Civil - contestatie la executare - +suspendare executare

Dosar nr. R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE CIVILA Nr. 77/2014
Sedinta publica de la 19 Martie 2014
INSTANTA

Asupra recursurilor civile de fata: 
La data de 17.07.2013 a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Tulcea, sub nr.5495/327/2013, contestatia la executare formulata de contestatoarea Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS), in contradictoriu cu parata-creditoare SC ....SA si tertii popriti: SC .... SA,  SC ....SA, SC ....SA, SC .... SA, SC ....SA, SC .... 2 SA,  SC ....SA, SC ....SA, SC ....SA si SC ....SA.
Contestatia la executare vizeaza poprirea instituita asupra actiunilor detinute de AAAS la tertii popriti; procesul-verbal din data de 04.04.2011 privind actualizarea debitului in lei, cu un procent de 3,18% fata de luna septembrie 2010 si procesul-verbal din data de 03.04.2013 privind cheltuielile de executare.
Contestatoarea a solicitat suspendarea executarii silite si intoarcerea executarii.
Parata SC ....SA a formulat intampinare prin care a invocat exceptia necompetentei teritoriale privitor la contestatia la executare formulata in contradictoriu cu tertii popriti: SC .... SA, SC ....SA, SC ........SA si SC ....SA. (In acest context, s-a procedat la disjungerea contestatiei la executare formulata in contradictoriu cu tertii popriti SC .... SA, SC ....SA, SC ........SA si SC ....SA. - fiind constituit dos. 7468/327/2013, iar prin Sentinta civila nr.3365/09.10.2013 s-a declinat competenta de solutionare a contestatiei la executare cu privire la poprirea infiintata asupra tertilor popriti SC .... SA, SC ....SA, SC ........SA si SC ....SA., in favoarea Judecatoriei Macin.)
In esenta, SC ....SA a solicitat respingerea contestatiei la executare.
Solutionand cauza, prin sentinta civila nr.3548 din 21 octombrie 2013 instanta a admis in parte, contestatia la executare formulata de contestatoarea AUTORITATEA PENTRU ADMINISTRAREA ACTIVELOR STATULUI-A.A.A.S. si a desfiintat poprirea instituita asupra actiunilor detinute de contestatoare la tertii popriti SC ....SA, SC .... 2 SA, SC ....TULCEA SA, SC ....SA , SC .... SA, SC ....SA., in dosarul de executare silita nr.10/2011 al B.E.J......
Totodata, a admis exceptia autoritatii de lucru judecat, cu privire la procesul-verbal din data de 04.04.2011 intocmit de executorul judecatoresc ...., in dosarul de executare nr.10/2011 si a respins cererea privind anularea procesului-verbal din data de 04.04.2011 intocmit de executorul judecatoresc ...., in dosarul de executare nr.10/2011, pentru autoritate de lucru judecat.
De asemenea, a respins cererea privind anularea procesului-verbal din data de 03.04.2013, intocmit de executorul judecatoresc ...., in dosarul de executare nr.10/2011, ca nefondata.
A respins cererea de suspendare a executarii silite, ca ramasa fara obiect si cererea privind intoarcerea executarii, ca neintemeiata.
Pentru a se pronunta astfel instanta de fond a retinut ca prin Sentinta comerciala nr.9171/29.09.2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti in dosar nr.23/3/2007 - Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului(AVAS) a fost obligata sa plateasca catre SC ....SA, echivalentul in lei, functie de cursul oficial leu-dolar, stabilit de BNR la data platii efective, a sumei de 9.671.328 USD, cu titlu de prejudiciu efectiv aferent perioadei 01.01.2004-31.12.2004, ca urmare a neindeplinirii conventiei-cadru nr.1345/08.11.1996. De asemenea, AVAS  a fost obligata si la plata cheltuielilor de judecata de 256.512,54 lei.
Prin Decizia nr.1948/05.04.2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - s-a admis recursul declarat impotriva Deciziei comerciale nr.201/14.04.2011 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti pe care o modifica, in sensul ca admite apelul declarat impotriva Sentintei comerciala nr.9171/29.09.2010, si pe cale de consecinta respinge actiunea formulata de SC ....SA in contradictoriu cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului(AVAS).
Insa, prin Decizia nr.1011/12.03.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosar nr.3388/1/2012 - s-a admis cererea de revizuire formulata de SC ....SA a Deciziei nr.1948/05.04.2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie si care a fost anulata.
