Infractiuni contra libertatii persoanei si infractiuni privitoare la viata sexuala

Pe rol fiind judecarea recursului penal declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Motru impotriva incheierii din Camera de Consiliu nr_ din data de 20.08.2012 pronuntata de Judecatoria Motru in dosarul nr_...
La apelul nominal facut in sedinta publica a raspuns inculpatul, asistat de aparator din oficiu avocat C.A..
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul oral al cauzei de catre grefierul de sedinta, a fost ascultat inculpatul D.D., declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosar, dupa care, constatand ca nu mai sunt alte cereri de formulat sau exceptii de invocat si recursul fiind in stare de solutionare potrivit art. 38513 C.pr.pen., s-a acordat cuvantul pentru dezbateri:
Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea recursului casarea incheierii instantei de fond si admiterea propunerii de arestare preventiva considerand ca in mod gresit a fost respinsa propunerea de arestare preventiva  a inculpatului pe o perioada de pana la 29 de zile, apreciind ca sunt intrunite conditiile prevazute de art.  148 alin. 1 lit. f Cod procedura penala in sensul ca inculpatul a savarsit o infractiune pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea lui in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica, faptele savarsite avand o gravitate deosebita in conditiile in care inculpatul este recidivist postcondamnatoriu fiind liberat conditionat urmare a executarii unei pedepse privative de libertate, ca anterior a mai savarsit infractiuni contra patrimoniului persoanelor fizice si juridice.
Avocat din oficiu C.D.pentru inculpat solicita respingerea recursului considerand ca incheierea instantei de fond este temeinica si legala, in mod corect apreciindu-se asupra pericolului concret pe care l-ar prezenta lasarea in libertate a inculpatului.
Inculpatul  D.D., avand ultimul cuvant, achieseaza la  concluziile  aparatorului  sau solicitand sa fie judecat in stare de libertate intrucat doreste sa-si rezolve unele probleme de sanatate.

TRIBUNALUL

Asupra recursului penal de fata:
Prin incheierea din Camera de Consiliu nr_. din data de 20.08.2012 pronuntata de Judecatoria Motru in dosarul nr. _.. a fost respinsa   propunerea Parchetului  de pe langa Judecatoria Motru.
  In baza art.146 alin.11 1 Cod procedura penala raportat la art. 145 Cod procedura penala a fost obligat inculpatul D.D. , de a nu parasi localitatea, respectiv,  comuna__,  judetul  Gorj, pe o durata de  25 zile incepand cu data  de  20.08.2012 ora 16.30 pana in data  14.09.2012  ora 16,30. 
        In temeiul dispozitiilor art.145 alin. 1 ind. 1 si alin. 1 ind. 2  Cod procedura penala a fost obligat inculpatul D.D.:
- sa se prezinte la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata ori de cate ori este chemat ;
- sa se prezinte la organul de Politie desemnat cu supravegherea, de organul judiciar care a dispus masura , ori de cate ori este chemat;
- sa nu schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura ;
 - sa nu detina , sa nu foloseasca si sa nu poarte nici o categorie de arme ;
- sa nu se apropie de partea  vatamata   D.M.  domiciliata in __.jud.  Gorj .sau de membrii de familie ai acesteia  si sa nu comunice cu acestia direct sau indirect  fara incuviintarea  organelor  judiciare  sau  instantei  de judecata ;
-  sa  nu  ia   legatura  si sa  nu  comunice   nici  direct  nici indirect  cu   martorii   G.V., V.G.N., G.E.   , N.V.N., L.M. si G.E., fara incuviintarea  organelor  judiciare  sau  instantei  d e judecata.
In temeiul dispozitiilor art. 145 alin.  2 ind. 2  Cod procedura penala s-a atras atentia inculpatului D.D. ca in caz de incalcare  cu rea credinta a acestei masuri  se poate lua impotriva sa  una din celelalte  masuri preventive prevazute de lege.
Au fost aduse la cunostinta inculpatului D.D.  dispozitiile art. 145 alin. 3 Cod procedura penala. 
In baza art. 192 alin. 3 Cod procedura penala cheltuielile judiciare avansate de stat au ramas in sarcina acestuia.
Pentru a pronunta aceasta incheiere judecatorul a retinut ca la data de 20.08.2012, orele 14,40, a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Motru propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Motru privind arestarea preventiva  a inculpatului D.D. .
Cauza a fost inregistrata pe rolul Judecatoriei Motru sub nr.  _..
