vatamare corporala din culpa

Dosar nr. 1990/189/2009 vatamare corporala din culpa
DECIZIA PENALA NR. 69/A
Sedinta publica de la 21 Septembrie 2011
Instanta constituita din:
PRESEDINTE : BALAN LAURA-MONICA
Judecator : CHIRIAC ADRIAN
Grefier : BODESCU PANSELUTA

Ministerul Public reprezentat de procuror ARMEANU SORIN
din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Vaslui

Pe rol, la ordine, se afla spre solutionare apelurile penale declarate de inculpatul GC, de partea civila DE, si de asiguratorul SC GROUPAMA SA Vaslui, cu sediul in Vaslui, , impotriva sentintei penale nr. 512 din 12.10.2010 a Judecatoriei Barlad, pronuntata in dosarul penal nr. 19901/189/2009.
Obiectul cauzei: infractiunea prev. de art. 184 alin.2, 4 Cod penal.
La apelul nominal facut in sedinta publica lipsesc toate partile:   inculpatul apelant, asiguratorul apelant GROUPAMA ASIGURARI SA Vaslui, partea civila apelanta si partea civila intimata Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad.
Dezbaterile in prezenta cauza au avut loc in sedinta publica de la 7 septembrie 2011 si s-au consemnat in incheierea de sedinta aferenta. La cererea asiguratorului apelant de a se amana pronuntarea  pentru a depune la dosar concluzii scrise, s-a amanat pronuntarea pentru termenul din 14 septembrie 2011 si, ulterior, din lipsa de timp pentru deliberare, pentru termenul de azi, incheierile de sedinta de la termenele din 7 septembrie 2011, respectiv 14 septembrie 2011, facand parte integranta din prezenta decizie.
Deliberand,

T R I B U N A L U L,

Asupra apelurilor declarate in cauza instanta retine urmatoarele:

Prin sentinta penala nr. 512, pronuntata la data de 12.120.2010 de catre Judecatoria Barlad, aceasta instanta a dispus condamnarea inculpatului la  pedeapsa de 1(unu) an inchisoare pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prev de art.184 al.2,4 Cod penal , impotriva partii vatamate, aplicand a inculpatului disp.art.71 si 64 lit.a , teza II si b Cod penal.
Totodata a dispus suspendarea conditionata a executarii pedepsei, fixand termen de  incercare 3 ani si atragand atentia inculpatului asupra disp.art.83 Cod penal.
Apoi, a dispus suspendarea executarii pedepsei accesorii.
A admis, in parte,  actiunea civila formulata de partea civila si a obligat  pe inculpat si asiguratorul SC Groupama Asigurari SA Cluj Napoca sa plateasca acestuia suma de 692,40 lei daune materiale si 10.000 lei daune morale in limita contractului de asigurare..
A obligat  pe inculpat si asiguratorul  SC Groupama Asigurari SA Cluj Napoca sa plateasca partii civile Spitalul Mun de Urgenta "Elena Beldiman " Barlad, suma de 3879,622 lei cheltuieli de spitalizare a partii vatamate.
A obligat pe inculpat sa plateasca statului suma de 600 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a se pronunta astfel, instanta de fond a retinut faptul ca inculpatul are in proprietate un autoturism marca "Dacia 1310" inmatriculat cu nr..
In ziua de 9.02.2009 pe la orele 18.15 inculpatul se deplasa pe str. Republicii pe directia de mers Centru - Confectii.
In zona "Iris" conducatorul auto nu a respectat semnele de circulatie privind trecerea de pietoni . Acesta nu a observat ca pe marcajul pietonal se deplasa regulamentar D E si l-a accidentat.
Circulatia se desfasoara pe doua sensuri de deplasare despartite de un scuar de pamant . Fiecare sens de deplasare are doua benzi de mers despartite de un marcaj simplu intrerupt.
Trecerea de pietoni este semnalizata prin marcaje si indicatoare rutiere "Trecere de pietoni" montate pe scuarul de pamint  din partea dreapta a bulevardului Republicii , cat si pe trotuarul din fata biroului SC Cleopatra SRL.
Accidentul s-a produs la capatul sensului de deplasare  Cerbul de Aur-IRB.
In zona accidentului se mai gasesc montate, pe scuarul de pamant , doua indicatoare , respectiv " Accesul interzis" si "Ocolire ".
Bulevardul Republicii era iluminat public.
In ziua mentionata, in jurul orelor 18.00-18.15 , s-a angajat in traversarea  strazii, de pe  trotuar pe trecerea de pietoni marcata , dinspre biroul  SC Cleopatra SRL si blocul IRIS , partea vatamata.
Din directia IRB- Confectii se deplasa  cu autoturismul inculpatul , deplasare care era efectuata pe banda I.
Conducatorul auto nu a fost atent in trafic si l-a accidentat pe marcajul pietonal pe D E.
Pietonul a fost lovit cu autoturismul si " a prezentat o plaga contuza superficiala index stang, hetom epicranian perietal stang _ care au necesitat 8-9 zile  ingrijiri medicale _fractura I-II medie gamba stanga cu deplasare _. Care necesita 50-55 zile ingrijiri medicale ".Nu i-a fost pusa viata in pericol.
Victima a fost transportata la Spitalul Mun de Urgente Elena Beldiman Barlad, la Sectia Ortopedie si Traumatologie unde a stat internata in perioada 9-24 februarie 2009.
