Anulare act administrativ.Suspendare provizorie a executarii actului

R O M A N I A

TRIBUNALUL COVASNA           Dosar nr. 987/119/2015
SECTIA CIVILA


SENTINTA CIVILA NR.829
Sedinta publica din  29  octombrie   2015
Instanta constituita din:
PRESEDINTE: ……………
GREFIER: ……………


      Pe rol  se afla, in pronuntare,  actiunea in contencios administrativ formulata de reclamanta S.C. …………. S.R.L. in

contradictoriu cu paratele DIRECTIA GENERALA REGIONALA A FINANTELOR PUBLICE  BRASOV  si  ADMINISTRATIA JUDETEANA A FINANTELOR

PUBLICE COVASNA, avand ca obiect anularea, in parte, a deciziei de reverificare nr.2118/12.06.2015 si a deciziei

nr.2500/09.07.2015, emise de parata A.J.F.P. Covasna, precum si suspendarea provizorie a executarii deciziilor.
      La apelul nominal, facut in sedinta publica, au lipsit partile.
      Procedura de citare este legal  indeplinita.
      S-a facut referatul cauzei, dupa care se constata ca dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc in sedinta publica

din 23 octombrie 2015, in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din acea zi - parte integranta din prezenta

sentinta,  pronuntarea fiind amanata la data de 27 octombrie 2015, apoi la 29 octombrie 2015.
      
TRIBUNALUL
      
Asupra cererii de fata, constata:
Prin cererea formulata si inregistrata la aceasta instanta sub dosar nr. 987/119/2015,  reclamanta SC ………… SRL a

solicitat, in contradictoriu cu paratele Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov si Administratia Judeteana a

Finantelor Publice Covasna  ca prin hotararea ce se va pronunta sa se  dispuna:
      - anularea partiala a deciziei de reverificare nr. 2118 din 12.06.2015 si a deciziei nr. 2500 din 9 iulie 2015;
      - suspendarea  executarii deciziei de reverificare.
      Prin cererea formulata si inregistrata sub dosar nr. 988/119/2015, reclamanta a solicitat suspendarea provizorie, in

baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 a actelor atacate pana la solutionarea pe fond a cererii in anularea actelor

administrative.
      In motivarea cererilor,  reclamanta arata ca decizia de reverificare este nelegala din mai multe motive:
      - in primul rand, cu privire la perioada de reverificare. Prin decizia de reverificare s-a dispus de catre conducatorul

organului fiscal reverificarea perioadei 01.01.2010 - 30.11.2012. In motivarea reverificarii se arata ca au aparut elemente

suplimentare necunoscute organului de inspectie fiscala care influenteaza rezultatele inspectiei fiscale anterioare, constand

in faptul ca a efectuat si in perioada 01.05.2011 - 30.11.2012 o serie de achizitii de bunuri fara scop economic;
      -  in al doilea rand, este nejustificata reverificarea perioadei  01.01.2010-30.11.2012 odata ce se arata ca ar fi

vorba de achizitii de bunuri   numai din perioada 01.05.2011-30.11.2012, prin urmare, daca se va efectua reverificarea pentru

acest motiv atunci aceasta se poate efectua numai pentru perioada 01.05.2011-30.11.2012.
      D.G.F.P.J. Harghita prin decizia nr.53 din 12 iunie 2013 a aratat ca nu se poate pronunta cu privire la fondul cauzei

inainte de a se finaliza latura penala a cauzei. 
      Astfel, reclamanta considera ca odata ce  s-au inceput cercetarile penale cu privire la aceste tranzactii, atunci in

cadrul dosarului penal se pot efectua eventual expertize de contabilitate deoarece in acest fel reverificarea este

unilaterala si in acest mod sunt incalcate drepturile sale procesuale. Prin urmare, reclamanta considera ca sunt indeplinite

conditiile prevazute de art. 14 din Legea 554/2004.
      In privinta conditiilor cumulative de admisibilitate ale suspendarii executarii actului administrativ, in temeiul art.

15 din Legea nr. 554/2004, reclamanta retine ca  acest text face trimitere la motivele prevazute la art. 14 din acelasi act

normativ, ele fiind reprezentate de existenta unui caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube.
      Astfel, cazurile bine justificate sunt reprezentate, in acceptiunea legii, de imprejurarile legate de starea de fapt si

de drept care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta legalitatii actului administrativ, iar prin paguba

iminenta se intelege prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii

unei autoritati publice ori a unui serviciu public.
      Pentru aceste motive, reclamanta arata ca decizia de reverificare este nelegala, iar in ce priveste paguba iminenta,

asa cum a aratat,  dupa efectuarea acestor inspectii fiscale ce urmeaza a fi reverificate au fost sesizate organele penale si

aceasta reverificare ar incalca drepturile sale procesuale, iar prin aceasta  se poate ajunge la un prejudiciu material

viitor.
De asemenea, pe fond, reclamanta a aratat ca reverificarea societatii se efectueaza ca urmare a informatiilor

ulterioare furnizate de Directia Regionala Antifrauda Fiscala Sibiu, informatii rezultate din procesul-verbal

nr.1856/31.07.2014 semnat de ………….. SRL
Se arata ca potrivit art. 105 alin al.2 si 3 din O.G. nr. 92/2003, prin reverificare se intelege inspectia fiscala

efectuata ca urmare a aparitiei unor date suplimentare, necunoscute inspectorilor fiscali la data efectuarii verificarilor,

care influenteaza rezultatele acestora.  Prin date  suplimentare se intelege informatii, documente sau alte inscrisuri

obtinute ca urmare a unor controale incrucisate, inopinate ori comunicate organului fiscal de catre organele de urmarire

penala sau de alte autoritati publice ori obtinute in orice mod de organele de inspectie, de natura sa modifice rezultatele 

inspectiei fiscale anterioare.
In drept s-au invocat  dispozitiile art. 217 Cod procedura fiscala si HG nr. 84/2013.
Paratele prin intampinarea formulata au solicitat respingerea cererilor formulate de reclamanta pentru urmatoarele

considerente :
      In ceea ce priveste suspendarea in temeiul art. 215 Cod procedura fiscala a executarii deciziei de reverificare nr.2118

din 12.06.2015, paratele au aratat ca potrivit art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ,

„in cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii

publice care a emis actul sau a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa

dispuna suspendarea executarii actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond", conditii avute in

vedere si de Inalta Curte de Casatie si Justitie prin Decizia numarul 5191 din 27 octombrie 2005.
      Conform art. 15 alin.1 din Legea nr. 554/2004,  "suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi

solicitata de reclamant, pentru motivele prevazute la art. 14, si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea,

in tot sau in parte, a actului atacat, in acest caz, instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la

solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei. Cererea de suspendare se poate formula odata cu actiunea principala sau

printr-o actiune separata, pana la solutionarea actiunii in fond."
      Paratele arata ca partea reclamanta nu a facut dovada existentei acestor conditii, cererea de suspendare a executarii

deciziei de reverificare nu este motivata in fapt.
      Decizia de reverificare nr. 2118 din 12.06.2015 pana in prezent nu a fost anulata, astfel, prezumtia de legalitate de

care se bucura actul administrativ fiscal, determina principiul executarii acestuia din oficiu. In acest sens sunt si

dispozitiile art. 215 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, care prevad ca ,,introducerea

contestatiei pe calea administrativa de atac nu suspenda executarea actului administrativ fiscal".
      In alta ordine de idei, prezumtia de legalitate si de veridicitate de care se bucura actul administrativ determina

principiul executarii acestuia din oficiu, actul unilateral fiind el insusi titlu executoriu.
      Paratele au invederat ca reclamanta nu a facut dovada existentei unui caz bine justificat, care sa infranga principiul

potrivit caruia actul administrativ este executoriu din oficiu (Decizia nr. 1390 din 20 aprilie 2006 pronuntata de Sectia de

Contencios Administrativ si Fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicata in Revista de Drept Comercial nr.

