Civil - contestatie la executare - + suspendare executare silita-preschimbare T.+ CERERE RECUZARE

Dosar nr.
R O M A N I A
TRIBUNALUL TULCEA
SECTIA CIVILA DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIA CIVILA Nr. 261/2014
Sedinta publica de la 04 Decembrie 2014
Completul compus din:
T R I B U N A L U L,

Asupra recursului civil de fata.
Prin actiunea inregistrata sub nr. 5711/327/2012 pe rolul Judecatoriei Tulcea la data de 14.08.2012, contestatoarea S.C. "..." S.A. a formulat contestatie la executare in contradictoriu cu intimata Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna Pardina, solicitand instantei anularea titlului executoriu nr. 146912/27.07.2012, a tuturor actelor de executare silita efectuate in baza acestuia precum si suspendarea executarii silite pana la solutionarea contestatiei.
Prin sentinta civila nr. 1129/15.04.2014, Judecatoria Tulcea a admis contestatia la executare si a dispus anularea titlului executoriu nr. 146912/27.07.2012 emis de intimata precum si actele de executare silita efectuate in baza acestuia.
Totodata a fost respins capatul de cerere privind suspendarea executarii silite, ca fiind ramas fara obiect.
Pentru a se pronunta astfel, prima instanta a retinut ca prin contractele de concesiune nr. 61/02.04.1998 si nr. 165/01.04.1999, cu completarile si modificarile ulterioare, incheiate cu Consiliul Judetean Tulcea, contestatoarea a concesionat suprafetele de teren de 4.362 ha si respectiv 5.056 ha, ce apartin domeniului public de interes judetean si reprezinta amenajarile agricole Sireasa, Pardina si Ostrov-Tataru.
A mai retinut instanta ca desi la cele doua contracte de concesiune anterior mentionate s-au anexat planuri de situatie, in lipsa unor masuratori cadastrale, la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, evidenta suprafetelor de teren concesionate repartizate pe zonele administrative ale comunelor Ceatalchioi, Pardina si Chilia Veche nu a fost constanta.
Astfel, prin adresa nr. 41/2051/09.04.2009 Consiliul Judetean Tulcea a comunicat intimatei faptul ca terenul concesionat contestatoarei prin contractul de concesiune nr. 165/01.04.1999 ce se afla pe teritoriul comunei Pardina este de 1.948 ha, iar prin adresa nr. 41/4106/11.05.2009 a aratat ca terenul concesionat prin contractul de concesiune nr. 61/02.04.19998 aflat pe raza aceleiasi comune este de 1.896 ha.  
Prin adresa nr. 12655/21.12.2011 Consiliul Judetean Tulcea a transmis intimatei ca pe raza comunei Pardina se regaseste o suprafata de 2.446 ha din contractul de concesiune nr. 61/02.04.1998 si de 1.154 ha din contractul de concesiune nr. 165/01.04.1999.
Prin adresa nr. 11617/24.11.2011 institutia susmentionata a comunicat si contestatoarei aceleasi suprafete, insa ulterior, prin adresa nr. IV1.2/12655/06.01.2012, a revenit in completare cu mentiunea ca suprafata de teren arondata comunei Pardina din contractul de concesiune nr. 165/01.04.1998 este de 1.724 ha.
A retinut instanta ca, in aceste conditii, intimata a emis titlul executoriu nr. 146912/27.07.2012 pentru suma totala de 1.744.898 lei, reprezentand taxa teren persoane juridice extravilan si accesorii pentru perioada 2007 - partial 2012. Concomitent cu titlul executoriu s-a emis sub acelasi numar si somatia de plata, ambele comunicate contestatoarei la data de 08.08.2012.
