intocmit, ele fiind apreciate de catre instanta in coroborare cu toate celelalte probe administrate in cauza
Critica privitoare la calitatea procesuala a executorului judecatoresc nu este justificata in conditiile in care instanta de fond s-a pronuntat asupra calitatii acestuia.
Astfel, se retine ca stabilirea calitatii procesuale determina legitimarea procesuala in raportul juridic dedus judecatii, iar calitatea procesuala pasiva nu poate apartine decat persoanei despre care se afirma ca ar fi incalcat drepturile reclamantului, sub aspectul dreptului substantial, material.
In cauza, se retine ca executorul judecatoresc este o persoana juridica de drept public, investita prin lege, sa indeplineasca acte de autoritate publica pentru executare silita a oricarui titlu executoriu si actioneaza ca si un mandatar al creditorului, astfel ca actele executorului judecatoresc sunt actele creditorului, insusi.
Asa cum s-a statuat si prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 225/03.06.2003, executorul judecatoresc nu poate avea calitatea de parte intr-o contestatie la executare, intrucat acesta nu este parte a procesului executional, ci doar instrumentul juridic de realizare a creantei, motiv pentru care a fost admisa exceptia si respinsa contestatia la executare in contradictoriu cu acesta.
Relativ la competenta executorului judecatoresc si la formalitatile de incuviintare a executarii silite, se retine ca poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului, ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit - conform dispozitiilor art. 453 alin.1 Cod procedura civila.
...are sediul in Bucuresti - Sector 5, iar ...are sediul in Bucuresti - Sector 2.
Cum, executorul judecatoresc are plenitudine de competenta in circumscriptia Curtii de Apel Bucuresti, conform prevederilor art. 8 din Legea nr.188/2000 denota ca, (desi are sediul in circumscriptia Judecatoriei Sector 5 Bucuresti) poate indeplini acte de executare pe tot cuprinsul municipiului Bucuresti.
Faptul ca, poprirea s-a efectuat asupra conturilor bancare detinute de catre debitoarea-contestatoare, la sucursalele tulcene ale unitatilor bancare - nu inseamna ca actele de infiintare a popririi au fost efectuate cu incalcarea normelor de competenta.
Pentru aceste considerente, hotararea instantei de fond fiind temeinica si legala, vazand si dispozitiile art. 480 alin. 1 din N.C.P.C., va fi respins apelul, ca nefondat.
R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILA Nr. 208/2014
Sedinta publica de la 01 Octombrie 2014 T R I B U N A L U L ,
Asupra recursului civil de fata.
La data de 09.07.2013 s-a inregistrat pe rolul Judecatoriei Tulcea dosarul 5299/327/2013 avand ca obiect contestatia la executare formulata de SC ...SRL impotriva actelor de executare silita efectuate de Biroul executorului judecatoresc ....
La data de 09.07.2013 s-a inregistrat pe rolul acestei instante, dos. 5299/327/2013 avand ca obiect contestatia la executare formulata de SC ...SRL impotriva actelor de executare silita efectuate de Biroul executorului judecatoresc ....
Contestatoarea a pretins : anularea incheierilor de incuviintare a executarii silite, in baza carora s-a efectuat executarea silita; reducerea cheltuielilor de executare, respectiv a onorariului de executor ; desfiintarea executarii silite.
Initial, contestatia la executare a fost inregistrata sub nr.8866/327/2011, unde, prin Sentinta penala nr.1022/03.04.2012 s-a admis exceptia necompetentei teritoriale si s-a declinat competenta de solutionare a contestatiilor la executarile silite pornite in dosarele inregistrate sub nr. 498/2011 si respectiv nr. 499/2011 la Biroul Executorului Judecatoresc "...", in favoarea Judecatoriei sectorului 5 Bucuresti.
Urmare a conflictului negativ de competenta, declansat de Judecatoria Sector 5 Bucuresti - prin Decizia nr.4029/16.10.2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, s-a stabilit competenta de solutionare a contestatiei la executare, in favoarea Judecatoriei Tulcea.
Astfel, s-a reinregistrat cauza sub nr.8318/327/2012, unde prin Sentinta civila nr.347/04.02.2013 s-a respins actiunea, ca nefondata. Prin Decizia civila nr.339/30.04.2013 pronuntata de Tribunalul Tulcea s-a casat in totalitate sentinta recurata si s-a dispus rejudecarea contestatiei la executare.
In acest context s-a format dosarul nr. 5299/327/2013.
Paratul BEJ ... a formulat note scrise prin care a invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, aratand in esenta ca, partile in cadrul procedurii de executare silita sunt: creditorul si debitorul. Organul de executare silita este investit cu autoritate de stat pentru a impune debitorului urmarit sau tertilor care detin bunurile acestuia, obligatia de a executa dispozitiile din titlul executoriu. S-a aratat ca in sensul celor expuse s-a pronuntat Decizia Curtii Constitutionale nr.225/03.06.2003.
Prin sentinta civila nr. 1156/16.04.2014, Judecatoria Tulcea a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive, invocata de BEJ ... si a respins contestatia la executare, in contradictoriu cu BEJ ..., pentru lipsa calitatii procesuale pasive a acestuia.
A admis in parte contestatia la executare formulata de contestatoarea si a desfiintat poprirea instituita in baza contractului de leasing financiar nr.83561, asupra tertului poprit ...S.A.
A fost respinsa cererea contestatoarei privind anularea clauzelor penale inscrise in contractul de leasing financiar nr.83560 si respectiv contractul de leasing financiar nr.83561, ca nefondata.
Au fost anulate in parte actele de executare silita efectuata in dosarul de executare nr.498/2011 al BEJ ..., doar cu privire la creanta ce deriva din titlul executoriu contract de leasing financiar nr.83560, ce se va reduce de la 73187 lei la 73055 lei.
Au fost anulate in parte procesul-verbal de cheltuieli de executare nr.498/07.11.2011 intocmit de BEJ ..., in dosarul de executare nr.498/2011 cu privire la onorariul executorului judecatoresc, care se va reduce la suma de 1501,10 lei.
Au fost anulate in parte procesul-verbal de cheltuieli de executare nr.499/14.12.2011 intocmit de BEJ ..., in dosarul de executare nr.499/2011 cu privire la onorariul executorului judecatoresc, care se va reduce la suma de 1118,04 lei.