6/2006, p.129).
      In aplicarea dispozitiilor art. 14 si 15 din Legea nr. 554 /2004, instanta suprema a statuat in mod constant ca

existenta conditiilor legale (cazul sa fie bine justificat si iminenta producerii unei pagube)  nu se prezuma, ci trebuie

dovedita ( Decizia nr. 4049 din 27 iunie 2007 pronuntata de Sectia de Contencios Administrativ si Fiscal a Inaltei Curtii de

Casatie si Justitie).
      Motivele invocate in actiunea introductiva vizeaza aspecte de fond, care se pot lua in considerare cu prilejul

solutionarii primului petit, respectiv solicitarea anularii partiale a deciziei de reverificare nr. 2118 din 12.06.2015 si a

deciziei privind solutionarea contestatiei nr. 2500 din 09.07.2015, insa nu sunt invocate si dovedite conditiile impuse de

dispozitiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, respectiv caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube.
      Astfel, paguba iminenta nu se prezuma, ci trebuie dovedita de persoana lezata, prin probe concludente.
      Faptul ca se invoca incalcarea drepturilor procesuale al societatii nu este motiv care sa dovedeasca existenta vreunui

prejudiciu sau a unei pagube iminente. Masura  care urmeaza a fi luata de organul de control, respectiv reverificarea

tranzactiilor efectuate de societate si constatate de directia antifrauda a fi fictive in perioada 01.01.2010-30.11.2012,

este una legala, aceasta masura  este  luata cu respectarea dispozitiilor Codului de procedura fiscala.
      Totodata, paratele arata ca nu se poate sustine ca actul administrativ emis in executarea si aplicarea legii ar putea

aduce un prejudiciu material viitor si previzibil reclamantei.
      Din actele dosarului nu rezulta pericolul care ar duce la producerea unei pagube iminente de natura sa justifice

suspendarea executarii actului administrativ, luarea unei astfel de masuri ar fi o solutie nelegala si netemeinica.
      S-a mai aratat ca Inalta Curte de Casatie si Justitie in Decizia civila nr. 1377 din 15 martie 2012, pentru a admite o

cerere de suspendare a executarii unui act administrativ intemeiata pe art. 14 alin.1 din Legea nr. 554/2004 care este, ca

regula generala, executoriu din oficiu, instanta de fond trebuie sa constate si sa motiveze indeplinirea cumulativa a celor

doua conditii cerute de dispozitiile mentionate, suspendarea executarii unui act administrativ fiind o masura exceptionala,

in conditiile in care nu s-a dovedit indeplinirea uneia din conditiile mentionate la art. 14 alin.1 din Legea nr. 554/2004.
      Astfel,  instanta de fond nu poate admite cererea de suspendare a executarii actelor administrativ-fiscale.
      In ceea ce priveste solicitarile reclamantei cu privire la fondul cauzei, respectiv anularea partiala a deciziei de

reverificare nr. 2118 din 12.06.2015 si a deciziei privind solutionarea contestatiei nr. 2500 din 09.07.2015 emise de

Directia Generala a Finantelor Publice Brasov - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Covasna - Inspectie Fiscala,

paratele au aratat ca in cursul inspectiei fiscale efectuate de catre Directia Regionala Antifrauda Fiscala Sibiu -D.R.A.F. 7

la SC ………… SRL, echipa de inspectie a constatat faptul ca societatea in perioada 01.05.2011-30.11.2012 a efectuat o serie de

achizitii de bunuri, care conform celor constatate in urma controalelor incrucisate efectuate la furnizorii SC ………. SRL nu au

scop economic, tranzactiile facturate de aceste societati sunt fictive.
      Inspectorii antifrauda au concluzionat ca exista suspiciuni rezonabile ca furnizorii societatii reclamante nu au

efectuat in fapt livrarile de bunuri si prestarile de servicii catre SC ………… SRL, in aceste conditii documentele eliberate in

numele acestor societati nu pot avea calitate de documente justificative.
      Astfel, in urma informatiilor aflate/rezultate dupa finalizarea controalelor incrucisate efectuate de Directia

Antifrauda, pentru a se stabili influentele informatiilor/datelor suplimentare noi stabilite de inspectorii antifrauda,

ulterioare inspectiilor fiscale efectuate de inspectorii din cadrul A.J.F.P. Harghita la SC ……….. SRL - la care a facut

referire si reclamanta in actiunea introductiva, s-a solicitat reverificarea pe o perioada de 5 ani a obligatiilor fiscale,

fiind perioada de prescriptie (art. 91 alin.1 si 2 din OG nr. 92/2003 rep.).
      Prin  decizia de reverificare s-a dispus reverificarea TVA-ului pentru perioada 01.01.2010-30.11.2012.
      Potrivit dispozitiilor art. 105 alin.1 din OG nr. 92/2003, conducatorul inspectiei fiscale poate decide reverificarea

unei anumite perioade.
Prin reverificare se intelege inspectia fiscala efectuata ca urmare a aparitiei unor date suplimentare necunoscute

inspectorilor fiscali la data efectuarii verificarilor, care influenteaza rezultatele acestora.
Prin date suplimentare se intelege informatii, documente sau alte inscrisuri obtinute ca urmare a unor controale

incrucisate, inopinate ori comunicate organului fiscal de catre organele de urmarire penala sau de alte autoritati publice

ori obtinute in orice mod de organele de inspectie, de natura sa modifice rezultatele inspectiei fiscale anterioare.
La inceperea actiunii de reverificare, organul de inspectie fiscala este obligat sa comunice contribuabilului decizia

de reverificare, care poate fi contestata in conditiile prezentului cod. Dispozitiile referitoare la continutul si

comunicarea avizului de inspectie sunt aplicabile in mod corespunzator si deciziei de reverificare.
      Paratele fata de dispozitiile legale amintite cat si luand in considerare faptul ca in urma controlului efectuat de

Directia Regionala Antifrauda Fiscala Sibiu -D.G.R.A.F. 7  la SC …… SRL s-a constatat faptul ca societatea in perioada