Situatia de fapt mai sus retinuta s-a stabilit pe baza urmatoarelor mijloace de proba: procesul verbal de cercetare la fata locului , procesul verbal cu actele premergatoare, plansele foto, rezultatul aerului expirat, raportul  de expertiza medico-legala nr.56/E/09.03.2009, actele privind starea masinii , adresa  nr. 3150/04.03.2009 a Spitalului Municipal de Urgenta " Elena Beldiman" Barlad , declaratiile martorilor audiati in cauza, coroborate cu declaratiile inculpatului care a recunoscut savarsirea faptei. 
Fapta inculpatului de a accidenta pe partea vatamata,in data de 09.02.2009 , cu autoturismul in timp ce acesta din urma traversa regulamentar  strada pe trecerea de pietoni, provocandu-i vatamari care au necesitat pentru vindecare , potrivit noii expertize medico-legale de 115-120 zile ingrijiri medicale, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art.184 alin.2,4 Cod penal.
In baza acestui text de lege, instanta a aplicat inculpatului o pedeapsa la individualizarea careia  a facut aplicarea disp. art. 52 si 72 Cod penal.
Inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale si a recunoscut si regretat savarsirea faptei.
Avand in vedere aceste aspecte, instanta s-a orientat  la stabilirea cuantumului pedepsei spre limita minima prev. de textul de lege.
S-au  aplicat inculpatului disp. art.71 si 64 lit. a teza II si lit.b Cod penal
Avand in vedere faptul ca pedeapsa ce o va avea de executat nu va fi mai mare de 3 ani, inculpatul nu a mai suferit condamnari anterioare si s-a apreciat ca scopul educativ al pedepsei poate fi atins si fara executarea acesteia in regim de detentie , instanta  dispunand in baza art.81 Cod penal, suspendarea conditionata a executarii pedepsei.
In ceea ce priveste latura civila, in cursul procesului penal , partea vatamata s-a constituit parte civila solicitand obligarea inculpatului la plata sumei de 2000 lei daune materiale , reprezentand cheltuieli efectuate cu ingrijirea sa ulterioara spitalizarii , c/ val. transporturilor  ocazionate de  controalele periodice efectuate precum si suma de 15.000 lei daune morale
Avand in vedere existenta politii de asigurare incheiata de proprietarul autoturismului si anume, mama inculpatului, precum si obligatiile contractuale ale asigurarii R.C.A , in cauza a fost introdus si asiguratorul SC Groupama Asigurari SA Cluj Napoca.
          Probatoriul administrat in cauza referitor la pretentiile formulate de partea civila releva faptul ca acesta a dovedit partial sumele solicitate.
          In consecinta , in baza art. 14 , 346 Cod proc. pen. cu referire la art. 998  Cod civ. si art 54 din Legea nr.136/1995 si Ordinul nr.20/2008 al C.S.A, instanta a admis, in parte, actiunea civila formulata de partea civila si a obliga pe inculpat si pe asigurator sa plateasca partii civile  suma de 629,40 lei daune materiale.
          Referitor la daunele morale , desi acestea sunt pe deplin justificate , ca urmare a suferintelor provocate  vatamatului prin accident si care exista si la momentul pronuntarii hotararii , instanta a apreciat ca suma solicitata nu este una rezonabila si raportata posibilitatilor materiale si financiare ale inculpatului, conditionate si de situatia socio-economica actuala.
Pentru evitarea imbogatirii fara just temei, instanta a admis cererea pentru daune morale, dar cu privire la cuantumul solicitat  a stabilit o suma in proportie de  aproximativ 66,3% din cea solicitata , obligand in acest sens pe inculpat si asigurator la plata sumei rezultata in acest fel catre partea civila, in limita contractului de asigurare.
In baza art. 14, 346 Cod procedura penala cu referire la art.998 Cod civil si art 313 din Legea nr. 95/ 2006 si art 54 din Legea nr.136/1995, instanta a obligat pe inculpat si asigurator sa plateasca partii civile Spitalul Municipal de Urgenta " Elena Beldiman" Barlad cheltuielile de spitalizare ale partii vatamate in suma de 3879,622 lei.
         In baza art. 191 Cod procedura penala, inculpatul a fost obligat la plata catre stat a cheltuielilor judiciare avansate in cauza.
In termenul legal prev. de art. 363 Cpp, inculpatul, partea civila si asiguratorul SC"Groupama Asigurari"SA au declarat apel.
Astfel, inculpatul a criticat sentinta instantei de fond pentru netemeinicie si nelegalitate, atat sub aspectul laturii civile, cat si sub aspectul laturii penale.
In primul rand, sub aspectul laturii penale, inculpatul a sustinut faptul ca sentinta in discutie este nelegala deoarece in mod gresit s-a dispus condamnarea sa, in conditiile in care accidentul s-a produs din culpa exclusiva a partii vatamate, care s-a angajat in traversarea strazii in fuga si fara sa se asigure, obligatie care revenea partii vatamate potrivit prevederilor art. 205 alin.3 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei nr. 195/2002, care stabilesc faptul ca pietonul are obligatia  de a se asigura ca poate traversa strada in siguranta, lucru pe care vatamatul nu l-a facut, corelativa cu obligatia inculpatului, ca si conducator auto,  de a acorda prioritate pietonilor care traverseaza prin locuri special amenajate instituita de prevederile art. 135 lit.h din acelasi act normativ. Daca intr-adevar, vatamatul s-a asigurat la trecerea de la SC CLEOPATRA, el nu s-a mai asigurat la trecerea de dupa squar . Acest fapt este dovedit chiar cu declaratia vatamatului de la fila 37 si de cea a martorului Carp de la fila 38. In aceste conditii in mod gresit instanta de fond a retinut ca vatamatul a traversat sectorul de drum pe trecerea de pietoni, el nerespectand prevederile art. 205 alin.3. Vatamatul era singurul in masura sa evite producerea accidentului.