S-a mai retinut ca intimata a sustinut initial prin intampinare ca suprafata ce a stat la baza calcularii taxei pe teren datorate de contestatoare a fost de 3.600 ha, suprafata ce se regaseste si in continutul adresei nr. 137/31.01.2012 emise catre aceasta din urma si ca ulterior, prin precizarile depuse la dosarul cauzei sub nr. 374/12.01.2013, intimata a aratat ca sumele mentionate in titlul executoriu contestat revin unei suprafete de 3.894,03 ha teren concesionat.
La solicitarea instantei de fond, prin adresa cu nr. IV.1.2/1110/13.02.2013 Consiliul Judetean Tulcea a comunicat faptul din totalul suprafetei de teren concesionate contestatoarei, pe teritoriul administrativ al comunei Pardina se afla o suprafata de 1.691 ha - contractul de concesiune nr. 61/02.04.1998 si o suprafata de 1.154 ha - contractul de concesiune nr. 165/1998.
In ceea ce priveste criticile contestatoarei sub aspectul viciilor de forma ale somatiei de plata nr. 146912/27.07.2012, judecatorul fondului a aratat ca potrivit art. 145 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, somatia va cuprinde denumirea organului fiscal emitent, data la care a fost emis si data de la care isi produce efectele, datele de identificare ale contribuabilului, obiectul actului administrativ fiscal, motivele de fapt, temeiul de drept, numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal potrivit legii, stampila organului fiscal emitent, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei si organul fiscal la care se depune contestatia, mentiuni privind audierea contribuabilului si, de asemenea, numarul dosarului de executare, suma pentru care se incepe executarea silita, termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.
Totodata, conform art. 46 din actul normativ susmentionat, numai lipsa unuia dintre elementele referitoare la numele, prenumele si calitatea persoanei imputernicite a organului fiscal, numele si prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnaturii persoanei imputernicite a organului fiscal, cu exceptia situatiei in care actul a fost emis prin intermediul mijloacelor informatice, atrage nulitatea acestuia; nulitatea se poate constata la cerere sau din oficiu.
Potrivit art. 145 alin. 1 din acelasi act normativ, somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu, astfel ca este de la sine inteles ca nu poate face referire decat la acesta.
     Cu privire la competenta teritoriala a organului de executare, au fost retinute de catre instanta dispozitiile art. 35 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora compartimentele de specialitate ale autoritatilor administratiei publice locale sunt competente pentru administrarea impozitelor, taxelor si a altor sume datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, ale subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor. De asemenea, prin art. 1361 din acelasi act normativ, sunt instituite reguli speciale privind executarea silita a creantelor datorate bugetelor locale ale unitatilor administrativ-teritoriale sau, dupa caz, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor.
Sustinerile contestatoarei privind depasirea competentei intimatei ca organ de executare nu au fost retinute de instanta de fond intrucat creanta fiscala in cauza se datoreaza bugetului local al comunei Pardina, pe a carei raza teritoriala este situata suprafata de teren in litigiu,
A aratat judecatorul fondului ca potrivit art. 85 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc prin declaratie fiscala, in conditiile art. 82 alin. 2 si art. 86 alin. 4 si prin decizie emisa de organul fiscal, in celelalte cazuri, instanta retinand din interpretarea sistematica a textelor de lege anterior mentionate, ca titlul de creanta fiscala il reprezinta fie declaratia fiscala, care trebuie sa fie semnata si sa cuprinda implicit creanta fiscala datorata de contribuabil, fie ca aceasta din urma sa fie stabilita printr-o decizie de impunere emisa de organul fiscal.
A mai retinut instanta ca in conformitate cu art. 81 si art. 82 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, declaratia fiscala se depune de catre persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta si se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie gratuit de organul fiscal. In declaratia fiscala contribuabilul trebuie sa calculeze cuantumul obligatiei fiscale, daca acest lucru este prevazut de lege. Contribuabilul are obligatia de a completa declaratiile fiscale inscriind corect, complet si cu buna-credinta informatiile prevazute de formular, corespunzatoare situatiei sale fiscale. Declaratia fiscala se semneaza de catre contribuabil sau de catre imputernicit. Declaratia fiscala trebuie insotita de documentatia ceruta de prevederile legale.