Prin urmare, A.A.A.S. (succesoarea A.V.A.S.) este tinuta a executa obligatia ce deriva din Sentinta comerciala nr.9171/29.09.2010.
Astfel, prin adresa din data de 01.07.2013 emisa in dos.exec.10/2011, executorul judecatoresc ...., instiinteaza contestatoarea despre faptul ca, in temeiul art.452 alin.1 Cod proc.civ. si in baza Incheierii din data de 09.01.2012 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dos. nr.31/327/2012 privind incuviintarea executarii silite a titlului executoriu Sentinta comerciala nr.9171/29.09.2010 - s-au emis adrese de infiintare a popririi asupra actiunilor detinute la tertii popriti, printre care sunt mentionati si: SC ....SA , SC .... 2 SA , SC ....TULCEA SA , SC ....SA , SC .... SA , SC ....SA, pana la concurenta sumei totale de 5203,68 lei si 9.671.328 USD echivalent in lei, functie de cursul leu-dolar stabilit de BNR, la data platii. Referitor la dreptul de creanta, executorul judecatoresc a indicat: Sentinta comerciala nr.9171/29.09.2010, procesul-verbal din data de 04.04.2011 privitor la stabilirea cheltuielilor de executare si prin care s-a procedat la actualizarea debitului in lei, cu un procent de 3,18% fata de luna septembrie 2010 si procesul-verbal din data de 03.04.2013 privitor de asemenea la cheltuielile de executare, respectiv diferenta de achitat si reducerea debitului in lei la suma de 5203,68 lei.
Referitor la solicitarea paratei-creditoare privind anularea contestatiei la executare, motivat de faptul ca actiunea a fost semnata de un director si nicidecum de reprezentantul legal al institutiei:
Potrivit art.133 alin.1 Cod proc.civ. - cererea de chemare in judecata care nu cuprinde numele reclamantului sau al paratului, obiectul ei sau semnatura, va fi declarata nula.
Contestatia la executare este semnata de directorul ....si poarta stampila institutiei si prin urmare nu pot fi aplicate dispozitiile legale anterior indicate.
Verificarea mandatului persoanei semnatare a contestatiei la executare nu se face in procedura prev. de art.133 Cod proc.civ. ci in contextul discutarii exceptiei lipsei calitatii de reprezentant.
Cum, aceasta exceptie nu a fost invocata de parata-creditoare si intrucat instanta nu a invocat-o din oficiu, nu exista motiv de anulare a contestatiei la executare.
Referitor la aspectul ca, in adresa de instiintare a popririi nu s-a indicat sediul si codul de identificare fiscala a tertilor popriti instanta de fond a retinut ca intr-adevar este obligatorie indicarea denumirii, a  sediului si a codul de identificare fiscala a tertului poprit, insa in adresa de infiintare a popririi si nicidecum in adresa de instiintare a debitorului cu privire la aceasta masura.
Daca in ceea ce priveste infiintarea popririi, legiuitorul a fost riguros si a indicat in mod concret elementele pe care trebuie sa le contina (art.454 alin.2 ind.1 Cod proc.civ.), in ceea ce priveste instiintarea debitorului, aceasta este reglementata de art.454 alin.1 teza finala Cod proc.civ., unde nu se indica forma sau continutul adresei de instiintare.
Or, ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus.
Referitor la calitatea de proprietar al A.A.A.S. asupra actiunilor detinute la tertii popriti instanta de fond a retinut ca prin certificatul constatator nr.226927/14.06.2013 se atesta despre AVAS ca este actionar la: SC ....SA (104411 actiuni); SC .... 2 SA (797 actiuni); SC ....TULCEA SA (45601 actiuni); SC ....SA (1527 actiuni); SC .... SA (24735 actiuni); SC ....SA (1200000 actiuni).
Conform prevederilor art.1 alin.2 din OUG 23/2004 - Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.) este institutie de specialitate a administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si in coordonarea ministrului economiei.
Aceasta s-a infiintat prin reorganizarea Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului(AVAS) si comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), care se desfiinteaza(art.1 alin.1 din OUG 23/2004).
Potrivit art.12 alin.1 lit.e din OG 51/1998 - A.A.A.S. exercita toate drepturile si indeplineste toate obligatiile ce decurg din calitatea de actionar/asociat a statului. 