Totodata, intimata S.C. ...IFN SA a fost obligata sa plateasca contestatoarei suma de 3000 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunta astfel prima instanta a retinut urmatoarele:
Contestatia face obiectul a doua dosare de executare silita, inregistrate la Biroul executorului judecatoresc ...:
In dosarul nr.498/2011 - S.C. ...IFN SA a formulat cerere de executare silita a debitoarei S.C. ...S.R.L., in baza titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr.83560, pana la concurenta sumei de 73.187 lei, la care se adauga cheltuielile de executare silita. Creditoarea a indicat si modul in care sa se faca executarea silita, respectiv: prin infiintarea popririi asupra conturilor bancare ale debitoarei la toate bancile autorizate de BNR; prin urmarirea, indisponibilizarea si executarea titlurilor de valoare sau a altor bunuri mobile incorporale ale debitoarei; asupra bunurilor mobile din patrimoniul debitoarei; asupra bunurilor imobile din patrimoniul debitoarei.
Prin Incheierea din data de 08.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 2 Bucuresti, in dosar nr.31739/300/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006, in oricare dintre formele prevazute de lege, simultan sau succesiv, pe raza Sector 2, pana la realizarea creantei.
Prin Incheierea din data de 12.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti, in dosar nr.31845/301/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006, pe raza Sector 3.
Prin Incheierea din data de 20.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 6 Bucuresti, in dosar nr.18679/303/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006, in oricare dintre formele prevazute de lege, pe raza Sector 6.
Prin Incheierea din data de 16.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 5 Bucuresti, in dosar nr.16424/302/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006, pe raza Sector 5.
Prin Incheierea din data de 21.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti, in dosar nr.36677/299/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006.
Prin Incheierea din data de 30.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 4 Bucuresti, in dosar nr.22340/4/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83560/12.09.2006.
Ulterior incuviintarii executarii silite, pe raza tuturor sectoarelor municipiului Bucuresti - executorul judecatoresc a intocmit procesul-verbal de cheltuieli executare nr.498/07.11.2011, stabilind cuantumul acestora la suma de 7834,55 lei, dupa care a infiintat poprirea asupra conturilor bancare ale debitoarei, ce a fost instiintata cu adresa din data de 09.01.2012.
In dosarul nr. 499/2011 - S.C. "Romstal Leasing" IFN S.A. a formulat cerere de executare silita a debitoarei S.C. "..." SRL, in baza titlului executoriu reprezentat de contractul de leasing financiar nr.83561, pana la concurenta sumei de 53902 lei, la care se adauga cheltuielile de executare silita.
Prin Incheierea din data de 08.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 3 Bucuresti, in dosar nr.31966/301/2011 s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83561/12.09.2006, pe raza Sector 3.
Prin Incheierea din data de 05.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 2 Bucuresti, in dosar nr.31741/300/2011 s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83561/12.09.2006, pe raza Sector 2, pana la realizarea dreptului recunoscut prin titlul executoriu si a cheltuielilor de executare.
Prin Incheierea din data de 20.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 6 Bucuresti, in dosar nr.18678/303/2011 s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83561/12.09.2006, pe raza Sector 6.
Prin Incheierea din data de 16.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 1 Bucuresti, in dosar nr.36678/299/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83561/12.09.2006, pe raza Sector 1.
Prin Incheierea din data de 30.09.2011 pronuntata de Judecatoria Sector 4 Bucuresti, in dosar nr.22339/4/2011 - s-a incuviintat executarea silita a contractului de leasing financiar nr.CLF83561/12.09.2006, pe raza Sector 4.
La data de 09.01.2012, debitoarea-contestatoare a fost instiintata despre infiintarea popririi asupra conturilor bancare, pana la concurenta sumei de 61019,14 lei.
Instanta de fond a retinut ca, executarea silita a contractului de leasing financiar nr.83561 nu a fost incuviintata pe raza Judecatoriei Sector 5 Bucuresti. Efectuandu-se verificari in aceasta privinta, a rezultat faptul ca executorul judecatoresc a formulat cerere de incuviintare a executarii silite, inregistrata pe rolul Judecatoriei Sector 5 Bucuresti, sub nr.16423/302/2011, care insa a fost anulata la 30.09.2011 (solutie nerecurata la Tribunalul Bucuresti).
Referitor la cheltuielile de executare, instanta a retinut ca acestea au fost stabilite prin procesul-verbal din data de 14.12.2011, in cuantum de 7117,14 lei.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a BEJ ... a aratat judecatorul fondului ca stabilirea calitatii procesuale determina legitimarea procesuala in raportul juridic dedus judecatii, iar calitatea procesuala pasiva nu poate apartine decat persoanei despre care se afirma ca ar fi incalcat drepturile reclamantului, sub aspectul dreptului substantial, material.
A mai aratat instanta ca executorul judecatoresc este o persoana juridica de drept public, investita prin lege sa indeplineasca acte de autoritate publica pentru executare silita a oricarui titlu executoriu, iar acesta actioneaza ca si un mandatar al creditorului, astfel ca actele executorului judecatoresc sunt actele creditorului, insusi si, prin urmare, asa cum s-a statuat si prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 225/03.06.2003 executorul judecatoresc nu poate avea calitatea de parte intr-o contestatie la executare, intrucat acesta nu este parte a procesului executional, ci doar instrumentul juridic de realizare a creantei.
Referitor la competenta executorului judecatoresc si la formalitatile de incuviintare a executarii silite judecatorul fondului a aratat ca poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit conform dispozitiilor art. 453 alin. 1 Cod proc. civila, instanta retinand ca ...are sediul in Bucuresti - Sector 5, iar ...are sediul in Bucuresti - Sector 2.
A considerat instanta ca, intrucat executorul judecatoresc are plenitudine de competenta in circumscriptia Curtii de Apel Bucuresti, conform prevederilor art. 8 din Legea nr. 188/2000 denota ca, (desi are sediul in circumscriptia Judecatoriei Sector 5 Bucuresti) poate indeplini acte de executare pe tot cuprinsul municipiului Bucuresti.
Faptul ca, poprirea s-a efectuat asupra conturilor bancare detinute de catre debitoarea-contestatoare, la sucursalele tulcene ale unitatilor bancare - nu inseamna ca actele de infiintare a popririi au fost efectuate cu incalcarea normelor de competenta.