S-a  motivat propunerea  prin aceea  ca  din  probele  administrate respectiv, procese  verbale de reconstituire la fata locului, declaratii de martori,  planse fotografice, raport  de  constatare  medico - legal,  toate  coroborate cu declaratiile partii  vatamate si ale inculpatului  a rezultat  ca  acesta  a savarsit  infractiunea prevazuta de art. 192 al  1 si  2  Cod  Penal  cu  aplicarea  art.  37  lit.  a  Cod  Penal si  art.  20  rap.la  art.197  al.  1  Cod  penal, cu  aplicarea a rt.  37  lit.  a  Cod  penal,   totul  cu   aplicarea  art.  33- 34  Cod  Penal, constand in aceea  ca in noaptea de  19.08.2012    orele  22,30 a  patruns  fara  drept   in  locuinta partii vatamate  D.M. si,  prin  constrangere fizica si  morala  a incercat sa  intretina  raport  sexual  cu  aceasta.
Prin Ordonanta din  20.08.2012 s-a dispus retinerea pe timp de 20 de ore a inculpatului  D.D.   incepand cu ora :10,00.
In drept  propunerea  a  fost intemeiata  pe  dispozitiile art.  136, 146 si 148 al.  1  lit.  f Cod  procedura Penala , in sensul ca inculpatul   a  savarsit  o  infractiune  pentru care  legea   prevede   pedeapsa  inchisorii  mai mare de patru  ani si  exista probe  ca  lasarea acestuia in  libertate   prezinta un  pericol  concret pentru ordinea  publica.
Analizand actele si  lucrarile  dosarului instanta a  retinut  urmatoarele :
Inculpatul  D.D.  a  fost retinut   de  catre   lucratorii de   politie  prin ordonanta de  retinere din   20.08.2012 pe o perioada d e 20  de  ore fiind invinuit  de  savarsirea infractiunilor   de  violare  d e  domiciliu  pe  timp  d e  noapte si  tentativa  d e viol  in  stare  de  recidiva postcondamnatorie prevazuta de  art. 192 al  1 si  2  Cod  Penal  cu  aplicarea  art.  37  lit.  a  Cod  Penal si  art.  20  rap.la  art.197  al.  1  Cod  penal, cu  aplicarea a rt.  37  lit.  a  Cod  penal,   totul  cu   aplicarea  art.  33- 34  Cod  Penal, constand in aceea  ca in noaptea de   19.08.2012, orele  22,30 a patruns fara  drept   in  locuinta partii vatamate  D.M. si,  prin  constrangere fizica si  morala  a incercat sa  intretina  raport  sexual  cu  aceasta.
Prin Ordonanta  din.  20.08.2012 procurorul a dispus punerea in miscare a actiunii penale impotriva inculpatului  D.D. pentru savarsirea infractiunii   prev . de art. de art. 192 al  1 si  2  Cod  Penal  cu  aplicarea  art.  37  lit.  a  Cod  Penal si  art.  20  rap.la  art.197  al.  1  Cod  penal, cu  aplicarea a rt.  37  lit.  a  Cod  penal,   totul  cu   aplicarea  art.  33- 34  Cod  Penal.
Pe baza actelor si lucrarilor dosarului de urmarire penala, precum si a  probelor  administrate in cursul urmaririi penale de catre lucratorii de politie si prezentate  judecatorului, declaratiile inculpatului date in fata procurorului, precum si in fata  judecatorului in prezenta    aparatorului desemnat din oficiu ,, se   retine de catre instanta ca in noaptea de  19.08.2012, inculpatul  D.D.,  dupa  ce   a consumat  aproximativ  un  litru  d e vin,  a patruns   fara  drept   in  locuinta partii vatamate  D.M.,  matusa   sa  si,  prin  constringere  fizica si  morala   a incercat sa  intretina  raport   sexual  cu  aceasta.
La  tipetele   partii vatamate,  inculpatul  s-a   speriat si  a fugit    intr-o  gradina   a  unor  vecini ai partii vatamate   unde, datorita  starii  de  ebrietate in  care  se afla,  a adormit, fiind  trezit   de  catre  organele  de politie.
Analizand propunerea formulata de Parchetul de pe langa Judecatoria Motru  prin prisma dispozitiilor art. 148 lit. f Cod procedura penala pentru a se stabili daca se impune sau nu luarea masurii arestarii preventive, instanta a considerat ca  trebuie sa aiba in vedere pe langa cuantumul pedepsei prevazuta de lege  pentru infractiunea  savarsita  ( inchisoare   mai mare de  4 ani )  si conditia ca lasarea in libertate a inculpatului  sa prezinte un pericol concret pentru ordinea publica, aspect ce trebuie sa rezulte din evaluarea probelor.