01.05.2011-30.11.2012 a efectuat o serie de achizitii de bunuri, care conform celor constatate in urma controalelor

incrucisate efectuate la furnizorii SC …………. SRL s-a dovedit ca nu au scop economic, tranzactiile facturate de aceste

societati sunt fictive.
      Astfel, ca urmare a aparitiei unor date suplimentare care nu erau cunoscute inspectorilor fiscali din cadrul fostei

D.G.F.P. Harghita la data efectuarii verificarilor anterioare, care vizau aceeasi perioada, insa care influenteaza in mod

direct rezultatele acestora, s-a dispus reverificarea perioadei 01.01.2010-30.11.2012,  competenta pentru efectuarea

inspectiei de reverificare fiind delegata pentru inspectorii fiscali din cadrul A.J.F.P. Covasna.
      Se mai arata ca, in  contrarietate cu cele sustinute de societatea reclamanta, tranzactiile care s-au constatat a fi

fictive de catre Directia Antifrauda in anul 2014 nu formeaza obiectul sesizarii formulate de Activitatea de Inspectie

Fiscala din cadrul Administratiei Judetene a Finantelor Publice Harghita. 
      Prin urmare, paratele considera ca nu sunt incalcate drepturile procesuale ale societatii, deoarece pe de-o parte,

sesizarea formulata de organul fiscal din Harghita vizeaza alte facturi emise de furnizori si contabilizate de societate in

perioada 01.09.2011-28.02.2012, astfel cum rezulta din Raportul de inspectie fiscala din 20.03.2013 anexat actiunii

introductive, iar pe de alta parte, Directia Antifrauda a constatat ca in afara  de acele facturi care formeaza obiectul

dosarului penal, la care  face referire reclamanta, sunt si alte tranzactii care au fost constatate a fi fictive.
      Potrivit dispozitiilor art. 94 alin.1 din OG nr. 92/2003, obiectul principal al inspectiei fiscale vizeaza „verificarea

legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre

contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau stabilirea, dupa caz, a bazelor de

impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora."
      Paratele  mai arata ca nu pot fi retinute sustinerile societatii cum ca nu au fost mentionate motivele reverificarii,

respectiv datele suplimentare pentru care s-a dispus reverificarea, deoarece astfel cum se poate constata,  atat in decizia

de reverificare nr. 2118/12.06.2015 cat si in decizia de solutionare a contestatiei nr. 2500 din 09.07.2015,  este mentionat

in mod clar motivul reverificarii, respectiv faptul ca de la data ultimei verificari au aparut elemente suplimentare

necunoscute organului fiscal la data efectuarii inspectiei fiscale, elemente noi constatate de Directia Antifrauda in urma

controalelor incrucisate,  fiind identificate o serie de achizitii de bunuri care nu au scop economic, fiind indicat in acest

sens procesul-verbal nr. 1856 din 31.07.2014 emis de D.R.A.F. 7, proces-verbal care a fost semnat si inregistrat de

societatea reclamanta.
      Dispozitiile art. 98 alin.1 din OG nr. 92/2003, confera dreptul organului de control de a efectua inspectia fiscala in

cadrul termenului de prescriptie. In exercitarea rolului activ conferit de art. 7 alin.2 din OG nr. 92/2003, "organul fiscal

este indreptatit sa examineze, din oficiu, starea de fapt, sa obtina si sa utilizeze toate informatiile si documentele

necesare pentru  determinarea corecta a situatiei fiscale a contribuabilului. In analiza efectuata organul fiscal va

identifica si va avea in vedere toate circumstantele edificatoare ale fiecarui caz."
      Conform art. 105 alin.1 din OG nr. 92/2003 rep., "Inspectia fiscala va avea in vedere examinarea tuturor starilor de

fapt si raporturile juridice care sunt relevante pentru impunere."
      Fata de cele prezentate, luand in considerare dispozitiile art. 105A1 alin.2 si 3 din OG nr. 92/2003, paratele

considera ca in mod temeinic si legal s-a dispus reverificarea obligatiilor fiscale privind TVA aferent perioadei

01.01.2010-30.11.2012, fara sa fie incalcate drepturile procesuale ale societatii, drept pentru care sustinerile reclamantei

nu pot fi retinute.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele: Prin decizia de reverificare

nr. 2118 din 12 iunie 2015, Administratia Judeteana  a Finantelor Publice Covasna a dispus reverificarea activitatii

reclamantei SC ………. SRL pentru perioada 01.01.2010-30.11.2012 sub aspectul obligatiilor fiscale (f.7).
      Impotriva  deciziei de reverificare, partea reclamanta a formulat contestatie administrativa prin care a solicitat 

anularea acestei decizii  pe motivul ca se impune amanarea datei de incepere a inspectiei fiscale.
      Prin contestatia  formulata,  reclamanta arata ca este nejustificata  reverificarea perioadei 01.01.2010-30.11.2012

daca  se au in vedere numai  achizitiile de bunuri realizate in perioada 01.05.2011-30.11.2012 ( f. 9,11).
      Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov - Administratia Judeteana a Finantelor Publice Covasna prin

decizia nr. 2500 din 9 iulie 2015 a respins contestatia  formulata de partea reclamanta  ( f.11).
      Decizia a fost motivata in fapt  pe informatiile ulterioare aparute si furnizate de Directia  Regionala Antifrauda 

Fiscala Sibiu, informatii rezultate din procesul-verbal nr. 1856 din 31 iunie 2014. S-a aratat ca prin acest act s-a retinut

ca au fost efectuate verificari cu privire la furnizorii partii reclamante si astfel, s-a constatat  ca tranzactiile

facturate societatii sunt fictive.
      In drept, parata a retinut dispozitiile art. 105 indice 1 alin.2 si 3 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedura

fiscala (f. 11,12).
      In solutionarea cererii de suspendare formulata in temeiul art. 215 din OG nr. 92/2003 si art. 15 din Legea nr.

554/2004, instanta va avea in vedere, in drept, ca, potrivit art. 14 alin. 1 din Legea 554/2004, in cazuri bine justificate

si pentru prevenirea unei pagube iminente,  dupa sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul sau

a autoritatii ierarhic superioare, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii

actului administrativ unilateral pana la pronuntarea instantei de fond,  iar conform art. 15 alin.1 din acelasi act normativ,

,,suspendarea executarii actului administrativ unilateral poate fi solicitata de reclamant, pentru motivele prevazute la art.

14, si prin cererea adresata instantei competente pentru anularea, in tot sau in parte, a actului atacat. In acest caz,

instanta poate dispune suspendarea actului administrativ atacat, pana la solutionarea definitiva si irevocabila a cauzei.