A aratat instanta ca sucursala, constituie potrivit art. 7 pct. 31 din O.U.G. nr. 99/2006 orice unitate operationala dependenta din punct de vedere juridic de o institutie de credit sau de o institutie financiara, care efectueaza in mod direct toate sau unele dintre activitatile acesteia si prin urmare, fiind infiintata poprirea asupra unitatii bancare centrale, aceasta se extinde si asupra sucursalelor bancare.
A mai aratat judecatorul primei instante ca, desi actele de executare silita si-au produs efectele pe raza de competenta a Judecatoriei Tulcea si ca aceasta instanta nu a incuviintat executarea silita, insa sucursala este o unitate operationala a bancii centrale, iar conturile bancare deschise la sucursale sunt conturi ale bancii centrale (intrucat sucursala nu functiona independent de unitatea bancara centrala).
Prin urmare, efectele incheierilor de incuviintare a executarii, s-au extins si in privinta sucursalelor bancare tulcene, mai putin in privinta ....- Sucursala Tulcea, in executarea silita a contractului de leasing financiar nr.83561.
S-a mai retinut de catre instanta ca Judecatoria Sector 5 Bucuresti a anulat cererea de incuviintare a executarii silite a contractul de leasing financiar nr. 83561 si in aceste conditii, executorul judecatoresc nu putea efectua acte de executare, in privinta acestui titlu executoriu, in raza de competenta a Judecatoriei Sector 5.
Instanta a considerat ca in acest context, poprirea efectuata in baza contractului de leasing financiar nr.83561 asupra conturilor bancare detinute de contestatoarea-debitoare la ..., este nelegala.
Referitor la cele doua titluri executorii, prima instanta a retinut ca la data de 12.09.2006 au fost incheiate contractele de leasing financiar nr. CLF 83560 si nr. CLF 83561 si ca potrivit expertizei contabile contractul de leasing financiar nr.83560/12.09.2006 s-a derulat in perioada 05.12.2006-15.03.2009, in interiorul careia intimata a emis si transmis spre decontare, redeventa, dobanzile si penalitatile de intarziere in suma totala de 75.139,43 lei.
La data de 30.03.2009 s-a procedat la restituirea autovehiculului catre finantatoare. Ulterior, intimata a reziliat contractul, invocand nerespectarea clauzelor de catre utilizatoare, iar ultima rata in suma de 2.761,82 lei a fost achitata de contestatoare cu ordinul de plata nr. 74/02.04.2009.
In ceea ce priveste contractul de leasing financiar nr. 83561/12.09.2006, instanta de fond a retinut ca acesta s-a derulat in perioada 20.10.2006-15.03.2009, in interiorul careia intimata a emis si transmis spre decontare, redeventa, dobanzile si penalitatile de intarziere in suma totala de 74598,54 lei.
A mai retinut instanta ca, la data de 30.03.2009, utilizatoarea a restituit autovehiculul ce a facut obiectul contractului de leasing financiar, iar la data de 31.03.2009, intimata a notificat contestatoarea cu privire la rezilierea contractului, ultima rata in suma de 1940,52 lei fiind achitata de contestatoare cu ordinul de plata nr.74/02.04.2009.
Instanta a retinut ca prin raspunsul la obiectiuni, expertul judiciar a aratat ca in privinta ambelor contracte, toate ratele au fost platite la scadenta, iar finantatoarea nu a calculat penalitati de intarziere si abia ulterior rezilierii, intimata a pretins penalitati de intarziere in cuantum de 593 lei, conform facturii 57322/29.04.2009 - factura in privinta careia se face precizarea ca nu a fost inregistrata in contabilitatea finantatoarei.
Referitor la acest aspect, instanta a apreciat ca modul de evidentiere a contabilitatii finantatoarei-intimate, nu are relevanta in privinta obligatiilor de plata ale utilizatoarei, intrucat aceasta nu este o conditie de validitate a obligatiilor contractuale. Rezilierea contractelor produce efecte, pentru viitor. In consecinta, obligatiile de plata datorate pana la momentul rezilierii, pot fi pretinse de creditor.
Intrucat expertul judiciar a apreciat ca obligatiile de plata au fost executate la scadenta, instanta a considerat ca nu exista nicio ratiune pentru care intimata sa perceapa penalitati de intarziere.
Privitor la daunele-interese, judecatorul fondului a aratat ca acestea sunt reglementate la pct.3.5 din conditiile generale ale contractului de leasing, ce are urmatorul continut: "In cazul in care intarzierea in efectuarea platii redeventelor scadente este mai mare de 60 zile calendaristice, calculate de la data scadentei efective si daca nu se va conveni altfel, locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fara somatie, notificare sau orice alta formalitate prevazuta de lege. Utilizatorul este obligat sa restituie, in mod neconditionat, obiectul contractului, sa plateasca redeventele scadente si neachitate, penalitatile inregistrate pana la aceasta data precum si daunele interese. Daunele interese cuprind cuantumul valoric al redeventelor ramase de plata si a valorii reziduale inscrisa in contract".
A retinut instanta ca cele doua contracte de leasing au fost incheiate pe o durata de 4 ani (2006-2010) si ca inainte de expirarea contractelor, utilizatoarea S.C. ...S.R.L. a predat bunurile ce faceau obiectul contractelor, exprimandu-si astfel pozitia privind incetarea acestor contracte, acest fapt, fiind interpretat de catre finantatoarea ca si o neexecutare contractuala iar in aceste conditii a pretins rezilierea.
In acest context, referitor la contractul de leasing financiar nr. 83560, finantatoarea a solicitat executarea silita pentru suma de 73.187 lei, din care: 132 lei, reprezinta restanta redeventa restanta si penalitati de intarziere si 73.055,44 lei, reprezinta redeventa (de la nr. 30 la nr. 48 care inseamna 98.029,45 lei, diminuata cu valoarea de vanzare a bunului, 24.974 lei).
Cat priveste contractul de leasing financiar nr. 83561, finantatoarea a solicitat executarea silita pentru suma de 53.902 lei, reprezentand redeventa (de la nr. 29 la nr. 48 care inseamna 78.356,59 lei, diminuata cu valoarea de vanzare a bunului, 24.454,49 lei), aceasta solicitarea fiind conforma clauzelor contractuale si reglementarilor legale in materie (art. 10 lit. d din O.G. nr. 51/1997).
Referitor la suma de 132 lei pretinsa cu titlu de redeventa restanta si penalitati de intarziere, tinand cont de concluziile expertului judiciar, instanta a constatat ca aceasta nu era datorata.