In al doilea rand, tot sub aspectul laturii penale, inculpatul a invederat faptul ca, in mod gresit, fata de considerentele  expuse in paragraful anterior, instanta de fond nu a retinut culpa comuna a partii vatamate in producerea accidentului de circulatie, cu consecinta aplicarii inculpatului a unei pedepse prea aspre in ceea ce priveste cuantumul raportat la  culpa partii vatamate in producerea accidentului.
In al treilea rand , inculpatul, sub aspectul laturii civile, a invederat faptul ca, in conditiile in care la data producerii accidentului,autoturismului era asigurat , in mod gresit s-a dispus obligarea sa la plata daunelor materiale si morale, impunandu-se obligarea doar a inculpatului la plata de despagubiri.
La randul sau, partea civila a criticat sentinta apelata pentru netemeinicie, sub aspectul laturii civile, sustinand ca , cuantumul despagubirilor ,materiale si morale, acordate de catre instanta de fond este prea mic raportat  la cele 125 zile ingrijiri medicale, perioada in care vatamatul a trebuit sa suporte numeroase interventii medicale ce au fost enumerate in cuprinsul expertizei. De asemenea, din cuprinsul aceleiasi expertize rezulta ca pe parcursul a patru luni de zile vatamatul nu a avut capacitate de munca.
In fine, asiguratorul SC"Groupama Asigurari"SA a criticat sentinta apelata pentru netemeinicie, sub aspectul laturii civile.
In primul rand, asiguratorul a invederat faptul ca sentinta este nelegala in conditiile in care instanta de fond nu a dispus obligarea in solidar a inculpatului si a asiguratorului la plata daunelor  morale si a daunelor materiale, dar si pentru faptul ca, in ceea ce priveste modul in care a  obligat atat asiguratorul, cat si inculpatul la plata daunelor morale, materiale si a cheltuielilor de judecata, fara a prevedea solidaritatea, nu a individualizat  pentru fiecare in parte sumele datorate partilor civile, incalcand prevederile art. 193 al.4 si 191 al.3 Cod pp.
In al doilea rand, asiguratorul a relevat ca sentinta apelata este neintemeiata intrucat cuantumul daunelor morale  stabilit de catre instanta de fond, respectiv cel de 10.000 lei este prea mare, constituind o sursa de imbogatire a partii civiel.
Examinand hotararea atacata , in raport de motivele astfel invocate, precum si din oficiu, conform dispozitiilor art.371   Cpp, , sub toate aspectele de fapt si de drept ale cauzei, tribunalul constata faptul ca apelul declarat de catre inculpat   este fondat doar in ceea ce priveste  obligarea sa la plata de daune materiale, morale si cheltuieli de jduecata catre partea civila, iar apelurile declarate de catre partea civila si de catre asiguratorul SC" Grouppama "SA sunt neintemeiate pentru considerentele expuse mai jos.
In ceea ce priveste apelul declarat de catre  inculpat  tribunalul retine urmatoarele:
Referitor la primul motiv de  apel al inculpatului, care se refera la latura penala a cauzei, respectiv cel privind eronata condamnare a inculpatului, in conditiile culpei exclusive a partii vatamate in producerea accidentului, care  nu a respectat prevederile art.. 205 alin.3 din Regulamentul de aplicare a Ordonantei nr. 195/2002, care stabilesc faptul ca pietonul are obligatia  de a se asigura ca poate traversa strada in siguranta, lucru pe care vatamatul nu l-a facut, neasigurandu-se la traversarea strazii, dupa scuarul ce separa cele doua sensuri de mers, corelativa cu obligatia inculpatului, ca si conducator auto,  de a acorda prioritate pietonilor care traverseaza prin locuri special amenajate instituita de prevederile art. 135 lit.h din acelasi act normativ., tribunalul releva ca acesta este neintemeiat.
Conform prevederilor art. 345 al.2 din Cod procedura penala, instanta pronunta condamnarea cand fapta exista, constituie infractiune si a fost savarsita de catre inculpat.
Totodata, conform prevederilor art.63 al.2 si 3 din  acelasi cod, aprecierea fiecarei probe se face de instanta de judecata potrivit convingerii sale, formata in urma examinarii tuturor probelor administrate si conducandu-se  dupa constiinta sa, probele neavand o valoare dinainte stabilita.
Ori, instanta de fond, interpretand corect materialul probatoriu administrat in cauza a retinut faptul ca , in cauza, accidentul de circulatie din data de 9.02.2009, s-a datorat culpei exclusive a inculpatului, fara ca parta vatamata sa fi avut vreo culpa in cauzalitatea producerii accidentului.
Potrivit prevederilor art. 135 lit.h din HG nr. 1391/2006 privind Regulamentul de aplicare a Oug nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice  , conducatorul de vehicul este obligat sa acorde prioritate de trecere pietonului  pietonului care traverseaza drumul public, prin loc special amenajat, marcat si semnalizat corespunzator ori la culoarea verde a semaforului destinat lui, atunci cand acesta se afla pe sensul de mers al vehiculului.
