Neindiplinirea conditiilor prev deart 14 din Legea nr. 554/2004 Caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube.

Neindiplinirea conditiilor prev deart 14 din Legea nr. 554/2004
Caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube.                                      

      Prin sentinta nr 185/CA/24.02.2010 Tribunalul Iasi a respins cererea reclamantului MM in contradictoriu cu  I P J IASI
      Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Iasi, reclamantul M  M  a  chemat  in judecata pe INSPECTORATUL DE POLITIE JUDETEAN  IASI solicitand suspendarea executarii dispozitiei  nr. 1480/06.11.2009.
      In motivare  s-a  aratat  ca, prin dispozitia  nr.  1480/06.11.2009  a  sefului Inspectoratului de  Politie  Judetean  Iasi, reclamantul  a fost  pus la  dispozitia  unitatii  ca urmare  a  trimiterii  in judecata  ca   inculpat.
      Instanta a apreciat  ca cererea  este neintemeiata  si a respins-o.
S-a retinut ca potrivit dispozitiilor  art. 14 alin. 1 din Legea  nr. 554/2004, in cazuri  bine  justificate  si pentru  prevenirea  unei pagube  iminente, dupa sesizarea, in conditiile  art. 7, a  autoritatii  publice care a  emis actul sau a autoritatii ierarhic  superioare, persoana  vatamata poate sa ceara instantei competente  sa dispuna suspendarea  executarii actului administrativ  unilateral pana la  pronuntarea instantei de  fond.  In cazul in care persoana vatamata nu introduce actiunea in anularea actului in termen de 60 de zile, suspendarea inceteaza de  drept si fara nicio formalitate.
Dispozitiile art. 2 din Legea nr. 554/2004 dau definitia pagubei  iminente  si a cazurilor bine justificate astfel:
Paguba iminenta - prejudiciul  material viitor si previzibil  sau, dupa caz,  perturbarea  previzibila  grava  a  functionarii  unei autoritati  publice  sau a  unui serviciu public.
Cazuri  bine justificate - imprejurarile legate de  starea  de  fapt si de  drept, care  sunt de  natura sa creeze  o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ.
In primul  rand   reclamantul  nu a  facut dovada  cazului  bine  justificat,  neindicand  aspecte  care sa  fie  in masura  sa  ridice  o indoiala  serioasa  in ceea  ce  priveste  legalitatea  actului administrativ.
Potrivit  dispozitiilor  art. 65  din  Legea  nr.  360/2002, politistul  fata de  care  s-a  pus  in miscare  actiunea penala  sau care  este  judecat  in stare de  libertate  ori  eliberat provizoriu  pe  cautiune  este pus  la dispozitie.
Dupa  cate  se  poate   observa  legea   prevede  obligativitatea  masurii  punerii  la dispozitie a  lucratorului  de  politie  atunci  cand  acesta este  intr-una din situatiile prevazute  in textul de  lege, fara  indeplinirea  altor conditii. Ori avand in vedere  continutul  rechizitoriului  din  27.10.2009 emis in dosarul nr. 489/P/2008 cerinta apare  ca fiind  indeplinita  ceea  ce  confera actului administrativ  contestat aparenta  de  legalitate.
Simpla  formulare  a  plangerii  prealabile  sau a  actiunii  in anulare   nu poate  in nici un fel  sa constituie prin ea  insasi  o  indeplinire  a conditiei  cazului bine  justificat (astfel  cum a  sustinut aparatorul reclamantului  prin concluziile  orale  formulate) deoarece  acest fapt ar  lipsi  de continut  aceasta  cerinta  prevazuta  expres  de  legiuitor.
Nu este indeplinita din punctul de  vedere al instantei nici conditia existentei unei pagube iminente.
S-a avut  in vedere  faptul  ca potrivit  dispozitiilor art. 65  alin. 4  din Legea  nr. 360/2002 reclamantul chiar  in situatia  in care este pus la dispozitia  unitatii este remunerat in continuare  la nivelul salariului de  baza  corespunzator  activitatii limitate  pe care  o poate desfasura in acea  perioada.
De asemenea  potrivit  aliniatului 6  al art. 65  din Legea  nr.  360/2002: In cazul in care s-a dispus scoaterea de  sub urmarire penala ori achitarea, precum  si  in  cazul  incetarii  urmaririi  penale ori a  procesului penal, politistul va fi repus in toate drepturile anterioare, inclusiv compensarea celor de  care  a  fost privat pe perioada  punerii  la  dispozitie, respectiv a  suspendarii din functie, potrivit  competentelor  stabilite  prin  ordin al  ministrului  administratiei  si internelor.
Acest  din urma  fapt determina  o  acoperire in viitor a prejudiciului  suferit  in situatia  constatarii  inexistentei  temeiurilor  ce  au  stat  la baza acestei  masuri.
In ceea  ce  priveste  nerespectarea prezumtiei  de  nevinovatie  invocata de petent, instanta arata ca acesta  se  bucura  in continuare  de  aceasta  prezumtie, masura  punerii la dispozitie fiind  doar  o masura  cu caracter administrativ, temporara, care  a  fost prevazuta  de  legiuitor  avand in vedere  calitatea  politistului  de  functionar  public  civil  cu statut  special, art. 65  alin. 6  din  acelasi act  normativ  precizand  expres  solutia  care  se  va  dispune in  cazul  in care  politistul  este  declarat  nevinovat.