Privitor la nulitatea absoluta a clauzei penale, prima instanta a retinut ca incheierea contractului de leasing este guvernata de principiul autonomiei vointei juridice si principiul obligativitatii efectelor contractului, conform caruia "conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante".
A aratat judecatorul fondului cu privire la clauza penala, ca, asa cum este definita in doctrina, este acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
Astfel, daca debitorul nu-si executa obligatia asumata, creditorul este indreptatit sa obtina daunele prevazute in clauza penala, nefiind nevoie ca acesta sa dovedeasca intinderea prejudiciului.
Instanta a retinut ca in cele doua contracte de leasing s-a prevazut faptul ca, la rezilierea contractului, utilizatorul are obligatia (pe langa aceea de a restitui bunul si a achita obligatiile restante) de a achita daune-interese in echivalentul redeventelor ramase de plata si valoarea reziduala.
A apreciat instanta ca incidenta dispozitiilor. Legii nr. 313/1879, asupra cauzei in speta este criticabila, retinand ca potrivit art.1 din legea anterior indicata - "clauza penala, aflata in contractele de imprumuturi sau de prestatiuni in natura, este si va ramane anulata, oricare va fi data actului a carui executare se cere, insa numai daca termenul exigibilitatii creantei va cadea in urma promulgarii acestei legi" si prin urmare, prevederile Legii nr. 313/1879 se aplica doar contractelor de imprumut.
A aratat instanta ca, potrivit art. 1 din O.G. nr. 51/1997, contractul de leasing este un contract prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale.
Referitor la contractul de imprumut de folosinta, a aratat judecatorul fondului ca acesta este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp, iar faptul ca legiuitorul a inteles sa reglementeze distinct contractul de leasing, denota ca acesta trebuie perceput independent de celelalte contracte asemanatoare (imprumut de folosinta/locatiune).
A considerat instanta ca, rezulta in mod evident ca, ratiunea contestatoarei este gresita; contractul de leasing nu este contract de imprumut de folosinta, iar in aceste conditii prevederile Legii nr.313/1879 nu se pot extinde in cauza de speta.
Referitor la onorariul executorului judecatoresc, instanta de fond a retinut ca prin procesul-verbal de cheltuieli de executare nr. 498 din data de 07.11.2011 - BEJ ... a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare, in dos. 498/2011, la suma de 7834,55 lei, din care: 7.062,56 lei cu TVA inclus, cu titlu de onorariu executor; 249,95 lei, taxe postale, judiciare si 522,04 lei, cheltuieli de executare silita.
A mai retinut instanta ca prin procesul-verbal de cheltuieli de executare nr. 499 din data de 14.12.2011 - B.E.J. ... a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare, in dosarul nr. 499/2011, la suma de 7117,14 lei, din care: 6.345,15 lei cu T.V.A. inclus, cu titlu de onorariu executor; 249,95 lei, taxe postale, judiciare si 522,04 lei, cheltuieli de executare silita
A aratat judecatorul fondului ca potrivit art. 39 alin.1 lit. b din Legea nr. 188/2000 (in vigoare la momentul stabilirii onorariului), pentru creantele in valoare de peste 50.000 lei, dar pana la 80.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 5.000 lei plus un procent de pana la 3% din suma care depaseste 50.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executarii silite.
A mai aratat instanta ca la pct.4 din Ordinul MJ 2550/2006 (in vigoare la momentul stabilirii onorariului) s-a stabilit ca onorariul executorului se incadreaza in urmatoarele limite: 60 lei+2% din suma ce depaseste 1000 lei (min.) si 3% (max.)
Prima instanta a retinut ca pentru dosarul de executare nr. 498/2011 si creanta de 73.187 lei executorul putea pretinde un onorariu max. de 5.695,61 lei (potrivit dispozitiilor Legii nr. 188/2000), respectiv 2.195,61 lei (potrivit Ordinului M.J. nr. 2550/2006); acesta a pretins insa, 7.062,56 lei, iar pentru dosarul de executare nr.499/2011 si creanta de 53.902 lei executorul putea pretinde un onorariu max. de 5.117,06 lei (potrivit dispozitiilor. Legii nr.188/2000), respectiv 1.617,06 lei (potrivit Ordinului M.J. nr. 2550/2006); acesta a pretins 6345,15 lei.
A considerat instanta de fond ca, in mod evident onorariul executorului judecatoresc a fost stabilit in mod nelegal.
A aratat instanta ca, potrivit art. 669 alin.4 Cod proc. civila, instanta de executare poate cenzura cheltuielile de executare, pe calea contestatiei la executare, daca apreciaza ca acestea sunt vadit disproportionate in raport cu valoarea sau complexitatea cauzei ori cu activitatea desfasurata de executor, iar in contextul acestor prerogative legale, tinand cont de munca prestata de executor, instanta a apreciat ca reducerea onorariului se impune la nivelul minim, asa cum acesta era prevazut de Ordinul M.J. nr. 2550/2006.
Astfel, pentru dosarul de executare nr. 498/2011 - tinand cont de faptul ca, suma de 132 lei a fost apreciata ca fiind nedatorata (aspect rezultat din raportul de expertiza contabila), rezulta ca pentru creanta de 73.055 lei, onorariul executorului judecatoresc trebuie diminuat la 1501,10 lei (2% din 72055, adica 1441,10 + 60), iar pentru dosarul de executare nr. 499/2011, avand in vedere creanta de 53.902 lei, onorariul trebuie diminuat la 1.118,04 lei (2% din 52902, adica 1.058,04 + 60).
Referitor la acordarea cheltuielilor judiciare, instanta a retinut ca au fost efectuate de catre contestatoare cheltuieli judiciare de 9.630 lei, din care 9.000 lei cu titlu de onorariu avocat si 630 lei, cheltuieli de deplasare, aceasta achitand si suma de 1.750 lei - onorariul expertului judiciar.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal a declarat recurs S.C. "..." S.R.L. Tulcea. criticand hotararea atacata ca fiind netemeinica si nelegala.
In motivarea recursului, contestatoarea a aratat ca in mod gresit instanta de fond a retinut ca doreste sa se judece si cu sucursalele bancilor, tertii popriti, ce isi au sediul in Tulcea si sustine ca acestea nu au capacitate de exercitiu a drepturilor, acest aspect fiind retinut chiar si de Judecatoria Tulcea, conform art.7 pct. 31 din O.G. nr. 99/2006 si, mai mult decat atat, a criticat acest aspect inca de la primul recurs, Tribunalul Tulcea admitandu-l si pentru acest aspect.
