Contestatie la executare

Dosar nr. ……………..




R O M A N I A
TRIBUNALUL COVASNA

SENTINTA PENALA NR. 39
Sedinta publica din data de 14 septembrie 2017                                              
PRESEDINTE : …………….          
                                      GREFIER        : ………


Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror  …… …….. din cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Covasna

Pe rol fiind pronuntarea asupra contestatiei la executare formulata de contestatorul - condamnat V. S., privind sentinta penala nr. 31 din 14.11.2016 a Tribunalului Covasna, pronuntata in dosarul nr. 1369/119/2015, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 147/Ap din 27.02.2017 a Curtii de Apel Brasov.
Desfasurarea sedintei de judecata s-a inregistrat cu mijloace tehnice audio, conform art. 369 al. 1 C.pr.pen.
La apelul nominal facut in sedinta publica de astazi, se constata lipsa contestatorului – condamnat V. S..
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
Dezbaterile asupra cauzei de fata au avut loc in sedinta publica din data de 11 septembrie 2017, sustinerile si concluziile partilor fiind consemnate in incheierea de sedinta din aceeasi zi, incheiere care face parte integranta din prezenta sentinta.

T R I B U N A L U L

Asupra contestatiei la executare de fata.
Constata ca, prin contestatia la executare inregistrata la aceasta instanta la data de 10 iulie 2017, sub nr. 1121/119/2017, condamnatul V. S., nascut la data de ………… in mun. ………. CNP ……….., fiul lui J. si A., domiciliat in com. ………, jud. Covasna, in prezent detinut in Penitenciarul Codlea, cu domiciliul procesual ales in vederea comunicarii actelor de procedura la Cabinetul de avocat I. I., din mun. Brasov, …………, prin aparatorul sau ales, in temeiul art. 598 al. 1 lit. c si d C.pr.pen., a solicitat admiterea contestatiei la executare, constatarea nelegalitatii sentintei penale nr. 31 din 14 noiembrie 2016 a Tribunalului Covasna, ramasa definitiva, astfel cum a fost modificata, prin decizia penala nr. 147/Ap din 27.02.2017 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala, privind aplicarea legii penale mai favorabile (art. 5 C.pen.), ca urmare a existentei a doua hotarari judecatoresti, una pe legea veche (sentinta penala nr. 135/27.05.2013 a Judecatoriei Sf. Gheorghe, definitiva la 10.06.2016 prin nerecurare) cu pedeapsa de 1 an inchisoare, respectiv cea de-a doua din 14.11.2016, cu pedeapsa de 2 ani inchisoare, in conditiile in care, potrivit art. 44 al. l Cod penal privind pluralitatea intermediara, se aplica regula concursului de infractiuni mai favorabila condamnatului si reindividualizarea pedepsei aplicate.
In motivarea contestatiei, condamnatul V. S. a aratat in esenta faptul ca, prin sentinta penala nr. 31/14.11.2016 Tribunalul Covasna, in temeiul art. 290 al. l C.pen., cu aplicarea art. 44 al.1 C.pen., a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani de inchisoare si in baza art. 15 al. 2 din Legea nr. 187/2012, rap. la art. 83 al. l C.pen. din 1969, s-a revocat suspendarea conditionata a executarii pedepsei de l an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 135/27.05.2013  a Judecatoriei Sf. Gheorghe si s-a dispus "executarea acesteia alaturat pedepsei de 2 ani inchisoare aplicata pentru infractiunea de dare de mita”, astfel ca cele doua pedepse s-au cumulat aritmetic, in consecinta el se afla in executarea pedepsei de 3 ani de inchisoare.
In continuare, s-a aratat ca, potrivit art. 598 al. l lit. d C.pr.pen., celui condamnat i se deschide calea contestatiei la executare cand exista o cauza de micsorare a pedepsei, iar potrivit art. 598 al. l lit. c. C.pr.pen., cand exista o nelamurire cu privire la hotararea ce se executa.
Astfel, s-a aratat ca, dupa cum rezulta din reproducerea sentintei primei instante si examinarea deciziei instantei de apel, acestea nu au dat eficienta si nu au pus in dezbaterea contradictorie a partilor aspectele legate de existenta a doua hotarari judecatoresti ce erau supuse, potrivit pluralitatii intermediare, regulilor concursului de infractiuni, respectiv regulii generale de aplicare a legii mai favorabile, instituit de art. 5 din Codul penal, potrivit caruia se aplica legea penala mai favorabila pana la judecarea definitiva a cauzei.
Ori, in cauza trebuiau puse in aplicare, potrivit regulilor concursului, doua pedepse pronuntate sub imperiul a doua legi penale, respectiv, pedeapsa de 1 an inchisoare aplicata prin sentinta penala nr. 135/27.05.2013 a Judecatoriei Sf. Gheorghe, definitiva, si pedeapsa de 2 ani inchisoare, aplicata prin  sentinta penala nr. 31 din 14 noiembrie 2016 a Tribunalului Covasna, definitiva prin decizia penala nr. 147/Ap din 27.02.2017 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala.