Cererea de suspendare se poate formula odata cu actiunea principala sau printr-o actiune separata, pana la solutionarea

actiunii in fond.”
      In ceea ce priveste temeinicia cererii de suspendare formulata de reclamanta, instanta constata ca pentru suspendarea

executarii unui act administrativ, pe langa cerinta initierii procedurii de anulare a actului administrativ, este necesar a

fi intrunite cumulativ alte doua conditii: existenta unui caz bine justificat si iminenta producerii unei pagube care,

astfel, poate fi prevenita, fiind esential a se avea in vedere ca cele doua conditii trebuie indeplinite cumulativ, in lipsa

uneia cererea neputand fi primita.
      De asemenea, instanta va avea in vedere ca, potrivit disp. art.2 lit. s) din Legea nr.554/2004, prin paguba iminenta se

intelege ,,prejudiciul material viitor si previzibil sau, dupa caz, perturbarea previzibila grava a functionarii unei

autoritati publice sau a unui serviciu public”, iar conform art. 2 lit.t), notiunea de  cazuri bine justificate vizeaza 

,,imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta

legalitatii actului administrativ.”
      De asemenea, in cazul suspendarii  unui act administrativ fiscal,  potrivit art. 215 din OG nr. 92/2003 privind Codul

de procedura fiscala,  instanta competenta poate suspenda executarea, daca se depune o cautiune de pana la 20% din cuantumul

sumei contestate, iar in cazul cererilor al caror obiect nu este evaluabil in bani, o cautiune de pana la 2.000 lei.
       In cazul suspendarii executarii actului administrativ fiscal, dispusa de instantele de judecata in baza prevederilor

Legii nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, toate efectele actului administrativ fiscal sunt suspendate

pana la incetarea acesteia. Prin rezolutia din  20 august 2015, tribunalul a stabilit  pentru solutionarea cererii de

suspendare a actelor administrative o cautiune in cuantum de 1000 lei ( f. 2)
      Astfel, partea reclamanta la data de 20 august 2015 a platit o cautiune in cuantum de 1.000 lei, conform  recipisei de

consemnare  nr. 512336/1, depusa la dosar ( f.54).
      Analizand cele doua conditii prevazute de art. 14 din Legea nr. 554/2004, pe baza inscrisurilor depuse la dosar,

respectiv decizia de reverificare, procesul-verbal  nr. 1856 din 31 iulie 2014, decizia nr. 2500/09.07.2015, a deciziei nr.

1174/03.03.2014 si a deciziei nr. 53 din 12 iunie 2013 si, in limitele permise de natura speciala a procedurii instituite de

art.14 si art. 15 din Legea nr.554/2004, se constata ca in cauza nu este indeplinita cerinta legala a cazului bine

justificat, astfel cum este acesta definit in art.2 alin.(1) lit.t) din Legea nr.554/2004,  ,,cazuri bine justificate -

imprejurarile legate de starea de fapt si de drept, care  sunt de natura sa creeze o indoiala serioasa in privinta

legalitatii actului administrativ fiscal”
      Astfel, instanta constata ca prin decizia de reverificare  nr. 2118 din 12 iunie 2015 emisa de parata Administratia

Judeteana a Finantelor Publice s-a  dispus reverificarea   reclamantei pe linie de obligatii fiscale pentru perioada 1

ianuarie 2010 - 30 noiembrie 2012,  pentru faptul ca au aparut elemente noi  necunoscute organului fiscal care a verificat

societatea anterior si care a vizat perioada 01.01.2012-28.02.2015 cu privire la o serie de achizitii de bunuri ce nu au fost

cunoscute anterior si care nu au scop  economic.
      Or, prin  decizia de reverificare  nr. 2118 din 12 iunie 2015 s-a prevazut ca  inspectia fiscala  va avea ca obiective

verificarea modului de indeplinire a obligatiilor  prevazute de legislatia fiscala, contabila si implicatiile in stabilirea

starii de fapt fiscale privind obligatiile  fiscale supuse verificarii. 
      Prin aceeasi decizie, organul fiscal i-a adus la cunostinta partii reclamante ca pe parcursul  inspectiei fiscale are

dreptul  de a beneficia de asistenta de specialitate juridica si totodata i s-a transmis un exemplar al Cartei drepturilor si

obligatiilor contribuabililor pe perioada desfasurarii inspectiei fiscale.
      Se mai retine ca  organul fiscal i-a adus la cunostinta reclamantei prin aceeasi decizie de reverificare ca inspectia

fiscala  se va desfasura cu respectarea prevederilor Legii nr. 571/2003 si ale OG nr. 92/2003 privind Codul de procedura

fiscala ( f.8).
      Asadar, se poate observa ca prin decizia de reverificare parata  cu buna-credinta i-a adus la cunostinta  care este

obiectul inspectiei fiscale si nu in ultimul rand, i-a sugerat ca poate sa beneficieze de asistenta  de specialitate si ca

are toate drepturile  recunoscute de carta  drepturilor   unui contribuabil, adica putand sa se prevaleze  de acestea.
      Dupa cum se stie, sistemul fiscal romanesc este bazat pe autoimpunere, iar principala obligatie ce revine

contribuabililor o constituie declararea si plata impozitelor, taxelor si contributiilor sociale pe care acestia le datoreaza

bugetului general consolidat, administrat de Agentia Nationala de Administrare Fiscala. Inspectia fiscala este o parte a

sistemului fiscal declarativ, avand ca scop verificarea bazelor de impunere, a legalitatii si conformitatii declaratiilor

fiscale, corectitudinii si exactitatii indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei

fiscale si contabile, precum si stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente acestora.
      Or, potrivit art. 7 alin. (1) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu

modificarile si completarile ulterioare, inainte de inceperea inspectiei fiscale contribuabilul va fi informat despre

drepturile si obligatiile pe care le are in timpul desfasurarii inspectiei fiscale, prin Carta drepturilor si obligatiilor

contribuabililor pe timpul desfasurarii inspectiei fiscale, care ii va fi transmisa o data cu avizul de inspectie fiscala. 
      Fata de aceste aspecte, tribunalul constata ca  actele administrativ fiscal atacate nu creeaza nicio indoiala ca prin

emiterea lor parata  nu i-a respectat drepturile recunoscute de  legiuitor partii reclamantei  prin Carta  drepturilor si

obligatiilor contribuabililor, ceea ce face ca prima conditie sa nu fie indeplinita in cauza pendinte.
      In ceea ce priveste cea de-a doua conditie, tribunalul  constata ca prin emiterea deciziilor de reverificare  a

reclamantei asupra unei perioade fiscale nu i s-a creat niciun prejudiciu material.
      Ba mai mult, tribunalul  retine ca, potrivit practicii judiciare si a doctrinei, paguba iminenta nu se prezuma, ci

trebuie dovedita de persona care se considera lezata, prin probe pertinente si concludente, or aceasta in speta de fata nu a

facut dovada existentei unui astfel de prejudiciu.
      Cat priveste afirmatiile reclamantei ca in urma controlului ce se va efectua in baza deciziei de reverificare nr.