Sustine recurenta-contestatoare ca, desi instanta a retinut ca nu a contestat si executarile si nu a solicitat si desfiintarea actelor de executare, ea a contestat executarile, ceea ce se desprinde din formularea contestatiei si nota din septembrie 2013 si a solicitat si desfiintarea actelor de executare, nu numai a executarii.
Considera recurenta-contestatoare ca, in mod gresit a retinut instanta de fond ca numai Judecatoria Sectorului 5 Bucuresti a respins incuviintarea silita si arata ca si Judecatoria Sectorului I Bucuresti a admis doar in parte cererea de incuviintare a executarii, respectiv doar pentru sumele scadente la data incetarii contactului, iar prin admiterea doar in parte a aratat ca respinge celelalte pretentii, respectiv daunele interese, penalitatile, ... etc., celelalte accesorii petite in diferite forme.
Referitor la faptul ca s-a retinut de catre instanta de fond ca nu este necesara si incuviintarea executarii silite si de catre aceasta instanta, pentru a se efectua executarea in jurisdictia Judecatoriei Tulcea, operand o extindere a incuviintarilor date de catre celelalte judecatorii de sector (respectiv cele ce au admis in tot incuviintarea executarii), arata recurenta-contestatoare ca incuviintarea executarii silite si judecarea contestatiei la executare au fost facute de catre instante deosebite, desi art. 373 alin. 3 in mod imperativ instituie aceste competente unei singure instante, cu o singura aptitudine functionala, aceea de a fi instanta de executare, instanta in a carei raza se efectueaza executarea silita.
Considera recurenta-contestatoare ca obligatoriu executarea silita nu poate porni si nu poate continua daca a fost pornita, decat dupa ce instanta de executare a incuviintat inceperea executarii silite, iar instanta in a carei raza se efectueaza executarea silita este competenta material, iar nu teritorial.
Recurenta-contestatoare, arata referitor la faptul ca Judecatoria Tulcea a considerat ca nu facturarea este de esenta daunelor, si nici evidentierea contabilitatii finantatoarei intimate nu are relevanta in privinta obligatiilor de plata ale utilizatoarei, astfel incat nu este o conditie de validitate a obligatiilor contractuale ca facturarea daunelor este determinanta in dovedirea pagubei, mai mult este hotaratoare prin obligatia de inscriere a daunelor in contabilitate precum si prin evidentiere contabila a acestor daune, deoarece (asa cum rezulta si din adresele Ministerului Finantelor Publice de la dosar si din doctrina si practica judiciara) efectul negativ, pierderea efectiva si reala sunt obligatorii, imperios necesare si trebuie sa fie reflectate in contabilitatea creditorului. In acelasi sens judecatoriile de sector din Bucuresti i-au solicitat intimatei acest lucru (dovedirea daunelor prin sentinta sau prin titlu executoriu - Judecatoria sectorului 1)
Sustine recurenta-contestatoare ca orice plata trebuie sa aiba un temei, sens in care, Regulamentul nr. 2/2005 privind ordinul de plata utilizat in operatiuni de transfer-credit, statueaza foarte clar ca formularul biletului la ordin prezinta in tiparul sau o casuta speciala in care se inscrie temeiul platii si sustine ca toate operatiunile comerciale trebuiau facturate conform art. 155 din Legea nr. 571/2003 modificata si din contract, ceea ce creditorul nu a dovedit niciodata si ceea ce Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti a sesizat.
Pentru ca nu a facut dovada existentei daunelor, instantele din Bucuresti ce au incuviintat executarea, au respins cererile de investire (in parte) tocmai ca urmare a refuzului de a proba daunele interese. Pentru plata ratelor de leasing au fost emise patruzeci si opt de bilete la ordin cu diferite scadente la plata, conform art. 3.3. din contractul de leasing financiar. Toate aceste bilete la ordin constituie titluri executorii, ca efect al legii.
Sustine in continuare recurenta-contestatoare ca motivarea hotararii instantei de fond a avut in vedere si dispozitiile art. 3.5 din contract, or rejudecarea cauzei sub aspectul celor deja judecate si asupra carora Judecatoria Tulcea s-a pronuntat deja conform art. 315 din Codul de procedura civila, tribunalul in primul recurs interzicand rejudecarea cauzei sub aspectele deja cercetate este o conduita interzisa judiciar, ca urmare a limitei de casare impusa de primul recurs. Instanta de fond in rejudecare dupa casare, nu poate avea ca motive, aceeasi motivare in fapt si in drept, ca cea care a fost deja casata, ca efet al admiterii primului recurs.
Referitor la faptul ca instanta de fond a considerat ca efectul incuviintarii silite chiar daca este dat de o alta instanta in raza careia se face executarea silita, se poate extinde si in alte raze de competenta, arata ca aria pentru care orice judecatorie de sector a incuviintat executarea este cea arondata fiecarei judecatorii. In acest sens trebuie avuta in vedere si semantica "incuviinteaza executarea silita pe raza judecatoriei sectorului...." Raza de competenta este stabilita prin legea de functionare a instantelor de judecata si Regulament. Acolo unde legea tace, trebuie sa taca si interpretul, iar legea arata clar care este aria de competenta a fiecarei instante de judecata fiecare judecatorie de sector, respectand legea si Regulamentul, sens in care, a incuviintat executare doar in jurisdictia sa. Jurisdictia nu se poate extinde sau proroga, atat legea, regulamentul cat si sentinta de incuviintare (si implicit structura sentintei) tacand in aceste sens. Sentintele sunt de stricta interpretare, si pot fi aplicate doar in limitele legii si ale continutului lor. Daca erau atacate de catre creditor - ceea ce nu a facut, instanta de recurs putea verifica legalitatea pronuntarii lor si posibilitatea de extindere a efetului acestor hotarari si in alte jurisdictii material (instanta de executare).
In ceea ce priveste faptul ca instanta a considerat ca executorul judecatoresc nu poate avea calitate procesuala, sustine recurenta-contestatoare ca nu ea este cea care a chemat executorul judecatoresc in judecata, ci subiectul de drept fiscal B.E.J. care isi stabileste onorariul cu creditorul prin contract, iar nu ca efect al legii. Pe cale de consecinta, onorariul executorului este reglementat de dreptul privat contractul si factura executorului judecatoresc reglementand raporturile dintre executor si clientul sau. Creditorul S.C. ...S.R.L. este un strain in aceste raporturi, Legea nr. 188/2000 face referire la drepturile si obligatiile executorilor (iar nu B.E.J.) in cadrul executarilor, in realizarea lor. Onorariul are insa ca reglementare contractul, Legea nr. 188/2000 plafonand doar baremul maximal. Creditorul onorariului executional, este insa B.E.J. ..., ce nu a dovedit ca a incasat intreaga suma de la creditor, astfel incat creditorul sa se subroge in drepturile B.E.J. pentru a incasa un onorariu nelegal negociat si nelegal acceptat.