Totodata, art. 86 alin. 1 arata ca decizia de impunere se emite de organul fiscal competent; organul fiscal emite decizie de impunere ori de cate ori acesta modifica baza de impunere, ca urmare a unor constatari prealabile ale organului fiscal sau in baza unei inspectii fiscale.
Decizia de impunere este actul administrativ fiscal ce cuprinde obligatia fiscala de plata, ce cade in sarcina contribuabilului desemnat prin acel document, avand obligatia de a indeplini toate conditiile de forma pentru aceasta categorie de acte. Decizia de impunere produce efectul juridic de individualizare a unei creante fiscale iar in ipoteza neindeplinirii obligatiilor fiscale, pe baza ei se porneste executarea silita.
In conformitate cu dispozitiile art. 110 alin. 2 si 3 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu, dupa caz, iar potrivit art. 141 alin. 2 titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent, ori in alt mod prevazut de lege.
Conform art. 141 alin. 11 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia cazului in care prin lege se prevede ca un inscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite in absenta unui titlu de creanta in baza caruia se stabilesc, in conditiile legii, creante fiscale principale sau accesorii, aceasta ierarhie fiind instituita pentru a da posibilitatea contribuabilului sa achite obligatiile sau sa conteste aceste obligatii prin procedura prealabila administrativa.
Cu privire la obligatiile datorate cu titlu taxa teren aferenta anilor 2007-2008, instanta a retinut ca prin Sentinta civila nr. 1038/02.04.2009 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr. 33/327/2009 s-a admis contestatia formulata de S.C. "..." S.A. si s-au anulat in parte titlu executoriu nr. 6/16.07.2008 precum si somatia nr. 6/16.12.2008 raportat la sumele calculate cu acest titlu, pentru tot ceea ce depaseste suprafata de 1.948 ha teren extravilan si prin urmare aspectele puse in discutie in procesul finalizat prin hotararea judecatoreasca mai sus-mentionata au intrat in puterea lucrului judecat iar orice comunicare ulterioara a Consiliului Judetean Tulcea referitoare la suprafata concesionata pe teritoriul administrativ al comunei Pardina este lipsita de relevanta raportat la perioada analizata.
Din raportul de expertiza intocmit in cauza a rezultat cu evidenta faptul ca la stabilirea taxei pe teren aferente perioadei 2007-2008 intimata a avut in vedere o alta suprafata decat cea anterior mentionata.
Instanta a retinut ca potrivit art. 258 alin. 1 din Legea nr. 571/2003 taxa in discutie se stabileste luand in calcul numarul de metri patrati de teren, rangul localitatii in care este amplasat terenul si zona si/sau categoria de folosinta a terenului, conform incadrarii facute de consiliul local. La art. 258 alin. 6 din Legea nr. 571/2003 se mentioneaza ca in cazul unui teren amplasat in extravilan, taxa pe teren se stabileste prin inmultirea suprafetei terenului, exprimata in ha, cu suma corespunzatoare prevazuta in tabel, inmultita cu coeficientul de corectie corespunzator prevazut la art. 251 alin. 5 din acelasi act normativ.
Cu privire la sumele stabilite de intimata cu titlul de debit principal si cuprinse in titlul executoriu nr. 146912/27.07.2012,  instanta a aratat ca acestea comporta modificari majore de la un an la altul si, prin urmare, sustinerile intimatei potrivit carora s-a raportat in mod constant la aceeasi suprafata de teren nu au fost primite de instanta.
A aratat judecatorul  fondului ca la baza emiterii titlului executoriu contestat nu a stat nici declaratia fiscala, nici declaratiile rectificative ulterioare ale contestatoarei, iar cata vreme intimata a modificat baza de impunere, ca urmare a unor constatari proprii, avea obligatia de a emite decizie de impunere.