2118/12.06.2013 se vor stabili noi obligatii fiscale, tribunalul  retine ca acestea nu au relevanta in speta, pentru ca, pe

de o parte,  se vor incheia alte acte administrativ-fiscal care  pot fi  supuse verificarii organelor ierarhice  echipei de

control, potrivit  procedurii  prevazute de OG nr. 92/2003 si ulterior,  instantelor de judecata, iar pe de alta parte, 

potrivit dispozitiilor  Legii nr. 571/2003 si ale  Constitutiei, contribuabili nu pot avea numai drepturi, ci si obligatii

din cele aratate mai sus.
      Fata de dispozitiile  art. 14 alin.(1) din Legea nr. 554/2004, instanta retine ca nici cerinta pagubei iminente nu este

indeplinita in cauza ca urmare a faptului ca nu  s-a stabilit  prin actele atacate nicio obligatie de plata, ci doar

reverificarea unei perioade  fiscale cu privire la modul de declarare, calculare si stabilire de catre  contribuabil a

obligatiilor fiscale ce decurg din operatiile pe care  le-a realizat in perioada de timp supusa inspectiei fiscale.
      Prin urmare, tribunalul, vazand dispozitiile art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004, cat si  starea de fapt  retinuta si

descrisa mai sus, urmeaza a respinge cererea de suspendare a executarii actelor administrative ca fiind netemeinica, potrivit

dispozitivului de mai jos.
      In ceea ce priveste cererea de suspendare  a actelor  administrative intemeiata numai pe dispozitiile art. 14 din Legea

nr. 554/2004  prin care s-a solicitat suspendarea acestora numai pana la pronuntarea sentintei de catre instanta de fond,

tribunalul o gaseste ca ramasa fara obiect  in urma  formularii unei cereri de suspendare  a acelorasi acte pana la ramanerea

definitiva si irevocabila a hotararii de fond.
      Prin urmare, cererea intemeiata  pe  art. 14 din Legea contenciosului administrativ  si care a fost inregistrata sub

dosarul nr. 988/119/2015, va fi respinsa ca ramasa fara obiect potrivit dispozitivului de mai jos.
      Pe fond, tribunalul  retine ca Activitatea de Inspectie fiscala  din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice

Harghita a efectuat o verificare  la reclamanta in urma careia a intocmit procesul-verbal  nr. 84/18.03.2013 si decizia de

impunere  nr. F HR 265 din 20.03.2013. Verificarea a cuprins perioada 01.09.2011 - 28.02.2012.
      Prin decizia nr. 53 din 12 iunie 2013 a Directiei Generale a Finantelor Publice a Judetului Harghita s-a dispus

suspendarea solutionarii contestatiei formulate de reclamanta impotriva deciziei de impunere nr. 265/20.03.2013 pentru suma

totala de 449.098 lei, urmand ca procedura administrativa sa fie reluata la incetarea cu caracter definitiv a motivului care

a determinat suspendarea, in conditiile legii.
      Cu ocazia controlului fiscal s-a retinut ca SC ……….. SRL a dedus nejustificat TVA in suma totala de 446.912 lei

aferenta unor serviciile de manipulare si incarcare rumegus si livrari de mijloace de transport si mijloace fixe de la SC

H……. SRL si SC P………. SRL, pentru care exista suspiciunea ca nu reflecta tranzactii reale.
S-a constatat ca societatea comerciala ……….. SRL a inregistrat in luna septembrie 2011, conform evidentei contabile,

in baza a 5 facturi fiscale emise de SC H………….. SRL, servicii de manipulare rumegus aferente lunii iulie 2011 in valoare

totala de 218.004 lei din care TVA in suma de 42.194 lei, pentru care exista suspiciunea ca nu reflecta tranzactii reale.
      Organul de inspectie fiscala, in urma controlului incrucisat efectuat la. SC H……. SRL a constatat faptul ca facturile

fiscale care nu ar reflecta realitatea au  fost inregistrate in jurnalul de vanzari, in balanta de verificare, respectiv au

fost  preluate in decontul de TVA pe luna septembrie 2011 si in declaratia 394 privind achizitiile/livrarile efectuate pe

teritoriul national pe semestrul II anul 2011. In perioada verificata SC H………. SRL a inregistrat doar sold negativ de TVA

conform deconturilor depuse. S-a mai constatat ca din evidenta contabila a societatii rezulta ca SC H……. SRL nu detine in

patrimoniu mijloace fixe - pentru executarea acestor lucrari, nu s-a identificat comanda, situatii de lucrari sau alte

documente care sa justifice efectuarea serviciilor si nu s-a putut identifica nici locui prestarii serviciilor.
      Organul de inspectie fiscala, printre documentele puse la dispozitie de catre  SC ….SRL, a identificat contractul de

inchiriere nr.430/07.12.2010, incheiat intre SC …..SRL si SC H..... SRL, prin care SC …….. SRL in calitate de locator,

inchiriaza la SC H..... SRL doua incarcatoare frontale. In evidenta contabila a SC …….. SRL nu au fost identificate venituri

din chiria acestor mijloace fixe, nu s-au emis facturi fiscale, desi  in contract s-a mentionat ca taxa de inchiriere va fi

stabilita in functie de orele lucrate acumulate intr-un an. Organul de inspectie fiscala urmare celor constatate si

prezentate, nu a putut stabili mijloacele fixe cu care a efectuat SC H..... SRL serviciile de manipulare si incarcare

rumegus.
      De asemenea, organele de inspectie fiscala au considerat ca sunt indicii care conduc la suspiciunea ca tranzactiile de

la SC H..... SRL catre SC ……… SRL, iar apoi de la SC ….. SRL catre SC H..... SRL reprezinta operatiuni fictive si ca exista

posibilitatea ca aceste tranzactii sa fie parte dintr-un lant de tranzactii fictive de tip carusel.
  Au mai retinut ca in perioada 01.09.2011-28.02.2012 societatea a inregistrat in evidenta contabila pe baza a 21 de

facturi fiscale, emise de SC H..... SRL, achizitii rumegus in valoare totala de 1.233.922 lei din care TVA 238.823 lei.

Urmare a controlului incrucisat la SC H..... SRL reiese ca aceasta a achizitionat rumegusul de la urmatoarele societati:
      - de la SC W……. SRL, ……….,  cantitatea  de 29.550 ms. conform avizului de insotire nr.119/17.08.2011 si a contractului

nr.25/22.02.2011;
      - de la  SC A……… SRL , …….,  cantitatea de 30.000 ms. conform avizului de insotire nr. 151/02.11.2011 si contractului

nr.14/A/17.10.2011.
      Aceste livrari de rumegus nu au fost facturate, iar avizele de insotire nu contin informatii cu privire la pretul

unitar si nici in contractele incheiate nu este inscris un pret. Organul fiscal a concluzionat ca documentele

financiar-contabile nu atesta ca livrarea a fost reala. S-a constatat ca transportul rumegusului achizitionat de la SC W…….