S-a mai sustinut de catre recurenta faptul ca partile nu au definit exact notiunile din contractul de leasing relativ la notiunile de rate si redevente, fiind statuat expres cand creditorul poate culege doar penalitati sau numai redevente, sau numai rate nu si daune, iar instanta de fond nu a interpretat coordonat clauzele contractului conform vechiului Cod civil.
S-a mai aratat ca instanta de fond nu a avut in vedere o interpretare coordonata a clauzelor contractuale iar partile nu au convenit ca penalitatile sa fie aplicate pana la recuperarea efectiva si totala a sumei.
O alta critica este aceea ca partile nu au prevazut in contract ca penalitatile sa fie aplicate si dupa incetarea acestora, perceperea lor dupa data incetarii contractului neputandu-se efectua decat daca partile au convenit expres acesta.
Sustine recurenta-contestatoare ca data incetarii contractului, este data pana la care se pot exercita toate drepturile si toate obligatiile prevazute in contract si acte aditionale, iar pentru a transforma clauza penala in daune interese era obligatoriu ca intimata-creditore sa fi inregistrat paguba in contabilitatea sa.
In aparare, intimata-parata S.C. ...IFN (fosta ...IFN S.A.) a formulat intampinare, solicitand respingerea recursului, ca nefondat.
Examinand hotararea atacata in raport de critica formulata, tribunalul constata ca recursul este nefondat.
Recurenta-contestatore critica hotararea instantei de fond aratand ca in mod gresit a inteles sa se judece si cu sucursale bancilor - tertii popriti care nu au capacitate de exercitiu a drepturilor, critica neintemeiata
Astfel, in dosarele nr. 8866/327/2011 79/327/2012 si 8318/327/2012, recurenta-contestatore a formulat cererea in contradictoriu cu sucursalele ...si ...Tulcea.
Sucursala constituie, potrivit art. 7 pct. 31 din O.U.G. 99/2006, orice unitate operationala dependenta din punct de vedere juridic de o institutie de credit sau de o institutie financiara, care efectueaza in mod direct toate, sau unele din activitatile acesteia.
Prin urmare, fiind infiintata poprirea asupra unitatii bancare centrale, aceasta se extinde si asupra sucursalelor bancare.
Relativ la al doilea motiv de recurs, potrivit cu care sustine recurenta ca a contestat si executarile, solicitand si desfiintarea actelor de executare, nu numai a executarii, se retine ca instanta de fond a retinut exact ceea ce s-a solicitat de catre recurenta-contestatoare, pronuntandu-se pe actul dedus judecatii, in mod corect prima instanta retinand faptul ca in cadrul contestatiei la executare s-a solicitat anularea incheierilor de incuviintare a executarii silite, reducerea cheltuielilor de executare si desfiintarea executarii silite.
In ce priveste al patrulea motiv de critica a hotararii atacate, recurenta-contestatore sustinand ca instanta de fond a retinut aspecte contrare celor deduse judecatii, critica de asemenea neintemeiata, prima instanta retinand opinia majoritara a instantelor care au incuviintat executarea silita.
Asupra competentei solutionarii cauzei, se retine ca aceasta a fost stabilita de catre Inalta Curte de Casatie si Justitie in sensul ca, competenta in solutionarea contestatiei la executare este Judecatoria Tulcea, astfel ca nu mai pot fi facute discutii cu privire la extinderea incuviintarii executarilor silite.
Este adevarat ca, actele de executare silita si-au produs efectele pe raza de competenta a Judecatoriei Tulcea si ca aceasta instanta nu a incuviintat executarea silita, insa tot la fel de adevarat este si faptul ca sucursala este o unitate operationala a bancii centrale, iar conturile bancare deschise la sucursale sunt conturi ale bancii centrale (intrucat sucursala nu functiona independent de unitatea bancara centrala).
Prin urmare, efectele incheierilor de incuviintare a executarii, s-au extins si in privinta sucursalelor bancare tulcene, mai putin in privinta ...- Sucursala Tulcea, in executarea silita a contractului de leasing financiar nr.83561.
Asa cum s-a retinut anterior, Judecatoria Sector 5 Bucuresti a anulat cererea de incuviintare a executarii silite a contractul de leasing financiar nr. 83561.
In aceste conditii, executorul judecatoresc nu putea efectua acte de executare, in privinta acestui titlu executoriu, in raza de competenta a Judecatoriei Sector 5.
In acest context, poprirea efectuata in baza contractului de leasing financiar nr. 83561 asupra conturilor bancare detinute de contestatoarea-debitoare la ...., este nelegala.
S-a sustinut de catre recurenta faptul ca in mod gresit a retinut prima instanta ca nu facturarea este de esenta daunelor si nici evidentierea in contabilitate nu are relevanta in privinta obligatiilor de plata ale utilizatoarei, nefiind o conditie de validitate a obligatiilor contractuale, intrucat facturarea daunelor este determinanta in dovedirea pagubelor, fiind obligatorie inscrierea lor in contabilitate.
Critica este neintemeiata.
In mod corect a retinut prima instanta ca modul de evidentiere a contabilitatii finantatoarei-intimate, nu are relevanta in privinta obligatiilor de plata ale utilizatoarei, aceasta nefiind o conditie de validitate a obligatiilor contractuale. Rezilierea contratelor produce efecte pentru viitor, in consecinta, obligatiile de plata datorate pana la momentul rezilierii pot fi pretinse de creditor.
Daunele interese au fost calculate in temeiul prevederilor contractului de leasing si sunt datorate conform clauzei penale agreate de parti la data semnarii contractelor de leasing
Relativ la biletele la ordin lasate de catre utilizatorul contratului de leasing pentru a garanta obligatiile de plata, se retine ca nu pot fi luate in discutie in conditiile in care recurenta face pentru prima data referire la ele in recurs, avand in vedere dispozitiile art. 294 si 316 Cod procedura civila.