Statul roman este o entitate juridica reglementata de art.1 din Constitutie  (si nicidecum o persoana juridica). Prerogativele statului sunt exercitate prin intermediul autoritatilor publice si a persoanelor juridice de drept public/privat - titulare de drepturi si obligatii.
Or, tocmai in consideratia acestor aspecte, contestatoarea figureaza ca si actionar la societatile anterior indicate, iar in aceste conditii poate raspunde patrimonial, cu actiunile pe care le detine (conform art.66 alin.2 din Legea nr.31/1990).
Cat priveste exceptia lipsei de interes, formulata de parata-creditoare cu privire la chestiunile analizate, instanta de fond a recalificat-o ca fiind o aparare de fond,  avand in vedere subsidiaritatea acesteia fata de legitimarea calitatii de actionar al contestatoarei-debitoare.
Cum, prima instanta a retinut calitatea de actionar al A.A.A.S. la tertii popriti, denota ca interesul procesual este legitim.
Referitor la criticile contestatoarei privind procedura reluarii executarii silite, in contextul unui titlu executoriu anulat s-a retinut ca prin Decizia nr.1948/05.04.2012 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie - s-a admis recursul declarat impotriva Deciziei comerciale nr.201/14.04.2011 pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti pe care o modifica, in sensul ca s-a admis apelul declarat impotriva Sentintei comerciala nr.9171/29.09.2010, si pe cale de consecinta s-a respins actiunea formulata de SC ....SA in contradictoriu cu Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului(AVAS), insa nu se poate omite ca aceasta decizie a fost anulata prin Decizia nr.1011/12.03.2013 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in dosar nr.3388/1/2012, urmare a admiterii cererii de revizuire.
Ca urmare a anularii, Decizia nr.1948/05.04.2012 a fost lipsita de efecte juridice, iar quod nullum este, nullum producit effectum.
Prin urmare, la acest moment nu s-a mai putut retine ca executarea silita a incetat datorita desfiintarii titlului executoriu (potrivit dispoz. art.371 ind.5 lit.d Cod proc.civ.), intrucat insusi actul de desfiintare a fost anulat.
Cu toate acestea insa, pana la momentul pronuntarii Deciziei nr.1011/12.03.2013, instantele de executare au facut aplicarea prevederilor art.371 ind.5 lit.d si art.379 ind.1 Cod proc.civ., in baza Deciziei nr.1948/05.04.2012 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie. Astfel, prin Sentinta civila nr.13746/31.07.2012 pronuntata de Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti, in dosar nr.28081/299/2011 s-a constatat ca, executarea silita ce face obiectul dosarului nr.10/2011 al BEJ .... a incetat, iar actele de executare efectuate, sunt desfiintate de drept, ca urmare a desfiintarii titlului executoriu, dispunand intoarcerea executarii silite prin restabilirea situatiei anterioare, in sensul ridicarii popririi/sechestrelor infiintate. In acelasi sens s-a pronuntat si: Judecatoria Sector 6 Bucuresti(Sentinta civila nr.3870/02.05.2012-dosar nr.28489/303/2011); Judecatoria Sector 4 Bucuresti(Sentinta civila nr.4877/08.06.2012-dos.33115/4/2011); Tribunalul Bucuresti (Decizia civila nr.1634/R/13.06.2012); Tribunalul Bucuresti (Decizia civila nr.1472/R/23.05.2012).
Parata-creditoare nu a facut dovada ca instanta de revizuire ar fi dispus suspendarea hotararilor anterior indicate, in conditiile art.325 Cod proc.civ. si prin urmare efectele acestora, persista. 
Faptul ca, ulterior pronuntarii acestor hotarari, s-a reconsolidat caracterul de titlu executoriu al Sentintei comerciale nr.9171/29.09.2010 nu inlatura puterea de lucru judecat cu privire la desfiintarea actelor de executare silita, cu atat mai mult cu cat instantele de executare s-au pronuntat in privinta tuturor actelor de executare efectuate in dos. nr.10/2011 al BEJ .....