Din analiza tuturor celor anterior enuntate, prima instanta a considerat ca intimata nu a respectat Sentinta civila nr. 1038/02.04.2009 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr. 33/327/2009, intrata in puterea lucrului judecat, dupa cum nu a respectat nici prevederile legale si a procedat la inceperea executarii silite a contestatoarei fara a exista in cauza o decizie de impunere si fara ca aceasta sa fie comunicata debitoarei, aceasta fiind privata de o cale de atac - procedura prealabila administrativa, astfel incat titlul executoriu nr. 146912/27.07.2012 si actele de executare intocmite in baza acestuia sunt lovite de nulitate.
Impotriva acestei hotarari, in termen legal a declarat recurs intimata Unitatea Administrativ Teritoriala Comuna Pardina, criticand hotararea atacata ca fiind netemeinica si nelegala.
Arata recurenta ca, prin sentinta civila nr. 1038/02.04.2008 a Judecatoriei Tulcea  a fost anulat in parte titlul executoriu nr. 6/16.07.2008 deoarece pana la data pronuntarii acesteia nu s-a facut dovada existentei pe teritoriul administrativ al comunei Pardina a unor suprafete de teren ce exced suprafetei de 1948 ha concesionate prin contractul nr. 165/1999 si considera aceasta ca nu poate fi primita sustinerea contestatoarei  conform careia urmare acestei sentinte ar fi datorat taxa pe teren doar pentru suprafata de  1948 ha, aceasta sustinere fiind impartasita si de catre instanta de fond, potrivit careia intimata U.A.T. Pardina nu a respectat Sentinta civila nr. 1038/02.04.2009, intrata in puterea lucrului judecat, avand in vedere ca prin sentinta respectiva a fost  anulat in parte un titlu executoriu, in baza probelor administrate in dosarul respectiv si nu s-a stabilit care este suprafata pentru care se datoreaza taxe.
Sustine recurenta ca suprafata concesionata si care se afla pe teritoriul administrativ al comunei Pardina a fost aceeasi pe toata durata contractelor de concesiune doar ca, prin incertitudinea creata de catre Consiliul Judetean Tulcea nu s-a putut stabili concret suprafata respectiva, stabilita in urma solicitarii instantei de fond la 2845 ha.
Arata in continuare recurenta ca intr-adevar exista autoritate de lucru judecat doar cu privire la Titlul executoriu  nr. 6/16.07.2008, anulat in parte cu ocazia solutionarii unei contestatii privind executarea silita si nu a unei actiuni prin care s-a analizat debitul in sine si considera ca o instanta de judecata nu ar fi putut sa stabileasca care este suprafata de teren impozitata, aceasta fiind cea prevazuta in contractele de concesiune, iar atributul stabilirii taxei pe teren revine exclusiv organului fiscal, caruia instanta de judecata nu i se poate substitui.
In ceea ce priveste titlul de creanta, recurenta invoca dispozitiile Codului de procedura fiscala respectiv art. 110 alin. 3 lit. b), art. 15 alin. (1) si (2)  si art. 23 alin (1) si (2), art. 82 alin. (1), (2)  si (3), art. 67 alin. (1) si (2) lit. b, art. 671 alin (1) si (2), art. 90 alin. 1, art. 143  si art. 49 alin 1, alin 2 lit. a), b), c), d), e) si alin (3) si considera ca din analiza si coroborarea acestor prevederi normative singura concluzie ce se poate fi retinuta este ca in cauza de fata exista cel putin un titlu de creanta reprezentant de declaratiile de impunere, iar in urma administrarii probei cu expertiza contabila s-a stabilit  cu certitudine care este debitul datorat, avand in vedere ca in legatura cu expertiza in cauza nu au fost formulat obiectiuni.