In ce priveste interpretare clauzei 3.5. din contractul de leasing, se retine ca daunele-interese, sunt reglementate la pct.3.5 din conditiile generale ale contractului de leasing, ce are urmatorul continut:
"In cazul in care intarzierea in efectuarea platii redeventelor scadente este mai mare de 60 zile calendaristice, calculate de la data scadentei efective si daca nu se va conveni altfel, locatorul poate rezilia contractul de leasing financiar fara somatie, notificare sau orice alta formalitate prevazuta de lege. Utilizatorul este obligat sa restituie, in mod neconditionat, obiectul contractului, sa plateasca redeventele scadente si neachitate, penalitatile inregistrate pana la aceasta data precum si daunele interese. Daunele interese cuprind cuantumul valoric al redeventelor ramase de plata si a valorii reziduale inscrisa in contract".
Cele doua contracte de leasing au fost incheiate pe o durata de 4 ani (2006-2010) si inainte de expirarea contractelor, utilizatoarea SC ...SRL a predat bunurile ce faceau obiectul contractelor, exprimandu-si astfel pozitia privind incetarea acestor contracte.
Acest fapt, a fost interpretat de catre finantatoarea ca si o neexecutare contractuala iar in aceste conditii a pretins rezilierea.
Se retine ca referitor la contractul de leasing financiar nr.83560, finantatoarea a solicitat executarea silita pentru suma de 73187 lei, din care:
- 132 lei, reprezinta restanta redeventa restanta si penalitati de intarziere
- 73055,44 lei, reprezinta redeventa (de la nr.30 la nr.48 care inseamna 98029,45 lei, diminuata cu valoarea de vanzare a bunului, 24974 lei).
Totodata, in priveste contractul de leasing financiar nr.83561, finantatoarea a solicitat executarea silita pentru suma de 53902 lei, reprezentand redeventa (de la nr.29 la nr.48 care inseamna 78356,59 lei, diminuata cu valoarea de vanzare a bunului, 24454,49 lei), solicitare conforma clauzelor contractuale si reglementarilor legale in materie (art.10 lit. d din O.G. nr.51/1997).
Referitor la suma de 132 lei pretinsa cu titlu de redeventa restanta si penalitati de intarziere, tinand cont de concluziile expertului judiciar, se retine ca aceasta nu era datorata.
Se retine ca incheierea contractului de leasing este guvernata de principiul autonomiei vointei juridice si principiul obligativitatii efectelor contractului, conform caruia "conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante".
Clauza penala, este acea conventie accesorie prin care partile determina anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a executarii cu intarziere sau necorespunzatoare a obligatiei de catre debitorul sau.
Prin urmare, daca debitorul nu-si executa obligatia asumata, creditorul este indreptatit sa obtina daunele prevazute in clauza penala, nefiind nevoie ca acesta sa dovedeasca intinderea prejudiciului.
In cele doua contracte de leasing s-a prevazut faptul ca, la rezilierea contractului, utilizatorul are obligatia (pe langa aceea de a restitui bunul si a achita obligatiile restante) de a achita daune-interese in echivalentul redeventelor ramase de plata si valoarea reziduala.
Incidenta dispozitiilor Legii nr. 313/1879, asupra cauzei in speta este criticabila intrucat potrivit art. 1 "clauza penala, aflata in contractele de imprumuturi sau de prestatiuni in natura, este si va ramane anulata, oricare va fi data actului a carui executare se cere, insa numai daca termenul exigibilitatii creantei va cadea in urma promulgarii acestei legi".
Conform prevederilor art.1 din O.G. 51/1997, contractul de leasing este un contract prin care o parte, denumita locator/finantator, transmite pentru o perioada determinata dreptul de folosinta asupra unui bun, al carui proprietar este, celeilalte parti, denumita locatar/utilizator, la solicitarea acesteia, contra unei plati periodice, denumita rata de leasing, iar la sfarsitul perioadei de leasing locatorul/finantatorul se obliga sa respecte dreptul de optiune al locatarului/utilizatorului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing fara a schimba natura leasingului ori de a inceta raporturile contractuale.
In ce priveste, contractul de imprumut de folosinta, se retine ca este contractul cu titlu gratuit prin care o parte, numita comodant, remite un bun mobil sau imobil celeilalte parti, numite comodatar, pentru a se folosi de acest bun, cu obligatia de a-l restitui dupa un anumit timp.
Faptul ca legiuitorul a inteles sa reglementeze distinct contractul de leasing, denota ca acesta trebuie perceput independent de celelalte contracte asemanatoare (imprumut de folosinta/locatiune).
Rezulta astfel, ca sustinerea recurentei-contestatoare este gresita; contractul de leasing nu este contract de imprumut de folosinta, iar in aceste conditii prevederile Legii nr. 313/1879 nu se pot extinde in cauza de speta.
Recurenta-contestatoare sustine faptul ca, contractual nu are clauze speciale, derogatorii de la vointa comuna a partilor.
In cauza, daunele interese sunt calculate in temeiul clauzei penale stipulate in art. 3.5. din Conditiile generale de leasing, potrivit cu carte utilizatorul este obligat sa restituie in mod neconditionat ,,obiectul contractului", sa plateasca redeventele scadente si neachitate,penalitatile inregistrate pana la acea data, precum si daunele interese.
Cum rezilierea contractelor de leasing a interveni ca urmare a neindeplinirii culpabile a obligatiilor de catre recurenta-contestatoare, sunt aplicabile prevederile art. 3.5. alin 2 si 3 din contractele de leasing, conditii generale, potrivit cu care debitorul datoreaza daune interese compensatorii evaluate conventional de catre parti, la nivelul tuturor redeventelor nefacturate si a valorii reziduale.
Clauza penala prevazuta de art. 3.5. depaseste evaluarea legala a prejudiciului stabilita de art. 15 din O.G. nr. 51/1997, evaluarea conventionala fiind posibila datorita caracterului supletiv al art. 15 ce reglementeaza evaluarea legala, respectiv "daca in contract nu se prevede astfel..", ori in contractele de leasing se prevede altfel, aceasta fiind vointa reala a partilor
Asa cum am mai aratat, debitul este datorat in temeiul prevederilor contractuale si nu in baza unor facturi, astfel ca nu poate fi invocata nefacturarea sumelor restante pentru a putea fi datorate
Cu privire la concluziile raportului de expertiza intocmit in cauza, in mod corect prima instanta a considerat ca nu poate fi tinuta intru totul de concluziile raportului de expertiza intocmit, ele fiind apreciate de catre instanta in coroborare cu toate celelalte probe administrate in cauza
Critica privitoare la calitatea procesuala a executorului judecatoresc nu este justificata in conditiile in care instanta de fond s-a pronuntat asupra calitatii acestuia.