Astfel, dupa constatarea existentei celor doua pedepse, se impunea constatarea existentei a doua legi ce impuneau aplicarea legii in timp, respectiv faptul ca in aceasta situatie, se da eficienta principiului legii mai blande. Insa, se arata ca instantele de judecata nu au solutionat astfel cauza de unde incidentul la executare si ca urmare a regulilor concursului de infractiuni, ca urmare a revocarii, aplicand criteriul dat de art. 5 Cod penal, se impunea sa se dea eficienta art. 34 din Cod penal sin 1969, care dispune ca ”se aplica pedeapsa cea mai grea, la care se poate adauga un spor" (regula concursului vechi).
Contestatorul a aratat ca, dupa cum rezulta din sentinta si decizie, ca urmare a revocarii, respectiv cu aplicarea art. 44 alin. 1 C.pen., i s-a stabilit pedeapsa de 2 ani, intr-un singur timp, si ca urmare a revocarii beneficiului suspendarii s-a facut cumulul intre pedeapsa de 2 ani si cea de 1 an inchisoare.
Condamnatul a aratat ca, procedand astfel i s-a adus atingere drepturilor si libertatilor fundamentale si chiar a interpretarii obligatorii de aplicare a legii mai blande impusa de Decizia Curtii Constitutionale  nr. 265/2014, prin care s-a admis exceptia de neconstitutionalitate si  Curtea a constat ca dispozitiile art. 5 trebuie sa capete eficienta cu privire la combinarea prevederilor legilor succesive in stabilirea si aplicarea legii mai favorabile. Ori, in aplicarea dispozitiilor art. 5 Cod penal, cu referire la Decizia mai sus amintita, I.C.C.J. a apreciat ca, in urma revocarii suspendarii conditionate, devin incidente reglementarile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Codului penal, respectiv ca legea noua ar fi o lege mai favorabila cu considerentele date de Decizia nr. 13/2015 a I.C.C.J, completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala.
De asemenea, contestatorul – condamnat a aratat ca, intrucat ne aflam in fata unor prevederi legale ce nu sunt predictibile si previzibile in raport de dispozitiile art. 49 din Carta Drepturilor Fundamentale UE, privitoare la principiul legalitatii si proportionalitatii infractiunilor si pedepselor si intrucat in cazul sau nu s-a dat eficienta legii mai favorabile, astfel incat sa se aprecieze ca, urmare a concursului, se poate aplica pedeapsa cea mai grea de 2 ani inchisoare, fara spor sau cu un spor redus, intelege sa solicite ca, pe calea contestatiei la executare, sa se clarifice si sa se lamureasca modul in care a fost calculata pedeapsa de 3 ani de inchisoare, respectiv ca sa i se aplice prevederile legii vechi in totalitate cu referire la concursul de infractiuni, adica executarea pedepsei de 2 ani inchisoare, fara spor, date fiind si conditiile circumstantelor atenuante ale provocarii, ce impuneau reducerea cu o treime a limitelor pedepsei  pentru infractiunea prev. de art. 290 Cod penal sau acordarea unui spor minim, in conditiile in care termenul de incercare, raportat la data de 10.06.2013, este implinit la momentul acestei judecati.
Totodata, se constata ca, in cuprinsul contestatiei la executare condamnatul a aratat ca pe aceasta cale intelege sa invoce si exceptia de neconstitutionalitate a normei de interpretare data de art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, raportat la art. 83 alin. l din Codul penal anterior, toate cu raportare la principiul instituit de art. 49 din Cartea Drepturilor Fundamentale UE ce este direct aplicabil in dreptul intern, respectiv art. l alin. 3 din Constitutie, in care demnitatea, drepturile si libertatile cetatenilor au prioritate, art. 11 si 20 privind prioritatea dreptului international si a tratatelor internationale privind drepturile omului, art. 21 alin. 1 privind  accesul liber la justitie si art. 23 al. 12 din Constitutie potrivit caruia nici o pedeapsa nu poate fi stabilita si aplicata decat in temeiul legii, aratandu-se ca sunt indeplinite cele 4 conditii  prevazute de Legea nr. 47/1992 privind Curtea Constitutionala, in conditiile in care in anul 2017, aceasta dand eficienta Deciziei Pilot si-a schimbat opinia cu referire la principiul "ultimo ratio” in materie de condamnarea penala si respectiv oferirea posibilitatii de reabilitare reala si efectiva.
Insa, in sedinta publica din data de 11 septembrie 2017, aparatorul ales al contestatorului – condamnat a aratat ca renunta la exceptia de neconstitutionalitate invocata.
Cu privire la contestatia la executare, condamnatul a aratat ca, in cauza este vorba de o pedeapsa de 1 an inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, in cazul careia  s-a dispus revocarea beneficiului suspendarii si o pedeapsa de 2 ani inchisoare aplicata pentru savarsirea infractiunii prev. de art. 290 Cod penal.