SRL si SC A….. SRL, conform notei explicative date de administratorul  SC H..... SRL, a fost efectuat de SC …… SRL, pentru

care nu s-au putut prezenta documente care sa justifice efectuarea transportului. SC W…… SRL este inactiv din data de

30.05.2011 si a fost scos din evidenta de platitori de TVA din data de 01.06.2011.
      Totodata, prin acelasi act de control, organul de inspectie fiscala din  cadrul DGFP Harghita a constatat ca in luna

octombrie 2011, reclamanta  a inregistrat in evidenta contabila achizitii de mijloace de transport (3 camioane Volvo) de la

SC P…….. SRL in baza a 3 facturi fiscale in valoare total de 744.120  lei din care TVA  in suma de 144.023 lei.
      Mijloacele de transport achizitionate de la SC P……. SRL provin din achizitii intracomunitare de bunuri efectuate de la

A….. KFT din Ungaria, ………. ,  conform facturii fiscale nr.2/10.10.2011 in valoare  de 136.000 Euro, echivalentul fiind de

582.520 lei. SC P……. SRL nu a depus decontul de TVA incepand cu trimestrul IV 2011,  organele fiscale din Ungaria nu au

reusit sa intre in posesia actelor contabile ale acestei societatii, iar la sediul inregistrat al societatii nu au gasit

aceasta societate. Reprezentantul legal al societatii este numitul  Gy. E., cetatean roman, domiciliat in comuna ………….. ,

care nu a putut fi contactat si nu s-a prezentat la autoritatea fiscala competenta din Ungaria. Autoritatile din Ungaria nu

au putut sa verifice  daca societatea ungara a emis factura respectiva catre SC P………. SRL. In urma primirii raspunsului,

organul de inspectie fiscala a solicitat de la administratorul societatii,  conform notei explicative din 28.01.2013, mai

multe informatii referitor la firma ungara si la achizitiile respective, din care reiese ca nu are cunostinta de numele

reprezentantului firmei de la care a achizitionat camioanele si nu a primit chitante, ca a achitat in doua rate, un avans

prin banca, iar restul in numerar la predarea camioanelor si inca nu a primit chitante pentru aceste achizitii.
      De asemenea, organele de inspectie fiscala au mai retinut ca in ianuarie 2012, reclamanta a inregistrat in evidenta

contabila achizitia unei semiremorci de la SC P…….. SRL pe baza facturii fiscale in valoare de 156.052 lei din care TVA in

suma de 30.204 lei. In urma controlului incrucisat efectuat la SC P………. SRL s-a constatat ca mijlocul de transport sus

mentionat provine de la SC K……. SRL, conform facturii fiscale avand valoarea totala de 43.049 lei din care TVA aferenta este

in suma de 8.332 lei,  iar K…….. SRL la randul sau a achizitionat semiremorca Schmitz de la SC D….. SRL in baza facturii

fiscale in valoare totala de 620 lei din care TVA aferent este in suma de 120 lei. Ca urmare, organul fiscal a  constatat ca

in termen de 2 zile valoarea semiremorci Schmitz de la 620 lei a fost majorata  la  156.052 lei, respectiv de la SC D…….. 

SRL pana la SC …………… SRL (reclamanta).
      Totodata,  in urma controalelor incrucisate efectuate la SC K……. SRL si SC P…….. SRL, s-a constatat ca aceste societati

nu au inregistrat in evidenta lor contabila cheltuieli de reparatii sau achizitii de piese de schimb. Aceste tranzactii in

lant au dus la majorarea nejustificata a pretului mijlocului de transport si a TVA-ului aferent, iar in urma celor

constatate, exista suspiciune asupra realitatii acestor tranzactii, aceste inregistrari au dus la deduceri nejustificate de

TVA de 21.872 lei, avand ca rezultat obtinerea unei sume negative de TVA mai mare la rambursare.
      In urma controlului, organul fiscal a constatat ca societatea comerciala in cauza nu poate justifica legalitatea si

realitatea achizitiilor in scopul realizarii de venituri impozabile, nedetinand documente care sa justifice ca bunurile si

serviciile inregistrate ca intrari de la societatile precizate au fost efectuate si au existat in fapt. Astfel s-a recalculat

TVA deductibila si s-a stabilit TVA de plata suplimentar in suma de 447.585 lei, la care s-au calculat dobanzi si penalitati

de intarziere in suma totala de 1.513 lei pentru care s-a emis decizia de impunere nr. F-HR 265/20.03.2013.
      La data de 19.03.2013, Activitatea de Inspectie Fiscala din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice Harghita a

formulat o sesizare penala catre Parchetul de pe langa Judecatoria Gheorghieni cu privire la  aspectele constatate si

retinute prin decizia de impunere  nr. 265/2013, pentru a se efectua cercetari penale  cu privire la  existenta sau

inexistenta elementelor constitutive ale infractiunilor prevazute de Legea nr.241/2005 pentru prevenirea si combaterea

evaziunii fiscale.
Astfel, tribunalul retine ca  prin decizia de reverificare  emisa de Administratia Judeteana a Finantelor Publice 

Covasna  s-a dispus  reverificarea perioadei 01.01.2010-30.11.2012  pentru faptul ca  prin procesul-verbal nr. 1856 din 31

iulie 2014 s-a aratat ca  reclamanta  a achizitionat o serie de bunuri ce nu au scop  economic  si care influenteaza

rezultatele inspectiei anterioare.
       Prin procesul verbal  nr. 1856 din 31 iulie 2014 incheiat de Directia Nationala Antifrauda Sibiu  s-a retinut ca

reclamanta este  beneficiara unor livrari de bunuri si  prestari de servicii efectuate de catre SC B…. W…. SRL, SC M…. T……

SRL, SC M….. E….. SRL, SC S…….. SRL, SC T……. C….. SRL si SC H… W…. SRL in valoare de 12.950.086,12 lei, fara taxa pe valoare

adaugata.
      S-a retinut ca SC B…….. W… SRL nu functioneaza si nu a functionat  niciodata la sediul social declarat pentru ca este

vorba de un imobil  dezafectat, fosta centrala termica, la care figureaza cu sediu social si SC A…… SRL.
      Totodata, organul de control a  retinut ca  aceste societati  sunt interpuse in cadrul lantului de firme cu scopul de a

crea documente de provenienta si aparenta existentei unor operatiuni licite pentru societatile beneficiare a facturilor pe

care le-au emis si care sunt descrise in actul de control.
      Echipa de control a concluzionat  ca acest circuit scriptic de tranzactionare ce a inceput cu SC T.. M… SRL, SC S…..

SRL s-a efectuat  pentru crearea aparentei existentei unor operatiuni  care, in fapt, nu au existat, cu scopul de a crea in

mod artificial taxa pe valoare adaugata deductibila pentru alte societati comerciale beneficiare ale  lantului grupului de

firme printre care si reclamanta SC ……. SRL, care si-a dedus TVA datorat bugetului general consolidat al statului, avand ca

efect si diminuarea bazei impozabile pentru impozitul pe profit.
      Echipa de control  antifrauda a  concluzionat ca exista suspiciunea rezonabila ca SC B… W… SRL a evidentiat in actele

financiar contabile aferente perioadei  octombrie 2013 - ianuarie 2014 operatiuni fictive, cu scopul  de a crea o premisa

legala,  si care au fost derulate cu SC ….. SRL (reclamanta).
      S-a retinut ca in perioada 09.08.2013-30.05.2014, reclamanta  a achizitionat bunuri – rumegus uscat, deseuri din lemn,

biomasa si tocatura de lemn de la SC M… D… T….. SRL in valoare de 3.229.594,73 lei fara TVA si ca unele  facturi emise de

aceasta din urma societate nu au consemnate numerele de inmatriculare ale mijloacelor de transport, iar pe alte facturi nu

este trecut numele delegatului si nu au fost semnate de primire.
      S-au mai retinut ca in perioada 20.12.2014-30.04.2014 au fost identificate 41 tranzactii care au constat  in diverse

livrari de deseuri lemn si masini pentru industria lemnului  de la SC M…. E….. SRL  catre reclamanta in valoare totala de