Pe de alta parte, conform prevederior art. 72 din OUg nr. 195/2002 republicata  pietonii sunt obligati sa se deplaseze numai pe trotuar, iar in lipsa acestuia, pe acostamentul din partea stanga a drumului, in directia lor de mers. Cand si acostamentul lipseste, pietonii sunt obligati sa circule cat mai aproape de marginea din partea stanga a partii carosabile, in directia lor de mers.
    (2) Pietonii au prioritate de trecere fata de conducatorii de vehicule numai atunci cand sunt angajati in traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
    (3) Traversarea drumului public de catre pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator, iar in lipsa acestora, in localitati, pe la coltul strazii, numai dupa ce s-au asigurat ca o pot face fara pericol pentru ei si pentru ceilalti participanti la trafic.
    (4) Pietonii surprinsi si accidentati ca urmare a traversarii prin locuri nepermise, la culoarea rosie a semaforului destinat acestora, sau a nerespectarii altor obligatii stabilite de normele rutiere poarta intreaga raspundere a accidentarii lor, in conditiile in care conducatorul vehiculului respectiv a respectat prevederile legale privind circulatia prin acel sector.
In plus, conform prevederilor art. 167 din HG nr. 1391/2006 se interzice pietonilor si persoanelor asimilate acestora:
a) sa se angajeze in traversarea drumului public atunci cand se apropie un autovehicul cu regim de circulatie prioritara care are in functiune semnalele speciale de avertizare luminoase si sonore;
b) sa traverseze partea carosabila prin fata sau prin spatele vehiculului oprit in statiile mijloacelor de transport public de persoane, cu exceptia cazurilor in care exista treceri pentru pietoni, semnalizate corespunzator;
c) sa prelungeasca timpul de traversare a drumului public, sa se opreasca ori sa se intoarca pe trecerile pentru pietoni care nu sunt prevazute cu semafoare;
d) sa traverseze drumul public prin alte locuri decat cele permise;
e) sa ocupe partea carosabila in scopul impiedicarii circulatiei;
f) sa traverseze calea ferata atunci cand barierele sau semibarierele sunt coborate ori cand semnalul luminos sau acustic interzice trecerea;
g) sa circule pe pistele pentru biciclete, amenajate si semnalizate corespunzator.
Deci, din dispozitiile legale mai sus aratate, rezulta indiscutabil faptul ca conducatorii de autovehicule au obligatia  sa acorde prioritate, adica sa opreasca deplasarea autovehiculului pe care-l conduc,  pietonilor cand acestia sunt angajati in traversarea drumurilor publice, pe sensul sau de mers, prin locuri special amenajate, marcate si semnalizate corespunzator, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor.
Practic, conducatorii auto au obligatia de opri, printre altele, la trecerile de pitoni semnalizate corespunzator ori de cate ori pe sensul lor de mers se deplaseaza un pieton ce traverseaza strada, pieton caruia nu-i revine obligatia legala de a se opri din deplasare cand de trecerea de pietoni se apropie un autovehicul.
Corelativ obligatiei conducatorilor auto de a ceda trecerea pietonilor s-a intors in actele normative mai sus enumerate obligatia pietonilor de a traversa doar prin locuri special amenajate si semnalizate corespunzator .
Tribunalul releva faptul ca in legislatia rutiera referitoare la regulile ce trebuie respectate de pietoni cand traverseaza drumul public prin locurile special amenajate si semnalizate corespunzator nu exista obligatia legala a pietonilor de a se asigura, o asemenea obligatie existand doar in cazul in care traversare se realizeaza pe sectoare de drum public care nu au amenajate treceri de pietoni.
Desi inculpatul a sustinut ca partea vatamata in calitate de pieton trebuia sa se asigure cand s-a angajat in traversarea drumului public pe trecerea de pietoni, instanta nu a identificat nici o norma legala, nici in OUG nr. 195/2002 , nici in HG nr. 1391/2006 , care sa impuna pietonului obligatia de a se asigura cand traverseaza drumul public pe trecerea de pietoni, semnalizata corespunzator. Testul de lege indicat de inculpat, respective art. 205 din HG nr. 1391/2006 se refera  la sanctiunea complementara a punctelor de penalizare.
Asa fiind, tribunalul retine faptul ca partea vatamate nu are nici o culpa in producerea accidentului din data de 9.02.2009 deoarece aceasta cand s-a angajat in traversarea trecerii de pietoni nu a incalcat nici o obligatie legala impusa in sarcina sa de legislatia rutiera in vigoare.
Ba mai mult, desi nu avea obligatia de a se asigura la trecerea drumului public, avand in vedere ca traversarea  trebuia sa se realizeze pe un loc special amenajat si semnalizat corespunzator,  acesta, asa cum rezulta din declaratiile sale si ale martorului C I, s-a asigurat.
Dimpotriva, inculpatul, nu a respectat prevederile legale imperative, enumerate anterior, care-i impuneau sa-i acorde partii vatamate prioritate de trecere, actiune care constituit  cauza exclusiva a accidentului de circulatie.
In atare conditii, tribunalul retine faptul ca accidentul rutier s-a datorat exclusiv culpei inculpatului, care nu a luat masurile legale l-a care era obligat.
Astfel, sustinerile inculpatului ca se impune achitarea sa datorita culpei exclusive a partii vatamate in cauzalitatea producerii accidentului nu pot fi retinute, fiind neintemeiate.
In mod corect, a dispus instanta de fond condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de vatamare corporala din culpa prev. de art. 184 al.2 si 4 Cod penal.