Cu toate acestea, intrucat efectele hotararilor judecatoresti anterior indicate, nu s-au extins si asupra incheierilor de incuviintare a executarii silite,  avand in vedere si reconsolidarea titlului executoriu, rezulta ca parata-creditoare era indreptatita de a relua executarea silita, in dosarul nr.10/2011 al BEJ .... (si nicidecum de a incepe o noua executare silita). Insa, executorul judecatoresc a omis un aspect esential: faptul ca toate actele de executare fusesera desfiintate prin hotarari judecatoresti irevocabile. Astfel, desi se afla in continuarea procedurii de executare silita, acesta trebuia sa refaca intreaga procedura, incepand cu primul act de executare: somatia debitorului (act de executare pe care nu l-a intreprins).
In conditiile date, apararile contestatoarei privitoare la nerespectarea dispozitiilor OG 22/2002, apar intemeiate.
Potrivit  art.2 din acest act normativ - daca executarea creantei stabilite prin titluri executorii nu incepe sau continua din cauza lipsei de fonduri, institutia debitoare este obligata ca, in termen de 6 luni, sa faca demersurile necesare pentru a-si indeplini obligatia de plata. Acest termen curge de la data la care debitorul a primit somatia de plata comunicata de organul competent de executare, la cererea creditorului.
Cum, somatia de plata nu a fost comunicata debitoarei, termenul suspensiv de 6 luni, nu a inceput sa curga si prin urmare efectuarea operatiunilor de infiintare a popririi actiunilor detinute de contestatoarea-debitoare la tertii popriti, este nelegala (fiind incalcate prevederile art.3 din OG 22/2002).
Simplul fapt ca, debitoarea-contestatoare avea cunostinta despre creanta ce deriva din titlul executoriu, de la data de 13.04.2011, nu inlatura prevederile art.2 din OG 22/2002.
Mai mult decat atat, insasi procedura de instituire a popririi actiunilor detinute de contestatoare la tertii popriti este nelegala - fiind incalcate prevederile art.66 alin.2 din Legea nr.31/1990.
Este de necontestat ca actiunile reprezinta titluri de valoare iar in privinta acestora din urma se pot efectua acte de executare silita, prin poprire, conform prevederilor art.452 alin.1 Cod proc.civ.
Nu se pot omite insa, prevederile art.66 din Legea nr.31/1990 potrivit carora - creditorii asociatului pot sechestra si vinde actiunile acestuia .
Avand in vedere ca norma speciala se aplica in detrimentul normei generale (specialia generalibus derogant) - s-a dedus ca, singura modalitate legala de indisponibilizare a actiunilor este sechestrul si nicidecum poprirea.
Rationamentul deriva si din faptul ca actiunile nu intrunesc conditia "de a fi datorate" debitorului, de catre societatea detinatoare (conform prev. de art.452 alin.1 teza finala Cod proc.civ.)
Referitor la cele doua procese-verbale instanta de fond a retinut ca prin procesul-verbal din data de 04.04.2011 intocmit de executorul judecatoresc ...., in dos.exe. nr.10/2011 - s-a consemnat faptul ca, pe fondul dispozitiilor art.371 ind.2 alin.3 Cod proc.civ., s-a actualizat valoarea creantei ce deriva din titlul executoriu Sentinta comerciala nr.9171/29.09.2010, in sensul ca suma de 256.512,54 lei s-a actualizat cu un procent de 3,18% fata de luna septembrie 2010, rezultand 264.669,63 lei la care se adauga 9.671.328 USD echivalentul in lei, functie de cursul oficial leu-dolar, stabilit de BNR, la data platii efective. De asemenea, executorul a stabilit cuantumul cheltuielilor de executare, la 300.000 lei - in raport de contractul de executare nr.10/2011 incheiat cu creditoarea si conform ordinelor de plata nr.4 in valoare de 100.000 lei si nr.5 in valoarea de 200.000 lei.
S-a mai retinut faptul ca, prin Sentinta civila nr.13746/31.07.2012, Sentinta civila nr.3870/02.05.2012, Sentinta civila nr.4877/08.06.2012, Decizia civila nr.1634/R/13.06.2012, Decizia civila nr.1472/R/23.05.2012 - s-a dispus desfiintarea tuturor actelor de executare silita, ceea ce presupune desfiintarea si a procesului-verbal din data de 04.04.2011.
Potrivit art.166 Cod proc.civ. - exceptia puterii de lucru judecat se poate ridica de parti, de judecator chiar inaintea instantelor de recurs.
Art.1201 Cod civ. arata ca este lucru judecat atunci cand a doua cerere in judecata are acelasi obiect, este intemeiata pe aceeasi cauza si este intre aceleasi parti, facute de ele si contra lor in aceeasi calitate.