Astfel, se retine ca stabilirea calitatii procesuale determina legitimarea procesuala in raportul juridic dedus judecatii, iar calitatea procesuala pasiva nu poate apartine decat persoanei despre care se afirma ca ar fi incalcat drepturile reclamantului, sub aspectul dreptului substantial, material.
In cauza, se retine ca executorul judecatoresc este o persoana juridica de drept public, investita prin lege, sa indeplineasca acte de autoritate publica pentru executare silita a oricarui titlu executoriu si actioneaza ca si un mandatar al creditorului, astfel ca actele executorului judecatoresc sunt actele creditorului, insusi.
Asa cum s-a statuat si prin Decizia Curtii Constitutionale nr. 225/03.06.2003, executorul judecatoresc nu poate avea calitatea de parte intr-o contestatie la executare, intrucat acesta nu este parte a procesului executional, ci doar instrumentul juridic de realizare a creantei, motiv pentru care a fost admisa exceptia si respinsa contestatia la executare in contradictoriu cu acesta.
Relativ la competenta executorului judecatoresc si la formalitatile de incuviintare a executarii silite, se retine ca poprirea se infiinteaza la cererea creditorului, de executorul judecatoresc de la domiciliul sau sediul debitorului, ori de la domiciliul sau sediul tertului poprit - conform dispozitiilor art. 453 alin.1 Cod procedura civila.
...are sediul in Bucuresti - Sector 5, iar ...are sediul in Bucuresti - Sector 2.
Cum, executorul judecatoresc are plenitudine de competenta in circumscriptia Curtii de Apel Bucuresti, conform prevederilor art. 8 din Legea nr.188/2000 denota ca, (desi are sediul in circumscriptia Judecatoriei Sector 5 Bucuresti) poate indeplini acte de executare pe tot cuprinsul municipiului Bucuresti.
Faptul ca, poprirea s-a efectuat asupra conturilor bancare detinute de catre debitoarea-contestatoare, la sucursalele tulcene ale unitatilor bancare - nu inseamna ca actele de infiintare a popririi au fost efectuate cu incalcarea normelor de competenta.
Pentru aceste considerente, hotararea instantei de fond fiind temeinica si legala, vazand si dispozitiile art. 480 alin. 1 din N.C.P.C., va fi respins apelul, ca nefondat.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete
Reziliere contract de concesiune - Conditii - Decizie nr. 132/R din data de 07.02.2014Rectificare carnet de munca. Dispozitii legale - Sentinta civila nr. 651/LM din data de 13.03.2014
Divort. Exerxitarea autoritatii parintesti - Decizie nr. 503/A din data de 25.09.2014
Atribuire folosinta imobil. O.P. - conditii de admisibilitate - Decizie nr. 404/A din data de 18.07.2014
Rezolutie antecontract de vanzare cumparare - Decizie nr. 607/R din data de 24.11.2014
trafic de droguri - Sentinta penala nr. 9 din data de 22.01.2014
Acordul de recunoa?tere a vinova?iei incheiat de procurorul militar cu inculpatul cercetat pentru savar?irea infrac?iunii de conducere a unui vehicul sub influenta alcoolului sau a altor substante prev. de art.336 alin.1 C.pen. Amanarea aplicarii pedepsei - Sentinta penala nr. 8 din data de 16.02.2016
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 1230/Ap din data de 30.06.2017
Decizia de revocare din functia de conducere este o modificare unilaterala a contractului individual de munca in lipsa acordului salariatului. - Sentinta civila nr. 771/Ap din data de 04.05.2017
Insolventa. Anulare acte frauduloase. - Sentinta civila nr. 510/Ap din data de 22.04.2017
Contractele individuale de munca incheiate intre persoane fizice in calitate de experti desemnati si persoane juridice in derularea unor proiecte POSDRU finantate din Fondul Social European au natura unor contracte atipice de munca - Sentinta civila nr. 496/A din data de 16.04.2017
Insolventa. Art. 72 din Legea nr. 85/2014. Respingerea cererii de deschiderea procedurii insolventei formulata impotriva garantului ipotecar. Solidaritatea nu se prezuma potrivit art. 1034-1056 Cod civil. - Sentinta civila nr. 473/Ap din data de 16.03.2017
EXPROPRIERE. Art. 26 din Legea nr. 33/1994. Stabilirea valorii despagubirii. Metoda comparatiei directe. Alegerea comparabilei cu cea mai mica ajustare, cu caracteristicile cele mai asemanatoare cu terenul in litigiu. - Sentinta civila nr. 336/AP din data de 23.02.2017
Expropriere. Reglementand dreptul de retrocedare a imobilelor expropriate, Legea nr. 33/1994 prevede la art. 35 ca „daca bunurile imobile expropriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate de la expropriat, - Sentinta civila nr. 71/Ap din data de 19.01.2017
Solicitare de sesizare a Curtii de Justi?ie a Uniunii Europene cu o intrebare preliminara, in temeiul dispozitiilor art. 276 din Tratatul privind func?ionarea Uniunii Europene. - Hotarare nr. 56/CP din data de 05.07.2017
Aplicarea unei pedepse mai reduse decat cea mentionata in acordul de recunoastere a vinovatiei. - Sentinta penala nr. 107/Ap din data de 14.02.2017
Legatura de cauzalitate intre fapta inculpatului si rezultatul produs. - Sentinta penala nr. 209/Ap din data de 17.03.2017
Reprezentarea succesorala in materia Legii nr. 10/2001. Amenajari de utilitate publica ulterioare notificarii, fara existenta unei autorizatii de constructie. - Decizie nr. 1500/Ap din data de 01.10.2016
Actiune in revendicare inadmisibila in conditiile in care s-a uzat de dispozitiile Legii nr. 10/2001. Imobil revendicat achizitionat in baza Legii nr. 112/1995. Securitatea raporturilor juridice. - Decizie nr. 1033/Ap din data de 15.07.2016
Obligatia de despagubire a A.A.A.S. –art 32 ind. 4 din O.U.G. nr. 88/1997. Contracte incheiate anterior intrarii in vigoare a Legii nr. 137/2002. - Decizie nr. 295/Ap din data de 23.02.2016