In ceea ce priveste cel de al doilea motiv  de apel, respectiv cel privind omisiunea instantei de fond de a retine culpa comuna a victimei in cauzalitatea producerii accidentului cu consecinta reducerii pedepsei aplicate inculpatului, in cuantum de 1 an inchisoare, care ar fi prea aspra in conditiile unei culpe comune instanta retin ca, pentru motivele expuse pe larg in motivarea primului motiv de apel, nu poate fi retinuta culpa comuna a partii vatamate in producerea accidentului rutier .
In plus, cu privire la individualizarea judiciara a pedepsei aplicate  inculpatului, tribunalul retine ca s-a facut o justa aplicare a dispozitiilor  art.52 si 72 din Codul Penal.
Conform  prevederilor art. 72 din Codul penal, la stabilirea si aplicarea pedepselor se tine seama de dispozitiile partii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsa fixate in partea  speciala, de gradul de pericol social al faptei savarsite, de persoana infractorului si de imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala .
In acest context , avand in vedere, pe de o parte, gradul de pericol social concret al infractiunii savarsite, constand in vatamare corporala a partii vatamate, care a suferit leziuni de tipul  fracturii tibie stanga 1/3 medie, fractura peroneu stang 1/3 inferioara, hematom epicranian, plagi contuze si tumefactii, care a necesitat interventii chirurgicale,  imobilizare ghipsata si recuperare functionala cu incapacitate totala de munca pe perioada celor 115-120 de zile ingrijiri medicale necesare pentru vindecare, drept urmare a nerespectarii de inculpat a obligatiilor legale care-i reveneau in calitate de conducator auto, dar si  circumstantele  personale ale inculpatului, care nu a depus nici un efort pentru inlaturarea consecintelor negative cauzate partii vatamate in urma accidentului rutier, tribunalul considera  ca , in mod corect, instanta de fond a i-a aplicat inculpatului o pedeapsa cu inchisoarea,  orientata spre minimul prevazut de lege.
Verificand actele procesuale efectuate in cursul desfasurarii procesului penal se constata  ca au fost respectate dispozitiile legale a caror incalcare este sanctionata potrivit art. 197 alin.2 din Codul de procedura penala, cu nulitatea absoluta.
De asemenea. nu au fost identificate incalcari ale celorlalte dispozitii legale ce reglementeaza desfasurarea procesului penal, incalcari prin care sa se fi adus vreo vatamare si  care sa  fi fost invocate la momentele stabilite de art.197 alin 4 din  Codul de procedura penala.
Referitor la cel de al treilea motiv de apel formulat de catre inculpat, care vizeaza latura civila, respectiv cel privind eronata obligarea a inculpatului alaturi de asigurator la plata de despagubiri civile si cheltuieli de judecata catre partile civile din cauza, in conditiile in care autoturismul implicat in accident era asigurat, tribunalul releva ca acesta este intemeiat.
Potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, este obligatorie asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule, asigurari care se realizeaza prin incheierea unui contract, care, in baza art.9 din aceiasi lege, obliga asiguratorul, la producerea riscului, la plata unei despagubiri.
Totodata, conform prevederilor art. 41 din aceiasi lege, in asigurarea de raspundere civila, asiguratorul  se obliga sa plateasca o despagubire pentru prejudiciul de care raspunde in fata legi fata de tertele persoane pagubite.
In acelasi timp, in baza art. 44 si 49 din acelasi act normativ se prevad ca asiguratorul plateste despagubirile nemijlocit celui pagubit prin accident de autovehicul, in masura in care acesta nu a fost despagubit de asigurat
Potrivit art. 55 din Legea 136/1995, despagubirile stabilite in urma accidentelor rutiere se platesc de catre asigurator in limitele prevazute de lege.
De asemenea , conform prevederilor art. 57 din Legea nr. 136/1995 drepturile persoanelor pagubite prin producerea accidentului de autovehicul se exercita  impotriva celor raspunzatori de producerea accidentului.  Aceste drepturi se pot exercita si direct impotriva asiguratorului de raspundere civila in limitele obligatiei acestuia , asa cum este stabilita prin actul normativ mentionat.
Instanta apreciaza ca din coroborarea prevederilor legale mai sus aratate rezulta ca,  sub aspectul laturii civile a procesului penal, inculpatul si asiguratorul au o obligatie comuna de despagubire a persoanelor vatamate, indiferent de forma de vinovatie a inculpatului, in sarcina acestuia se naste o obligatie de  despagubire integrala a partii vatamate.
In situatia in care autoturismul era asigurat, victima are o actiune directa impotriva asiguratorului, iar in cazul in care este despagubit de acesta, nu se mai poate intoarce impotriva inculpatului.
Asa cum s-a retinut in decizia I/ 2005 a ICCJ in cazul producerii unui accident de circulatie, avand ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a incheiat contract de asigurare obligatorie de raspundere civila, coexista raspunderea civila delictuala, bazata pe art. 998 din Codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele pagubitoare, cu raspunderea contractuala a asiguratorului, intemeiata pe contractul de asigurare incheiat in conditiile reglementate prin Legea nr. 136/1995, fara insa a exista o raspundere civila solidara a asiguratorului  si a inculpatului.
Astfel, daca partea civila se indrepta direct impotriva asiguratorului, nu mai poate solicita si obligarea inculpatului la plata aceluiasi prejudiciu si, daca se dispune obligarea asiguratorului la plata de despagubiri catre partea civila/ partile civile din cauza , instanta nu poate dispune obligarea inculpatului la plata de despagubiri, decat pentru limita ce nu este acoperita de contractul de asigurare.