Mai mult, baza de impunere nu s-a modificat avand in vedere ca suprafata de teren a fost aceeasi in toata aceasta perioada, contractele de concesiune nefiind modificate pe toata perioada lor in ceea ce priveste suprafata concesionata, ar terenul existent pe teritoriul administrativ al comunei Pardina si concesionat de la Consiliul judetean Tulcea a fost acelasi pe toata perioada.
Precizeaza recurenta ca prin adresa nr. IV1.2/1110/13.02.3013 (fila 8 vol. II a dosarului de fond) la solicitarea Consiliul judetean Tulcea arata ca aceasta suprafata este de 2845 ha suprafata necontestata de catre vreuna dintre  parti.
Avand in vedere ca in cauza de fata exista un titlu de creanta baza de impunere nu a fost modificata, iar debitul a fost stabilit cu certitudine printr-o expertiza contabila judiciara,  considera ca recursul este intemeiat, motiv pentru care solicita admiterea acestuia asa cum a fost formulat si modificarea sentintei recurate in sensul respingerii contestatiei la executare formulata de catre contestatoarea S.C. "..." S.A. ca nefondata si mentinerea actelor de executare silita ca fiind temeinice si legale pentru debitul total in suma de 1.217.178  lei (604,156 lei taxa teren in suprafata de 2845 ha + 613. 022 lei accesoriii asa cum rezulta din raportul de expertiza.
Examinand hotararea atacata, in raport de criticile aduse acesteia, tribunalul retine ca recursul este nefondat.
Prin contractele de concesiune nr. 61/02.04.1998 si nr. 165/01.04.1999, cu completarile si modificarile ulterioare, incheiate cu Consiliul Judetean Tulcea, recurenta-contestatoare a concesionat suprafetele de teren de 4.362 ha si respectiv 5.056 ha, ce apartin domeniului public de interes judetean si reprezinta amenajarile agricole Sireasa, Pardina si Ostrov-Tataru.
La aceste contracte de concesiune s-au anexat planuri de situatie, insa, in lipsa unor masuratori cadastrale, la nivelul autoritatilor administratiei publice locale, evidenta suprafetelor de teren concesionate repartizate pe zonele administrative ale comunelor Ceatalchioi, Pardina si Chilia Veche nu a fost constanta.
Prin adresa nr. 41/2051/09.04.2009 Consiliul Judetean Tulcea a comunicat recurentei-intimatei faptul ca terenul concesionat intimatei-contestatoare prin contractul de concesiune nr. 165/01.04.1999 ce se afla pe teritoriul comunei Pardina este de 1.948 ha, iar prin adresa nr. 41/4106/11.05.2009 a aratat ca terenul concesionat prin contractul de concesiune nr. 61/02.04.19998 aflat pe raza aceleiasi comune este de 1.896 ha.  
Totodata, prin adresa nr. 12655/21.12.2011 Consiliul Judetean Tulcea a transmis intimatei ca pe raza comunei Pardina se regaseste o suprafata de 2.446 ha din contractul de concesiune nr. 61/02.04.1998 si de 1.154 ha din contractul de concesiune nr. 165/01.04.1999.
Prin adresa nr. 11617/24.11.2011 institutia susmentionata a comunicat si contestatoarei aceleasi suprafete, insa ulterior, prin adresa nr. IV 1.2/12655/06.01.2012, a revenit in completare cu mentiunea ca suprafata de teren arondata comunei Pardina din contractul de concesiune nr. 165/01.04.1998 este de 1.724 ha.
In raport de aceasta situatie, recurenta-intimata a emis titlul executoriu nr. 146912/27.07.2012 pentru suma totala de 1.744.898 lei, reprezentand taxa teren persoane juridice extravilan si accesorii pentru perioada 2007 - partial 2012. Concomitent cu titlul executoriu s-a emis sub acelasi numar si somatia de plata, ambele comunicate contestatoarei la data de 08.08.2012.