In materie contencioasa, puterea lucrului judecat are un aspect pozitiv pentru partea care a castigat si unul negativ pentru partea care a pierdut procesul.
Lucrul judecat mai are urmatoarele caractere: exclusivitatea - care face ca noul litigiu intre aceleasi parti, pentru acelasi obiect si aceeasi cauza sa nu mai fie posibil; incontestabilitatea - in sensul ca hotararea judecatoreasca nu mai poate fi contestata si caracterul executoriu.
Tinand cont de elementele lucrului judecat, asa cum acestea au fost instituite prin art.1201 Cod civ. identitatea de persoane  vizeaza calitatea lor juridica, adica daca acestea au stat in judecata in nume personal sau pentru altul, puterea de lucru judecat neextinzandu-se decat asupra partilor litigiului.
Existenta aceluiasi raport juridic, presupune o identitate de obiect (pretentia formulata prin cerere) si cauza(temeiul juridic al dreptului pretins).
Cu alte cuvinte, daca statuand asupra obiectului unei cereri, judecatorul ar putea contrazice cele statornicite printr-o hotarare judecatoreasca anterioara, afirmand un drept negat sau negand un drept afirmat, exista identitate de raport juridic.
Prin procesul-verbal din data de 03.04.2013 intocmit de executorul .... - s-a consemnat faptul ca, in baza art.371 ind.2 alin.3 Cod proc.civ., actualizandu-se valoarea sumei in lei, rezulta ca debitul avea la data de 04.04.2011 o valoare de 264.669,63 lei (suma actualizandu-se la data de 04.04.2011 cu un procent de 3,18% fata de luna septembrie 2010) la care se adauga 9.671.328 USD echivalent in lei, functie de cursul oficial leu-dolar, stabilit de BNR, la data platii efective.   De asemenea, s-a consemnat faptul ca, de la data de 04.04.2011 si pana la data intocmirii procesului-verbal, debitoarea a achitat suma de 559.465,95 lei, fapt pentru care debitul total, din care 300.000 lei reprezinta cheltuieli de executare - este de 5.203,68 lei la care se adauga 9.671.328 USD. Cheltuielile de executare au fost avansate cu ordinul de plata nr.4, in valoare de 100.000 lei si ordinul de plata nr.5, in valoarea de 200.000 lei. Executorul a mai mentionat ca, suma totala a cheltuielilor de executare a fost de 300.000 lei, conform art.371 ind.7 alin.1-4 Cod proc.civ. - cu privire la care, procesul-verbal constituie titlu executoriu.
Referitor la modul de actualizare al creantei instanta de fond a retinut ca potrivit art.371 ind.2 alin.2 Cod proc.civ. - daca titlul executoriu contine suficiente criterii in functie de care organul de executare poate actualiza valoarea obligatiei principale stabilite in bani, indiferent de izvorul ei, se va proceda, la cererea creditorului, si la actualizarea acestei sume. In cazul in care titlul executoriu nu contine niciun asemenea criteriu, organul de executare va proceda la actualizare in functie de rata inflatiei, calculata de la data cand hotararea judecatoreasca a devenit executorie sau, in cazul celorlalte titluri executorii, de la data cand creanta a devenit exigibila si pana la data platii efective a obligatiei cuprinse in oricare dintre aceste titluri.
Executorul judecatoresc a procedat la actualizarea debitului in lei, ce deriva din titlul executoriu, aplicand indicele de inflatie fata de luna septembrie 2010 si pana la data de 04.04.2011. (256.512,54 lei x 3,18% = 264.669,63 lei).
Textul normativ anterior indicat prevede in mod expres perioada pentru care se poate actualiza creanta si anume: de la data la care hotararea judecatoreasca a devenit executorie si pana la data platii efective a obligatiei.
Cum suma de 559.465,95 lei a fost achitata de la data de 04.04.2011 si pana la data intocmirii procesului-verbal, denota ca executorul judecatoresc a avut in vedere ca primul moment al platii reprezinta data platii efective a obligatiei.
Desi, in opinia instantei, executorul judecatoresc trebuia sa efectueze actualizarea creantei, functie de fiecare moment al platii - varianta aleasa nu prejudiciaza in nici un mod debitoarea.