Cum in cauza, autoturismul  implicat in accidentul rutier, respectiv autoturismul Dacia 1310, inmatriculat sub nr. era asigurat, in mod eronat instanta de fond a dispus  obligarea si a inculpatului la plata de daune materiale, morale si cheltuieli de judecata catre partile civile,  si Spitalul Municipal de Urgenta Elena Beldiman Barlad, impunandu-se doar obligarea asiguratorului la plata acestor despagubiri si cheltuieli de judecata.
In ceea ce priveste apelul declarat de catre partea civila, tribunalul retine faptul ca, cuantumul daunelor materiale si al daunelor morale acordate de catre instanta de fond cu titulu de despagubiri partii civile a fost corect stabilit raportat la probatoriile administrate in cauza.
Astfel, in ceea ce priveste cuantumul daunelor materiale, tribunalul releva ca prin inscrisurile depuse la dosarul cauzei, partea civila, in aplicarea prevederilor art. 14 Cpp si art. 1169 Cod civil, a dovedit faptul ca intinderea prejudiciului material suferit drept urmare a accidentului de circulatie cauzat de catre inculpat, constand in contravaloarea medicamentelor, a pansamentelor si a  ingrijirilor medicale , este in cuantum de 692, 40 lei.
Drept pentru care, tribunalul retine ca cuantumul daunelor materiale stabilit de catre instanta de fond a fost corect stabilit.
Apoi, in ceea ce priveste  critica partii civile privind eronata obligare a asiguratorului si a inculpatului  la plata catre sine a sumei de 10.000 lei, ci titlu de daune morale, tribunalul retine faptul ca valoarea acestora a fost corect stabilita
Tribunalul retine faptul ca in categoria prejudiciilor nepatrimoniale sunt cuprinse, fara exceptie, suferintele si durerile de natura fizica si psihica pe care le incearca victima unui fapt ilicit si culpabil.
In privinta stabilirii cuantumului despagubirii  acordate pentru repararea daunelor morale,este necesara o analiza in concreto si subiectiva a existentei si intinderii prejudiciului,precum si corelarea despagubirii cu realitatea masurata a suferintelor indurate de victima.
Atingerea de orice fel adusa integritatii fizice sau sanatatii unei persoane, atingerea dreptului la integritatea fizica - ca drept nepatrimonial, are ca rezultat producerea unui prejudiciu nepatrimonial, constand in suferintele fizice incercate prin savarsirea faptului culpabil, tratamentul medical aplicat, perioadele de spitalizare la care a fost supusa partea vatamata, suferintele psihice pe care aceasta le-a incercat ca urmare a modificarii cursului firesc al vietii pe care o ducea anterior.
Din analiza probatoriului administrat in cauza - acte medicale, declaratii martori - instanta retine ca partea vatamata a suferit leziuni de tipul  fracturiii tibie stanga 1/3 medie, fractura peroneu stang 1/3 inferioara, hematom epicranian, plagi contuze si tumefactii, care a necesitat interventii chirurgicale,  imobilizare ghipsata si recuperare functionala cu incapacitate totala de munca pe perioada celor 115-120 de zile ingrijiri medicale necesare pentru vindecare.
Astfel, sub aspectul daunelor morale, tinand cont de Recomandarea Consiliului Europei din 1959 de la Londra care sublinia  intre altele ca principiul reparatiei daunelor morale trebuie recunoscut si in cazul  leziunilor corporale, despagubirea avand rolul de a da o compensare victimei, instanta va avea in vedere  ca au existat si prejudicii morale decurgand din internarea in spital, traumele fizice si psihice suferite, sechele post traumatice care au afectat negative participarea partii vatamate la viata sociala si de familie comparative cu situatia anterioara vatamarii, infirmitatea fizica permanenta produsa prin fapta ilicita a inculpatului.
Intinderea daunelor morale va fi stabilita in raport cu gravitatea vatamarilor produse si cu intensitatea suferintelor cauzate, pentru ca suma acordata cu acest titlu sa reprezinte o justa satisfactie acordata victimei pentru prejudicial nepatrimonial incercat, fara a constitui pentru aceasta o imbogatire  fara justa cauza.
Raportat considerentelor mai sus - expuse , tribunalul retine ca, in mod corect instanta de fond a obligat  asiguratorul sa achite partii vatamate suma de 10.000 lei cu titlu de  daune morale, suma pe care instanta o apreciaza ca o reparare  rezonabila pentru suferintele si consecintele negative pe care le-a resimtit  pe plan fizic si psihic, ca urmare a atingerii aduse integritatii corporale.
In ceea ce priveste apelul declarat de catre asiguratorul SC "Groupama" SA, tribunalul retine ca este neintemeiat pentru urmatoarele considerente
In primul rand, in ceea ce priveste critica  referitoare la omisiunea instantei de  fond de a dispune obligarea asiguratorului in solidar cu inculpatul la plata daunelor morale si materiale catre partea civila, instanta arata faptul ca prevederile legale in vigoare la data savarsirii infractiuni, dar si actualmente, nu instituie raspunderea civila solidara a inculpatului, prin a carui fapta ilicita s-a cauza un accident de circulatie, avand ca urmare cauzarea unui prejudiciu material si moral, care raspunde delictual in temeiul prevederilor 998 Cod civil, si a asiguratorului de raspundere civila auto, a carui raspundere civila este de natura contractuala , intemeiata pe contractul de asigurare generat de dispozitiile Legii nr. 136/1995.