In cauza, recurenta-intimata a sustinut initial prin intampinare ca suprafata ce a stat la baza calcularii taxei pe teren datorate de contestatoare a fost de 3.600 ha, suprafata ce se regaseste si in continutul adresei nr. 137/31.01.2012 emise catre aceasta din urma.
Prin precizarile depuse la dosarul cauzei sub nr. 374/12.01.2013, recurenta-intimata a aratat ca sumele mentionate in titlul executoriu contestat revin unei suprafete de 3.894,03 ha teren concesionat.
La solicitarea instantei de fond, prin adresa cu nr. IV.1.2/1110/13.02.2013 Consiliul Judetean Tulcea a comunicat faptul ca din totalul suprafetei de teren concesionate contestatoarei, pe teritoriul administrativ al comunei Pardina se afla o suprafata de 1.691 ha - contractul de concesiune nr. 61/02.04.1998 si o suprafata de 1.154 ha - contractul de concesiune nr. 165/1998.
Prin urmare, sustinerea recurentei intimate potrivit cu care suprafata concesionata si care se afla pe teritoriul administrativ al comunei Pardina a fost aceeasi pe toata durata contre actelor de concesiune este neintemeiata.
Potrivit prevederilor art. 145 alin. 2 raportat la art. 43 alin. 2 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, somatia va cuprinde denumirea organului fiscal emitent, data la care a fost emis si data de la care isi produce efectele, datele de identificare ale contribuabilului, obiectul actului administrativ fiscal, motivele de fapt, temeiul de drept, numele si semnatura persoanelor imputernicite ale organului fiscal potrivit legii, stampila organului fiscal emitent, posibilitatea de a fi contestat, termenul de depunere a contestatiei si organul fiscal la care se depune contestatia, mentiuni privind audierea contribuabilului si, de asemenea, numarul dosarului de executare, suma pentru care se incepe executarea silita, termenul in care cel somat urmeaza sa plateasca suma prevazuta in titlul executoriu, precum si indicarea consecintelor nerespectarii acesteia.
Conform art. 46 din acelasi act normativ, numai lipsa unuia dintre elementele referitoare la numele, prenumele si calitatea persoanei imputernicite a organului fiscal, numele si prenumele ori denumirea contribuabilului, a obiectului actului administrativ sau a semnaturii persoanei imputernicite a organului fiscal, cu exceptia situatiei in care actul a fost emis prin intermediul mijloacelor informatice, atrage nulitatea acestuia; nulitatea se poate constata la cerere sau din oficiu.
Art. 145 alin. 1 din acelasi act normativ prevede ca somatia este insotita de un exemplar al titlului executoriu, astfel ca este de la sine inteles ca nu poate face referire decat la acesta.
Conform prevederilor art. 85 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, impozitele, taxele, contributiile si alte sume datorate bugetului general consolidat se stabilesc prin declaratie fiscala, in conditiile art. 82 alin. 2 si art. 86 alin. 4 si prin decizie emisa de organul fiscal, in celelalte cazuri.
In raport de aceste prevederi legale, se retine ca titlul de creanta fiscala il reprezinta fie declaratia fiscala, care trebuie sa fie semnata si sa cuprinda implicit creanta fiscala datorata de contribuabil, fie ca aceasta din urma sa fie stabilita printr-o decizie de impunere emisa de organul fiscal.
Art. 81 si art. 82 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, prevad ca declaratia fiscala se depune de catre persoanele obligate potrivit Codului fiscal, la termenele stabilite de acesta si se intocmeste prin completarea unui formular pus la dispozitie gratuit de organul fiscal. In declaratia fiscala contribuabilul trebuie sa calculeze cuantumul obligatiei fiscale, daca acest lucru este prevazut de lege. Contribuabilul are obligatia de a completa declaratiile fiscale inscriind corect, complet si cu buna-credinta informatiile prevazute de formular, corespunzatoare situatiei sale fiscale. Declaratia fiscala se semneaza de catre contribuabil sau de catre imputernicit. Declaratia fiscala trebuie insotita de documentatia ceruta de prevederile legale.