4.180.215,72 lei fara TVA, din care fizic au fost ridicate in copii certificate un numar de 41 facturi, iar decontarile s-au

facut prin viramente bancare.  Unele  din facturi nu sunt completate la rubricile date privind  expeditia, date de

identificare ale delegatului, numarul de inmatriculare al autovehiculului cu care au fost transportate bunurile, seria,

numarul avizelor de insotire a marfii si nu sunt semnate de primire.
      Fata de cele retinute, echipa de control antifrauda a concluzionat ca aceste operatiuni  sunt fictive, intrucat

emiterea de facturi in lant atat de la furnizori, cat si cele emise  nu sunt documente justificative in acceptiunea

prevederilor art. 6 din Legea nr. 82/1991.
      In privinta operatiunilor economice derulate intre SC B…. W….SRL si SC S….. SRL, inspectorii antifrauda apreciaza ca

operatiunile sunt fictive pentru ca dupa cum au fost concepute si dupa cum s-a realizat circuitul lor, au fort realizate

numai ca circuit scriptic de tranzactionare succesiva, incluzand pe furnizorii SC B….. W….. SRL,  pentru crearea aparentei 

existentei unor operatiuni  care in fapt nu au existat, cu scopul  de a crea cheltuieli si taxa pe valoare adaugata

deductibila pentru SC S…… SRL si SC ………. SRL (reclamanta), care au acceptat  aceste operatiuni.
      In perioada 2013-2014 SC S…….. SRL a avut  relatii comerciale  cu mai multe  societatii printre care si cu reclamanta.
      In perioada  amintita s-au declarat prestari de servicii efectuate catre reclamanta in suma  de 1.816.230 lei fara TVA.

Echipa de control a concluzionat ca  exista suspiciuni rezonabile ca SC S………. SRL nu a efectuat in fapt prestari de servicii

de exploatare masa lemnoasa catre reclamanta pentru ca documentele  eliberate  in numele acestora nu pot avea calitatea de

document justificativ si prin urmare,  suma de 451.455,6 lei cu titlul de TVA nu poate fi deductibila potrivit  art. 146

alin.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.
       Totodata, in perioada 20.05.2011-27.06.2014, reclamanta  a achizitionat bunuri si servicii de la T……… SRL in valoare

de 2.248.120 lei fara TVA. S-a retinut ca SC T…. C……. SRL a achizitionat din spatiul intracomunitar un tocator mobil MJus max

Mercedes Benz seria WOB 93230712314896/2006 de la ……….. din Austria,  in baza facturii nr. 13-00500/22.08.2013, in valoare de

1.114.000 lei. Apoi, acest utilaj a fost instrainat catre SC ……… SRL (reclamanta) in baza facturilor nr. 202/19-08.2013 in

valoare de 908.064,52 lei fara TVA, reprezentand avans, si in baza facturii 205/07.10.2013 in valoare de 721.935,52 lei fara

TVA reprezentand diferenta de pret. Ulterior,  echipa de control antifrauda  in urma consultarii  aplicatiei  informatice

„VIES” a constatat ca firma ……. (austriaca) nu are declarata operatiune de livrare intracomunitara catre SC T…… SRL, existand

 suspiciunea rezonabila ca acest utilaj nu are  provenienta licita. In privinta  activitatii de exploatare  masa lemnoasa, 

s-a constatat  de echipa antifrauda ca SC T……. SRL nu detine atestat  de exploatare forestiera, nu are utilaje  de exploatare

material lemnos si nici nu are angajat personal specializat in exploatarea masei lemnoase.
      Prin urmare, echipa de control a constatat ca operatiunile efectuate de SC T…… SRL  catre reclamanta nu sunt conforme

cu realitatea, neavand scop economic.
      De asemenea, s-a mai retinut prin procesul verbal ca reclamanta  a desfasurat relatii comerciale si cu SC H…. C….. SRL

in perioada 20.05.2011-27.06.2014. S-a  aratat ca SC  H…… C… SRL nu a functionat si nici nu a avut niciun fel de activitate

la sediul declarat. Aceasta societate nu a mai depus declaratii la organul fiscal  din anul 2012.
      In concluzie, organul fiscal a  aratat ca prin emiterea de  catre SC H……. C……. SRL  de documente care nu au la baza

operatiuni reale  s-a realizat disimularea realitatii in scop de a crea o baza fictiva in urma careia societatea in cauza

inregistreaza si declara operatiuni comerciale fara sa achite obligatii fiscale, prin crearea aparentei unor operatiuni care

in fapt nu  exista.
      Tribunalul retine ca prin procesul-verbal de control nr. 1856/31.07.2014, echipa de control antifrauda  a concluzionat

ca exista suspiciunea rezonabila ca SC ……… SRL (reclamanta) a evidentiat in actele financiar-contabile aferente perioadei

iulie 2013-decembrie 2014 operatiuni fictive (f.75-82).
      Cu privire la deciziile de reverificare emise de parate, tribunalul retine ca prin inspectia fiscala finalizata prin

raportul de inspectie fiscala nr. 265/20.03.2013 si decizia de impunere nr.2658/20.03.2013, reclamanta a fost verificata  cu

privire la alte  relatii comerciale pe care le-a avut cu o parte din societatile  retinute in procesul verbal  incheiat de

echipa antifrauda si cu privire la alte aspecte decat cele descrise in acest din urma  proces-verbal, asa cum se poate 

observa mai sus starea de fapt  retinuta  de cele doua echipe de control  prin actele pe care le-au incheiat cu privire la

reclamanta.
      Astfel, tribunalul retine ca situatiile  in care se poate realiza reverificarea unei perioade si a unui/unei

impozit/taxe pentru o perioada ce a format obiectul unei inspectii fiscale anterioare sunt prevazute de art. 105 alin. (3)

din O.G. nr. 92/2003, care prevede ca  „inspectia fiscala se efectueaza o singura data pentru fiecare impozit, taxa,

contributie si alte sume datorate bugetului general consolidat si pentru fiecare perioada supusa impozitarii. Prin exceptie,

conducatorul inspectiei fiscale competente poate decide reverificarea unei anumite perioade daca, de la data incheierii

inspectiei fiscale si pana la data implinirii termenului de prescriptie, apar date suplimentare necunoscute inspectorilor

fiscali la data efectuarii verificarilor sau erori de calcul care influenteaza rezultatele acestora.”