Astfel, instanta de fond nu putea dispune obligarea solidara a asiguratorului si a inculpatului la plata daunelor materiale si a daunelor morale catre partea civila.
Potrivit prevederilor art. 4 din Legea nr. 136/1995 privind asigurarile si reasigurarile in Romania, este obligatorie asigurarea de raspundere civila pentru pagubele produse prin accidente de autovehicule, asigurari care se realizeaza prin incheierea unui contract, care, in baza art.9 din aceiasi lege, obliga asiguratorul, la producerea riscului, la plata unei despagubiri.
Totodata, conform prevederilor art. 41 din aceiasi lege, in asigurarea de raspundere civila, asiguratorul  se obliga sa plateasca o despagubire pentru prejudiciul de care raspunde in fata legi fata de tertele persoane pagubite.
In acelasi timp, in baza art. 44 si 49 din acelasi act normativ se prevede ca asiguratorul plateste despagubirile nemijlocit celui pagubit prin accident de autovehicul, in masura in care acesta nu a fost despagubit de asigurat.
Potrivit art. 55 din Legea 136/1995, despagubirile stabilite in urma accidentelor rutiere se platesc de catre asigurator in limitele prevazute de lege.
De asemenea, conform prevederilor art. 57 din Legea nr. 136/1995 drepturile persoanelor pagubite prin producerea accidentului de autovehicul se exercita  impotriva celor raspunzatori de producerea accidentului.  Aceste drepturi se pot exercita si direct impotriva asiguratorului de raspundere civila in limitele obligatiei acestuia , asa cum este stabilita prin actul normativ mentionat.
Instanta apreciaza ca sub aspectul laturii civile a procesului penal, inculpatul si asiguratorul au o obligatie comuna de despagubire a persoanelor vatamate. indiferent de forma de vinovatie a inculpatului, in sarcina acestuia se naste o obligatie de  despagubire integrala a partii vatamate.
In situatia in care autoturismul era asigurat, victima are o actiune directa impotriva asiguratorului, iar in cazul in care este despagubit de acesta, nu se mai poate intoarce impotriva inculpatului.
Asa cum s-a retinut in decizia I/ 2005 a ICCJ in cazul producerii unui accident de circulatie, avand ca urmare cauzarea unui prejudiciu, pentru care s-a incheiat contract de asigurare obligatorie de raspundere civila, coexista raspunderea civila delictuala, bazata pe art. 998 din Codul civil, a celui care, prin fapta sa, a cauzat efectele pagubitoare, cu raspunderea contractuala a asiguratorului, intemeiata pe contractul de asigurare incheiat in conditiile reglementate prin Legea nr. 136/1995, fara insa a exista o raspundere civila solidara a asiguratorului  si a inculpatului.
Astfel, daca partea civila se indrepta direct impotriva asiguratorului, nu mai poate solicita si obligarea inculpatului la plata aceluiasi prejudiciu.
Drept pentru care, instanta de apel apreciaza ca, in mod corect, instanta de fond nu a dispus obligarea solidara a asiguratorului si a inculpatului la plata daunelor materiale si morale catre partea civila.
In al doilea rand, fata de cele aratate cu prilejul motivarii apelului declarat de inculpatul, adica fata de faptul ca raspunderea contractuala a asiguratorului prevaleaza fata de cea  civila delictuala a inculpatului, care, in limitele contractului de asigurare are un caracter subsidiar celei a asiguratorului , tribunalul arata ca nici critica asiguratorului privind omisiunea instantei de fond de a individualiza pentru fiecare parte, adica pentru asigurator si inculpat, sumele datorate cu titlu de despagubiri, nu poate fi retinuta.
Raspunderea contractuala a asiguratorului este o forma de raspundere care opereaza, in limita asigurarii, pentru tot prejudiciul material si moral, nicidecum pentru o parte din acesta, cealalta parte urmand a fi suportata de catre inculpat.
In fine, in ceea ce priveste ultimul motiv de apel al asiguratorului, respectiv cel privind cuantumul prea mare al daunelor morale, care constituie o imbogatire fara justa cauza a partii civile, tribunalul arata ca si acesta este neintemeiat.
Prin sentinta apelata asiguratorul a fost obligat la plata cu titlu de daune morale a sumei de 10.000 lei catre partea civila  .
Tribunalul arata faptul ca in categoria prejudiciilor nepatrimoniale sunt cuprinse, fara exceptie, suferintele si durerile de natura fizica si psihica pe care le incearca victima unui fapt ilicit si culpabil.
In privinta stabilirii cuantumului despagubirii  acordate pentru repararea daunelor morale, este necesara o analiza in concreto si subiectiva a existentei si intinderii prejudiciului, precum si corelarea despagubirii cu realitatea masurata a suferintelor indurate de catre partile civile
Avand in vedere  indelungata suferita fizica cauzata prin accidentul de circulatie partii vatamate, care   a suferit leziuni de tipul  fracturii tibie stanga 1/3 medie, fractura peroneu stang 1/3 inferioara, hematom epicranian, plagi contuze si tumefactii, care a necesitat interventii chirurgicale,  imobilizare ghipsata si recuperare functionala cu incapacitate totala de munca pe perioada celor 115-120 de zile ingrijiri medicale necesare, prin care i s-a modificat in mod brusc cursul firesc la vietii pe care acestea o ducea anterior, avand in vedere ca despagubirile au rolul de a da o compensare victimei, tribunalul apreciaza ca se impunea acordarea daunelor morale al caror cuantum a fost apreciat corect de catre instanta de fond , o micsorare a acestora neimpunandu-se, sentinta instantei de fond fiind legala si temeinica sub acest aspect.