De asemenea, art. 86 alin. 1 arata ca decizia de impunere se emite de organul fiscal competent; organul fiscal emite decizie de impunere ori de cate ori acesta modifica baza de impunere, ca urmare a unor constatari prealabile ale organului fiscal sau in baza unei inspectii fiscale, decizia de impunere fiind actul administrativ fiscal ce cuprinde obligatia fiscala de plata, ce cade in sarcina contribuabilului desemnat prin acel document, avand obligatia de a indeplini toate conditiile de forma pentru aceasta categorie de acte. Decizia de impunere produce efectul juridic de individualizare a unei creante fiscale iar in ipoteza neindeplinirii obligatiilor fiscale, pe baza ei se porneste executarea silita.
Dispozitiile art. 110 alin. 2 si 3 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, prevad ca, colectarea creantelor fiscale se face in temeiul unui titlu de creanta sau al unui titlu executoriu, dupa caz, iar potrivit art. 141 alin. 2 titlul de creanta devine titlu executoriu la data la care creanta fiscala este scadenta prin expirarea termenului de plata prevazut de lege sau stabilit de organul competent, ori in alt mod prevazut de lege.
Conform art. 141 alin. 11 din O.G. nr. 92/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, cu exceptia cazului in care prin lege se prevede ca un inscris constituie titlu executoriu, niciun titlu executoriu nu se poate emite in absenta unui titlu de creanta in baza caruia se stabilesc, in conditiile legii, creante fiscale principale sau accesorii.
Relativ la obligatiile datorate cu titlu taxa teren aferenta anilor 2007-2008, se retine ca prin Sentinta civila nr. 1038/02.04.2009 pronuntata de Judecatoria Tulcea in dosarul nr. 33/327/2009 s-a admis contestatia formulata de S.C. "..." S.A. si s-au anulat in parte titlu executoriu nr. 6/16.07.2008 precum si somatia nr. 6/16.12.2008 raportat la sumele calculate cu acest titlu, pentru tot ceea ce depaseste suprafata de 1.948 ha teren extravilan.
In mod corect a retinut prima instanta ca, aspectele puse in discutie in procesul finalizat prin hotararea judecatoreasca mai sus mentionata au intrat in puterea lucrului judecat, iar orice comunicare ulterioara a Consiliului Judetean Tulcea referitoare la suprafata concesionata pe teritoriul administrativ al comunei Pardina este lipsita de relevanta raportat la perioada analizata.
Raportul de expertiza intocmit in cauza, arata ca la stabilirea taxei pe teren aferente perioadei 2007-2008 recurenta-intimata a avut in vedere o alta suprafata decat cea anterior mentionata, aceasta taxa fiind stabilita in raport de prevederile art. 258 alin 1 si 6 din Codul fiscal
In cauza, sumele stabilite de catre recurenta-intimata cu titlul de debit principal si cuprinse in titlul executoriu nr. 146912/27.07.2012, comporta modificari majore de la un an la altul, astfel ca sustinerile acesteia potrivit carora s-a raportat in mod constant la aceeasi suprafata de teren nu pot fi primite de instanta.
In mod corect a retinut prima instanta ca la baza emiterii titlului executoriu contestat nu a stat nici declaratia fiscala, nici declaratiile rectificative ulterioare ale contestatoarei, iar cata vreme intimata a modificat baza de impunere, ca urmare a unor constatari proprii, avea obligatia de a emite decizie de impunere, singura declaratie de impunere fiind cea de la fila 168 din dosar si care este aferenta anului 2009, prin urmare este aferenta perioadei care a facut obiectul dosarului nr. 33/327/2009 al Judecatoriei Tulcea.
Pentru aceste considerente, hotararea instantei de fond fiind temeinica si legala, vazand si dispozitiile art. 312 din Codul de procedura civila va fi respins recursul, ca nefondat.