      Or, paratele au invocat in cazul de fata aparitia unor date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data

efectuarii verificarii anterioare si care influenteaza rezultatul acesteia, constand in faptul ca reclamanta a efectuat  mai

multe  operatiuni  comerciale  decat cele retinute anterior de echipa de control  si care sunt constatate prin 

procesul-verbal  de control nr. 1856/31.07.2014 al Directiei Regionale Antifrauda Fiscala 7 Sibiu.
      In drept, tribunalul retine ca, potrivit dispozitiilor art. 105alin.1 din OG nr. 92/2003,   prin reverificare se

intelege inspectia fiscala efectuata ca urmare a aparitiei unor date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali la data

efectuarii verificarilor, care influenteaza rezultatele acestora.
Prin date suplimentare se intelege informatii, documente sau alte inscrisuri obtinute ca urmare a unor controale

incrucisate, inopinate ori comunicate organului fiscal de catre organele de urmarire penala sau de alte autoritati publice

ori obtinute in orice mod de organele de inspectie, de natura sa modifice rezultatele inspectiei fiscale anterioare.
La inceperea actiunii de reverificare, organul de inspectie fiscala este obligat sa comunice contribuabilului decizia

de reverificare, care poate fi contestata in conditiile prezentului cod. Dispozitiile referitoare la continutul si

comunicarea avizului de inspectie sunt aplicabile in mod corespunzator si deciziei de reverificare.
      Tribunalul constata ca legiuitorul prin textul legal de mai sus se refera la „date suplimentare necunoscute

inspectorilor fiscali la data efectuarii verificarilor”, conditie care  este indeplinita in cauza pendinte  ca urmare a

faptului ca operatiile realizate  de reclamanta  cu  SC B…….. W….. SRL, SC M…..  D…. T……. SRL, SC M…….  E…… SRL, SC T…. C…….

SRL,  SC S……… SRL si SC H…. W……. SRL  si considerate ca fiind  fictive de catre Directia Antifrauda Sibiu prin

procesul-verbal de control nr. 1856/31.07.2014 nu au format obiectul sesizarii formulate de Activitatea de Inspectie Fiscala

din cadrul Administratiei Judetene a Finantelor Publice Harghita prin adresa nr. 67372 din 19.03.2013 si prin  decizia de

solutionare a contestatiei nr. 53 din 12.06.2013, emisa de fosta D.G.F.P. Harghita.
      Totodata, tribunalul  retine ca, potrivit dispozitiilor art. 94 alin.1 din OG nr. 92/2003, obiectul principal al

inspectiei fiscale vizeaza „verificarea legalitatii si conformitatii declaratiilor fiscale, corectitudinii si exactitatii

indeplinirii obligatiilor de catre contribuabili, respectarii prevederilor legislatiei fiscale si contabile, verificarea sau

stabilirea, dupa caz, a bazelor de impunere, stabilirea diferentelor obligatiilor de plata si a accesoriilor aferente

acestora.
      Deci, revenirea asupra unei inspectii deja efectuate se poate realiza pe cale de exceptie numai daca intervin noi

elemente de proba, informatii necunoscute sau erori de calcul si numai in cadrul general al termenului de prescriptie indicat

de art. 91 alin. (1) si alin. (3) Cod proc.fiscala.
      In acest sens, o completare a acestui principiu o asigura Carta prin consacrarea dreptului contribuabilului  de a fi

verificat o singura data pentru fiecare impozit, taxa sau contributie sociala si pentru fiecare perioada supusa

verificarii/impozitarii.
      Astfel, unicitatea verificarii poate fi incalcata doar pe motiv de aparitie a unor date suplimentare. Sunt date

suplimentare acele informatii necunoscute organului fiscal provenind  din constatarile unui control incrucisat, efectuat la

un contribuabil facand parte din acelasi grup sau avand legaturi comerciale, din solicitarile organelor de urmarire penala

sau a altor autoritati competente, precum si din orice alta sursa.
      Se retine ca legiuitorul, prin art. 98 din Codul de procedura fiscala, a prevazut ca dreptul organului fiscal de a

stabili obligatii fiscale se prescrie in termen de 5 ani, cu exceptia cazului in care legea dispune altfel. Termenul de

prescriptie a dreptului prevazut la alin. (1) incepe sa curga de la data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care s-a

nascut creanta fiscala potrivit art. 23, daca legea nu dispune altfel. Dreptul de a stabili obligatii fiscale se prescrie in

termen de 10 ani in cazul in care acestea rezulta din savarsirea unei fapte prevazute de legea penala. Termenul prevazut la

alin. (3) curge de la data savarsirii faptei ce constituie infractiune sanctionata ca atare printr-o hotarare judecatoreasca

definitiva.
      Prin urmare, in cazul reclamantei au aparut date suplimentare necunoscute inspectorilor fiscali din cadrul Directiei

Generale a Finantelor Publice Harghita cand au efectuat inspectia fiscala in anul 2013, date ce sunt descrise in

procesul-verbal incheiat de Directia Nationala Antifrauda Sibiu  si care nu se regasesc in actul incheiat anterior si in

decizia nr. 53/12.06.2013.
      De asemenea, tribunalul  constata ca in mod temeinic s-a dispus reverificarea perioadei  01.01.2010-30.11.2012,

intrucat aceasta perioada se incadreaza in perioada termenului de prescriptie prevazut de art. 98 din OG nr. 92/2003 si

cuprinde  o perioada  in care  au avut loc operatiunile pe care reclamanta le-a avut cu mai multe  societati comerciale si pe

care  echipa de control din cadrul Directiei Regionale Antifrauda Fiscala Sibiu  le-a considerat fictive, fara scop economic.
      Fata de considerentele expuse, tribunalul, vazand dispozitiile art. 105 indice 1 alin.2 si 3 din OG nr. 92/2003 privind

Codul de procedura fiscala si art. 98 din acelasi cod, va respinge  actiunea reclamantei ca fiind netemeinica  si va mentine

actele atacate ca fiind temeinice si legale, potrivit dispozitivului de mai jos.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE

Respinge cererea de suspendare provizorie formulata de reclamanta SC ……… SRL ca ramasa fara obiect.
      Respinge, ca nefondata,  actiunea formulata de reclamanta SC ……….. SRL, cu sediul in …………….., avand CUI ………,

inregistrata la ORC sub nr. ……….., in contradictoriu cu paratele Directia Generala Regionala a Finantelor Publice Brasov, cu

sediul in mun. Brasov, str. Mihail Kogalniceanu, nr.7, jud. Brasov, si Administratia Judeteana a Finantelor Publice Covasna,

cu sediul in mun. Sf. Gheorghe, str. Bem Jozsef, nr.9, jud. Covasna avand ca obiect :
      - Anularea partiala a deciziei de reverificare nr. 2118/12.06.2015,
      - Anularea deciziei nr. 2500 din 9 iulie 2015,
      - Suspendarea executarii  deciziei de reverificare nr. 2118/12.06.2015si a deciziei nr. 2500 din 9 iulie 2015.
      Cu drept de recurs in termen de 5 zile de la comunicare, pentru respingea  cererilor de suspendare a actelor

administrative si cu termen de 15 zile de la comunicare pentru cererile privind anularea actelor administrative.
      Pronuntata in sedinta publica, azi, 29.10.2015.

      PRESEDINTE                                                                 GREFIER