In cauza nu s-au putut retine concluziile Parchetului de pe langa Judecatoria Motru referitoare la pericolul social concret pentru ordinea si siguranta publica nefiind facuta dovada ca inculpatul a incercat sau va incerca sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului in conditiile in care a recunoscut savarsirea faptelor atat in fata organelor de urmarire penala cat si in fata instantei.
A mai retinut instanta de fond, contrar sustinerilor din referatul Parchetului de pe langa Judecatoria Motru ca pericolul concret pentru ordinea publica trebuie constatat si dovedit prin probe neputand fi prezumat pornind de la gravitatea abstracta a faptei reflectata in limitele de pedeapsa prevazute de lege.
S-a avut in vedere la luarea masurii preventive neprivative de libertate prev. de art. 145 alin. 1 C.pr.pen. ca lasarea inculpatului in libertate nu impiedica buna desfasurare a procesului penal si ca prin aplicarea masurii de preventie respective scopul procesului penal poate fi atins fara nici un impediment.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Motru criticand-o pentru netemeinicie si nelegalitate, apreciind ca in mod gresit a fost respinsa propunerea de arestare preventiva a inculpatului D.D. si a luat fata de acesta masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea, faptele savarsite avand o gravitate deosebita in conditiile in care acesta savarsise anterior numeroase infractiuni pentru care a fost condamnat aflandu-se in stare de recidiva postcondamnatorie.
A mentionat organul de urmarire penala ca faptele inculpatului au produs indignarea colectivitatii din zona savarsirii infractiunii, localnicii temandu-se de acesta ca urmare a gravitatii si repetabilitatii faptelor de violenta, chiar membrii comunitatii locale aducandu-si aportul la ajutarea organelor de politie in identificarea faptuitorului in timpul noptii imediat dupa savarsirea faptelor.
S-a motivat de asemenea ca dupa savarsirea faptelor inculpatul s-a sustras de la activitatile de cautare si identificare organizate de organele de politie stand ascuns pe timpul noptii in culturile de pe terenurile din apropierea locuintei partii vatamate.
S-a apreciat in acelasi timp ca dispozitiile art. 148 lit. f C.pr.pen. nu trebuie interpretate ad literam pentru ca o asemenea interpretare ar conduce la concluzia ca in nici o situatie nu ar putea fi luata masura arestarii preventive in baza acestui temei deoarece este imposibil sa existe probe asupra unor comportament viitoare.
Pericolul pentru ordinea publica nu trebuie confundat cu pericolul social al infractiunii savarsite.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 3859 alin. 1 pct. 172 C.pr.pen.
Examinand recursul prin prisma criticilor formulat5e potrivit dispozitiilor art. 3856 C.pr.pen., art. 38614 C. pr.pen. si sub aspectul tuturor motivelor de casare prevazute de art. 3859 C.pr.pen. instanta de control judiciar retine ca acesta este fondat, in cauza fiind incident motivul de casare prev. de art. 3859 alin. 1 pct. 172 C.pr.pen., judecatorul fondului pronuntand o hotarare cu aplicarea gresita a legii.
Analizand propunerea Parchetului tribunalul retine ca aceasta este intemeiata pentru urmatoarele considerente :
Astfel, in cauza se observa ca cerinta prev. de art. 143 C.pr.pen. privitoare la existenta probelor si indiciilor temeinice, verosimile privind savarsirea faptelor pentru care inculpatul este cercetat este indubitabila, acesta recunoscand imprejurarile in care a comis cele doua infractiuni de violate de domiciliu si tentativa la viol pentru care este acuzat.
Aceasta sustinere este probata cu procesele - verbale de cercetare la fata locului, declaratiile partii vatamate, declaratiile martorilor, raportul de constatare medico - legala, procesul - verbal de reconstituire a faptelor, din acestea rezultand suficiente indicii din care rezulta bauiala legitima ca inculpatul a savarsit faptele, iar privarea sa de libertate nu constituie o infrangere a principiului de nevinovatie, ci o expresie a aplicarii art. 5 paragraful 1 lit. c  din Conventia Europeana a Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale, potrivit caruia privarea de libertate este admisibila "daca cel in cauza a fost arestat sau retinut in vederea aducerii sale in fata autoritatii judiciare competente atunci cand exista motive verosimile de a banui ca a savarsit o infractiune sau cand exista motive temeinice de a crede in necesitatea de a-l impiedica sa savarseasca o alta infractiune sau sa fuga, dupa savarsirea acesteia".
Or, in speta de fata inculpatul intimat a fost liberat conditionat in luna mai 2012, iar in seara zilei de 19/20.08.2012 a savarsit doua infractiuni de o gravitate deosebita, fiecare dintre ele sunt pedepsite cu inchisoarea mai mare de 4 ani.