Referitor la modul de stabilire a cheltuielilor de executare instanta de fond a retinut ca potrivit art.371 ind.7 alin.3 - sumele reprezentand cheltuieli de executare, se stabilesc de catre executorul judecatoresc, prin proces-verbal, pe baza dovezilor prezentate de partea interesata, in conditiile legii.
Potrivit art.39 alin.1 lit.d din Legea nr.188/2000 - in cazul executarii silite a creantelor avand ca obiect plata unei sume de bani, onorariile maxime sunt urmatoarele:_d) pentru creantele in valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus un procent de pana la 1% din suma care depaseste 100.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executarii silite.
Creanta ce face obiectul Sentintei comerciale nr.9171/29.09.2010 este de   9.671.328 USD si 256.512,54 lei, ce a fost actualizata la valoarea de 264.669,63 lei.
Pentru a se determina daca onorariul executorului judecatoresc este stabilit, cu respectarea prev. art.39 alin.1 din Legea nr.188/2000, instanta de fond a convertit creanta USD in lei, la cursul BNR de la data intocmirii procesului-verbal (3,4471 lei/USD), constatand astfel ca valoarea totala a creantei era de 33.602.704,38 lei. 
Cum, valoarea onorariului stabilit de executor in suma de 300.000 lei, nu depaseste onorariul maximal prev. de art.39 alin.1 lit.d din Legea nr.188/2000 (398.027 lei), tinand cont si de amploarea actelor de executare  - criticile contestatoarei privitoare la acest aspect, au fost apreciate ca nefondate.
Cat priveste sustinerea contestatoarei potrivit careia aplicarea TVA ar determina majorarea onorariului executorului la un cuantum ce depaseste limita maxima admisa s-a retinut ca aceasta nu corespunde realitatii.
Executorul judecatoresc a stabilit un onorariu fix, de 300.000 lei nefacand vorbire de aplicarea TVA.
Impotriva acestei sentinte au formulat recurs contestatoarea A.A.A.S si creditoarea SC ....SA.
In motivarea recursului promovat de A.A.A.S. (fosta A.V.A.S., redenumita conform OUG 96/2012), prin director general adjunct Mihaela Stanescu (fila 8), s-a aratat, in esenta, ca instanta de fond ar fi trebuit sa anuleze ca nelegale procesele verbale privind cheltuielile de executare din 4.04.2011 si 3.04.2013, fiind incalcate prevederile art. 457 alin. 4 Codul de procedura civila 1865, tinandu-se cont si de efectele hotararilor judecatoresti definitive si irevocabile, intrate in autoritatea de lucru judecat, cu privire la dosarul de executare silita nr. 10/2001.
A mai invederat recurenta ca executorul a stabilit nelegal suma de 564.669,3 lei reprezentand cheltuieli de executare, fara a prezenta un cuantum detaliat al acestei sume si fara a se lua in calcul termenul de 6 luni prevazut in dispozitiile speciale pentru plata debitului, conform OUG 22/2002 cu modificarile si completarile ulterioare.
In al doilea rand, aceeasi recurenta a invederat ca instanta de fond nu s-a pronuntat, in mod nelegal, asupra cererii de intoarcere a executarii, care ar fi legala si intemeiata.
In recursul formulat de creditoarea SC ....SA, aceasta parte a invocat, in principal, ca la instanta de fond a ridicat in mod implicit exceptia lipsei calitatii de reprezentant al A.A.A.S., in raport de persoana care a semnat contestatia la executare, exceptie intemeiata pe prevederile imperative ale OUG 23/2004, in conditiile in care semnatura dnei ....nu angajeaza A.A.A.S. in cadrul proceselor pornite si nu este validata prin aplicarea stampilei, a carei obligativitate si forta juridica nu este reglementata in dreptul romanesc.
Pe fondul cauzei, recurenta SC ....SA a sustinut ca debitoarea a fost somata, expirand termenul de 6 luni prevazut de OG 22/2002, sens in care opereaza puterea de lucru judecat a considerentelor sentintei civile 3796/27.04.2012 pronuntata de Judecatoria sectorului 5 Bucuresti in dosarul 24428/302/2011.
A mai invederat aceeasi recurenta ca instanta de fond a facut o confuzie intre somatia prevazuta de OG 22/2002, care se comunica debitoarei in vederea executarii voluntare a obligatiei de plata, inainte de initierea executarii silite si somatia ca act de executare silita, ulterior somatiei instituite de OG 22/2002.