Mai mult, instanta arata faptul ca sumele acordate cu acest titlu  reprezinta o justa satisfactie acordata partilor civile pentru prejudicial nepatrimonial incercat, fara a constitui pentru aceasta o imbogatire  fara justa cauza.
Pentru toate cele invederate mai sus, in temeiul prevederilor art. 379 al.1pct.1 lit.b Cod procedura penala, va respinge, ca nefondate,  apelurile declarate de catre  partea civila si asiguratorul SC "Groupama Asigurari" SA, cu sediul in, impotriva sentintei penale nr.  512, pronuntata la data de 12.10.2010 de catre Judecatoria Barlad.
In temeiul prevederilor art. 379 al.1pct.2lit.a Cod procedura penala va admite apelul declarat de catre inculpatul impotriva sentintei penale nr.  512, pronuntata la data de 12.10.2010 de catre Judecatoria Barlad, pe care o va  desfiinta, in parte, sub aspectul laturii civile.
Rejudecand cauza, va inlatura dispozitiile privind obligarea inculpatului  la plata catre partea civila a sumelor de 692,  40 lei cu titlu de daune materiale si a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, precum si dispozitiile privind obligarea inculpatului la plata catre partea civila Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad  a sumei de 3879,622 lei  cu titlu de cheltuieli de spitalizare a partii civile.
Va mentine dispozitiile privind obligarea asiguratorului SC "Groupama Asigurari" SA la plata catre partea civila a sumelor de  692, 40 lei cu titlu de daune materiale si a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, precum si dispozitiile privind obligarea asiguratorului  la plata catre partea civila Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad  a sumei de 3879, 622 lei  cu titlu de cheltuieli de spitalizare a partii civile.
Va inlatura dispozitiile contrarii din sentinta si va mentine celelalte dispozitii.
In temeiul prevederilor art. 192 al.2 Cod procedura penala  va obliga partea civila la plata catre stat a sumei de 110 lei, reprezentand cheltuielile judiciare avansate de catre stat in apel.
In temeiul prevederilor art. 192 al.2 Cod procedura penala va obliga asiguratorul SC "Groupama Asigurari" SA  la plata catre stat a sumei de 50 lei, reprezentand cheltuielile judiciare avansate de catre stat in apel.
In temeiul prevederilor art. 192 al.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare in cuantum de 50 lei, avansate de catre stat in apelul inculpatului  ,  vor ramane in sarcina statului.
In temeiul prevederilor art. 193 al.6 Cod procedura penala va respinge cererea partii civile apelante privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de aceasta in apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
DECIDE:

In temeiul prevederilor art. 379 al.1pct.1 lit.b Cod procedura penala respinge, ca nefondate,  apelurile declarate de catre  partea civila si asiguratorul SC"Groupama Asigurari"SA, cu sediul in Bucurestiimpotriva sentintei penale nr.  512 , pronuntata la data de 12.10.2010 de catre Judecatoria Barlad.
In temeiul prevederilor art. 379 al.1pct.2lit.a Cod procedura penala admite apelul declarat de catre inculpatul impotriva sentintei penale nr.  512 , pronuntata la data de 12.10.2010 de catre Judecatoria Barlad, pe care o desfiinteaza, in parte, sub aspectul laturii civile.
Rejudecand cauza,
Inlatura dispozitiile privind obligarea inculpatului la plata catre partea civila a sumelor de 692,  40 lei cu titlu de daune materiale si a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, precum si dispozitiile privind obligarea inculpatului Gindac Claudiu la plata catre partea civila Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad  a sumei de 3879, 622 lei  cu titlu de cheltuieli de spitalizare a partii civile.
Mentine dispozitiile privind obligarea asiguratorului SC"Groupama Asigurari"SA la plata catre partea civila a sumelor de  692,  40 lei cu titlu de daune materiale si a sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale, precum si dispozitiile privind obligarea asiguratorului  la plata catre partea civila Spitalul Municipal de Urgenta "Elena Beldiman" Barlad  a sumei de 3879, 622 lei  cu titlu de cheltuieli de spitalizare a partii civile.
Inlatura dispozitiile contrarii din sentinta si mentine celelalte dispozitii.
In temeiul prevederilor art. 192 al.2 Cod procedura penala obliga partea civila la plata catre stat a sumei de 110 lei, reprezentand cheltuielile judiciare avansate de catre stat in apel.
In temeiul prevederilor art. 192 al.2 Cod procedura penala obliga asiguratorul SC"Groupama Asigurari"SA  la plata catre stat a sumei de 50lei, reprezentand cheltuielile judiciare avansate de catre stat in apel.
In temeiul prevederilor art. 192 al.3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare in cuantum de 50 lei, avansate de catre stat in apelul inculpatului,  raman in sarcina statului.
In temeiul prevederilor art. 193 al.6 Cod procedura penala respinge cererea partii civile apelante privind obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare efectuate de aceasta in apel.
Cu drept de recurs in termen de 10 zile de la pronuntare pentru Ministerul Public si pentru inculpat  si de la comunicare pentru  partea civila si asiguratorul SC "Groupama Asigurari" SA .
Pronuntata in sedinta publica, azi, 21.09.2011.

     PRESEDINTE,                  JUDECATOR,                         GREFIER,
Balan Laura Monica                Chiriac Adrian                   Bodescu Panseluta