Pe de alta parte, pericolul pentru ordinea publica se degaja si din examinarea antecedentelor penale ale inculpatului care este recidivist postcondamnaroriu, anterior savarsind numeroase infractiuni prin violenta sau contra patrimoniului persoanelor fizice si juridice pentru care a fost condamnat de mai multe ori cu privare de libertate, denotand o puternica apetenta infractionala.
Aceste considerente sedimenteaza convingerea instantei de recurs ca inculpatul traieste in deplin dispret fata de regulile de conduita sociala si implicit a legalitatii, aspecte fata de care instanta de control judiciar retine indubitabil ca in cauza, pe langa cerintele prev. de art. 143 C.pr.pen, sunt indeplinite si conditiile prev. de art. 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen.
Argumentele retinute de judecatorul fondului, in lumina celor expuse, constituie mai degraba contraargumente in vederea respingerii propunerii de arestare preventiva si luarea unei masuri preventive neprivative de libertate care nu este in masura in situatia de fata sa raspunda cerintelor desfasurarii in conditii normale a procesului penal.
Faptul ca inculpatul nu a incercat sa zadarniceasca in mod direct sau indirect aflarea adevarului si imprejurarea ca a recunoscut faptele nu sunt de natura sa inlature pericolul concret pentru ordinea publica determinat pe de o parte de gravitatea faptelor savarsite, iar pe de alta parte de situatia personala a acestuia, recidivist si autor a numeroase infractiuni pentru care a executat pedepse privative de libertate, prezenta in libertate in comunitatea locala fiind de natura sa nasca atitudini negative in ceea ce priveste rolul pe care il au organele judiciare in pedepsirea indivizilor certati cu legea.
Asa fiind, in aprecierea indeplinirii conditiei pericolului pe care lasarea in libertate a intimatului reprezinta pentru ordinea publica, nu se poate face abstractie de elementele ce tin de gravitatea faptelor, de bogatul cazier al inculpatului, stiut fiind ca potrivit jurisprudentei CEDO, severitatea sanctiunii si cazierului inculpatului, sunt elemente ce pot fi avute in vedere in aprecierea pericolului de sustragere de la proces sau de repetare a infractiunilor, constituind prin ele insele temeiuri suficiente si pertinente pentru a se aprecia ca privarea de libertate satisface in continuare exigentele Conventiei Europene fara a se produce incalcare a dispozitiilor acesteia prin arestarea preventiva a inculpatului (a se vedea Cauza Kusyk contra Poloniei, Hotararea din 24.10.2006 si similar Michta contra Poloniei, Hotararea din 4 mai 2006).
Sustinerea judecatorului primei instante conform careia, din actele si lucrarile dosarului, dar si din comportamentul si atitudinea inculpatului D.D., nu a rezultat ca exista date in sensul ca inculpatul ar incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului, prin influentarea unor martori, ori prin distrugerea si alterarea unor mijloace materiale de proba in sensul art. 64 C.pr.pen., nu are relevanta in cauza intrucat prin referatul parchetului nu s-a invocat acest motiv ca temei al arestarii prev. de art. 148 lit. b C.pr.pen.
Fata de cele ce preced, instanta de control judiciar, potrivit disp. art. 38515 pct. 2 lit. d C.pr.pen., va admite recursul declarat, va casa incheierea recurata si rejudecand in conformitate cu disp. art. 143, 148 alin. 1 lit. f C.pr.pen., va dispune arestarea preventiva a inculpatului D.D. pe o durata de 29 zile incepand cu data de 23.08.2012 pana la data de 20.09.2012.
Totodata, instanta de control judiciar va dispune emiterea mandatului de arestare preventiva.
Vazand si dispozitiile art. 192 C.pr.pen. privind cheltuieli judiciare statului,

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DISPUNE:

Admite recursul penal declarat de Parchetul de pe langa Judecatoria Motru impotriva incheierii din Camera de Consiliu nr_. din data de 20.08.2012 pronuntata de Judecatoria Motru in dosarul nr__...
 Caseaza incheierea nr_.. din 20.08.2012 a Judecatoriei Motru si rejudecand, dispune arestarea preventiva a inculpatului  D.D.  , pe o perioada de 29 de zile de la data 23.08.2012 pana la data de 20.09.2012.
Se emite mandatul de arestare preventiva.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului din care 100 lei onorariu avocat oficiu.
Definitiva.
Pronuntata in sedinta publica din 23.08.2012 la Tribunalul Gorj.