Cu privire la pretinsa inadmisibilitate a popririlor, recurenta SC ....SA a mai aratat ca bunurile mobile incorporale sunt supuse executarii silite prin poprire, conform art. 452 alin. 1 Codul de procedura civila, iar actiunile nominative sunt bunuri mobile incorporale, in marea majoritate a cazurilor.
Referitor la procesul verbal de executare din 4.04.2011 a mai invederat aceeasi recurenta ca instanta de fond in mod gresit a analizat incidenta autoritatii de lucru judecat, inainte de a observa tardivitatea contestarii acestora.
Prin incheierea pronuntata in sedinta publica din 12.02.2014, tribunalul a emis adresa catre recurenta contestatoare A.A.A.S. Pentru a face dovada calitatii de reprezentant atat in ceea ce priveste cererea de recurs, cat si cererea de chemare in judecata la prima instanta (fila 91).
La 7.03.2014 recurenta A.A.A.S. a depus note scrise cu privire la solicitarea tribunalului.
Examinand cu prioritate, in baza art. 137 Codul de procedura civila 1865, exceptia lipsei calitatii de reprezentant ridicata de intimata SC ....SA asupra recursului promovat de A.A.A.S., tribunalul retine ca aceasta are caracter fondat, pentru urmatoarele considerente:
Problema dedusa judecatii consta in verificarea legalitatii reprezentarii recurentei Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (A.A.A.S.), atat in ceea ce priveste promovarea caii de control judiciar a recursului (chestiune care va fi rezolvata pe cale de exceptie), cat si in raport de introducerea cererii de chemare in judecata care a fost solutionata de catre instanta de fond (chestiune ce are natura juridica a unuia dintre motivele de recurs formulat de SC ....SA).
Raspunsul este dat prin prisma interpretarii si aplicarii dispozitiilor cu caracter special continute de OUG 23/2004 privind stabilirea unor masuri de reorganizare a Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbtie cu Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, potrivit carora “presedintele reprezinta A.V.A.S. in raporturile cu Guvernul, cu ministerele, cu organele de specialitate ale administratiei publice centrale, cu autoritatile administratiei publice locale, cu alte institutii, cu persoanele juridice si fizice romane si straine, precum si in fata instantelor judecatoresti si arbitrale" (art. 9 alin. 1 din actul normativ indicat, sublinierea noastra).
Conform art. 10 alin. 2 din OUG 23/2004, in cazul in care presedintele, din diferite motive, nu isi poate exercita atributiile curente, il deleaga prin ordin pe unul dintre vicepresedinti sa exercite aceste atributii, instiintandu-l pe primul-ministru despre aceasta.
In acest context, este de mentionat ca potrivit art. 8 din OUG 23/2004, A.A.A.S. este condusa de un presedinte si de 3 vicepresedinti, functia de presedinte al A.A.A.S. este asimilata functiei de secretar de stat, functia de vicepresedinte al A.A.A.S. este asimilata functiei de subsecretar de stat, iar presedintele si vicepresedintii sunt numiti prin decizie a primului-ministru.
Din interpretarea logica (bazata pe argumentul per-a-contrario, conform caruia persoanele care nu detin functia de vicepresedinte nu pot fi delegati cu prerogativele presedintelui, sistemica (raportat la ansamblul reglementarii, caracterizata de un formalism ridicat) si teleologica (care tine cont de scopul urmarit de legiuitor in adoptarea normelor juridice mai sus citate, constand in evitarea exercitarii abuzive a prerogativelor de conducere si responsabilizarea persoanelor care exercita atributiile principale ale presedintelui A.A.A.S., printre care si reprezentarea in litigii in fata instantelor de judecata, potrivit art. 9 alin. 1 din OG 23/2004), rezulta, dincolo de orice dubiu rezonabil, ca legitimarea de reprezentant legal al A.A.A.S., institutie de specialitate a administratiei publice centrale, cu personalitate juridica, in subordinea Guvernului si in coordonarea ministerului economiei, este circumscrisa conditiilor strict prevazute de legea speciala, tinand cont ca organizarea executarii si executarea in concret a legii constituie principiul director al raporturilor juridice specifice dreptului administrativ.
Or, este evident ca in ceea ce priveste exercitarea si delegarea atributiilor principale ale presedintelui institutiei publice mai sus mentionate, legiuitorul a urmarit excluderea oricaror manifestari de vointa cu caracter discretionar, instituind o competenta legata, in cadrul careia presedintele A.A.A.S. nu are libertatea de a decide delegarea atributiilor principale catre alte persoane decat unul dintre vicepresedinti si chiar si in acest caz numai cu instiintarea primului ministru.
Interpretarea contrara, ca presedintele ar putea delega atributia principala a reprezentarii A.A.A.S., in raporturile cu tertii, prin formularea de actiuni in justitie, catre un director general adjunct (semnatarul cererii de recurs) sau alt director (semnatarul cererii introductive de chemare in judecata) goleste de continut juridic art. 10 alin. 2 din OUG 23/2004, potrivit caruia “in cazul in care presedintele, din diferite motive, nu isi poate exercita atributiile curente, il deleaga prin ordin pe unul dintre vicepresedinti sa exercite aceste atributii, instiintandu-l pe primul-ministru despre aceasta".
Asadar, daca s-ar accepta sustinerile recurentei A.A.A.S. in sensul ca atributia principala a reprezentarii legale ar putea fi delegata unui director, norma juridica de mai sus nu ar produce niciun efect juridic, pierzandu-si caracterul imperativ ce rezulta din interpretarea gramaticala a textului, unde s-a folosit sintagma "deleaga", care implica obligativitate, iar nu "poate delega", care ar fi avut caracter dispozitiv.
Or, este cunoscuta regula ca legile trebuie interpretate in sensul de a produce efecte juridice, iar nu in sens contrar, astfel incat interpretarea data la dosar de recurenta A.A.A.S. nu poate fi primita.
Drept urmare, exceptia lipsei calitatii de reprezentant, in sensul lipsei puterii de reprezentare, ridicata de intimata recurenta SC ....SA are caracter intemeiat, urmand a fi admisa, cu consecinta anularii recursului promovat de A.A.A.S., conform art. 161 alin. 2 Codul de procedura civila 1865.
In ceea ce priveste recursul promovat de SC ....SA, acesta apare ca fondat, intrucat chestiunea lipsei puterii de reprezentare a dnei Manuela Olteanu, in calitate de director al A.A.A.S., a fost ridicata in fata primei instante, prin intampinarea depusa la 1.08.2013 (vol. I, fila 124, 125 dosar fond), insa instanta a respins-o prin hotarare, intrucat a retinut ca "verificarea mandatului persoanei semnatare a contestatiei la executare nu se face in procedura prev. de art. 133 Cod. proc. Civ., ci in contextul discutarii exceptiei lipsei calitatii de reprezentant", care nu a fost invocata de parata creditoare si pe care instanta nu a ridicat-o din oficiu (vol. II, fila 173 dosar fond).
In alte cuvinte, instanta de fond a calificat juridic chestiunea pusa in discutie de parata ca reprezentand exceptia lipsei calitatii de reprezentant, pe care nu a mai analizat-o, retinand ca i s-a cerut anularea cererii ca informala, iar nu anularea cererii pentru lipsa calitatii de reprezentant.
Procedand in aceasta maniera, instanta a incalcat regula de principiu instituita de art. 84 Codul de procedura civila 1865 (potrivit caruia cererea este valabila chiar daca poarta o denumire gresita), dar mai ales principiul dreptului la aparare, pentru ca nu a cerut explicatii paratei si nu a pus in dezbatere calificarea juridica data ulterior, prin hotarare, solicitarii paratei de a se constata nulitatea cererii de chemare in judecata pe motiv ca aceasta a fost semnata de catre o persoana care nu detinea calitatea de reprezentant legal al reclamantei, in contextul in care prin aceeasi hotarare s-a retinut ca motivele se circumscriu exceptiei lipsei calitatii de reprezentant.
In acest context, a fost nesocotit principiul exercitarii rolului activ al instantei, in conditiile art. 129 alin. 4 Codul de procedura civila 1865, pentru prevenirea oricarei greseli in aplicarea corecta a legii (art. 129 alin. 5 Codul de procedura civila 1865), cu rolul de a asigura partilor beneficiul garantiilor prevazute in dreptul procesual intern, in vederea respectarii dreptului acestora la un proces echitabil, in lumina jurisprudentei Curtii Europene a Drepturilor Omului.
Fata de considerentele expuse, tribunalul va admite recursul SC ....SA, modificand in totalitate sentinta recurata, in sensul anularii contestatiei la executare pentru lipsa calitatii de reprezentant al reclamantei.