S-a aratat ca, potrivit art. 44 alin. 2 Cod penal, in caz de pluralitate intermediara, pedeapsa pentru nou infractiune (2 ani) si pedeapsa anterioara (l an) se contopesc potrivit regulilor de la concursul de infractiuni, fata de care intrebarea care se pune este daca instanta de judecata a alaturat cele doua pedepse si a obtinut pedeapsa de 3 ani inchisoare dand eficienta art. 83 din vechiul C.pen., care impune executarea in intregime a pedepsei de 1 an inchisoare, regulile de la concurs nefiind aplicabile, si dispozitiile art. 44 alin. (l) si (2) Cod penal care fac trimitere la contopire privitoare la concursul de infractiuni.
Astfel, contestatorului – condamnat, a aratat ca, procedandu-se la compararea celor doua legi prevederile concursului de infractiuni la care face trimitere art. 44 alin. (l) si (2)  din C.pen. si interpretarea data de Decizia Curtii Constitutionale mai sus mentionate, atesta ca, in cazul sau, instantele erau obligate sa stabileasca legea mai favorabila, cu atat mai mult cu cat el se afla la limita expirarii termenului de incercare, conditii in care legea penala mai favorabila in cazul sau, ca urmare a concursului si revocarii. este legea veche.
Ori, instanta de judecata a aplicat pedeapsa de 2 ani inchisoare, retinand art. 44 alin. (l) in aplicarea si stabilirea pedepsei, ceea ce creeaza nelamurire cu privire la imprejurarea daca pedeapsa de 1 an inchisoare,  in cazul careia s-a dispus revocarea suspendarii se afla inclus sau nu in pedeapsa de 2 ani, prin interpretarea art. 83 V. Cod penal care impunea cumulul, situatie in care ne aflam in fata unei dedublari a pedepsei de un an inchisoare, adica o data cu aplicarea art. 44 alin. l Cod penal, pe langa luarea de mita, la care se adauga aplicarea pedepsei de un an inchisoare, ca urmare a revocarii.
In final, se arata ca in cuprinsul celor doua hotarari judecatoresti nu se face vorbire de norma de trimitere a art. 44 alin. 2 C.pen., respectiv contopirea potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni, ceea ce atrage dupa sine cazul de contestatie la executare prevazut de  art. 598 al. 1 lit. c si d din Codul de  procedura penala, motiv pentru care se solicita admiterea contestatiei la executarea, rejudecarea in limitele investirii, inclusiv cu posibilitatea reindividualizarii pedepsei aplicate, in lumina ultimelor Decizii ale Curtii Constitutionale.
Dupa inregistrarea contestatiei la executare si repartizarea aleatorie a dosarului, presedintele completului de judecata, prin rezolutia din 10.07.2017 (f.6), a dispus citarea condamnatului si incunostintarea aparatorului ales al acestuia, precum si atasarea dosarelor in care s-au pronuntat cele doua sentinte penale de condamnare (f.8,9,10,11).
Astfel, in vederea solutionarii contestatiei la executare a fost atasat dosarul nr. 1369/119/2015 al Tribunalului Covasna, in care s-a pronuntat sentinta penala nr. 31 din 14.11.2016, a carei executare se contesta, precum si dosarul nr. 5795/305/2012 al Judecatoriei Sf. Gheorghe, in care s-a pronuntat sentinta penala nr. 135 din 27.05.2013 privind pe contestator.
Din actele  si lucrarile dosarului instanta retine urmatoarele:
Prin sentinta penala nr. 31 din 14 noiembrie 2016 a Tribunalului Covasna, pronuntata in dosarul nr. 1369/119/2015, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 147/Ap din 27.02.2017 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala, contestatorul – condamnat V. S. a fost condamnat la pedeapsa de 2(doi) ani inchisoare, pentru savarsirea infractiunii de „dare de mita”, prev. de art. 290 al. 1 C.pen., cu aplicarea art. 44 al. 1 C.pen., retinandu-se in sarcina acestuia faptul ca, la data de 24.08.2015, in calitate de proprietar al autovehiculului cu nr. de inmatriculare ……, al carui conducator auto – S. M. P., a fost identificat, la data de 7.08.2015, transportand material lemnos fara aviz de insotire si a fost sanctionat contraventional, i-a remis comisarului sef de politie S. D., sef Birou de Combatere a delictelor Silvice din cadrul Serviciului de Ordine Publica din I.P.J. Covasna, in baza promisiunii anterioare, suma de 2.500 lei, cu titlu de mita, cu scopul de a-l determina pe acesta sa nu-si exercite atributiile legale vizand constatarea si sanctionarea contraventionala sau penala a mituitorului.
Prin aceeasi sentinta, in temeiul art. 15 al. 2 din Legea nr. 187/2012, rap. la art. 83 al. 1 C.pen. din 1969, s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1(un) an  inchisoare aplicata contestatorului-condamnat V. S., pe durata unui termen de incercare de 3 ani, prin sentinta penala nr. 135 din 27 mai 2013 a Judecatoriei Sf. Gheorghe, definitiva la data de 10.06.2013 prin nerecurare si s-a dispus executarea acesteia alaturi de pedeapsa de 2 ani inchisoare, aplicata pentru infractiunea de luare de mita si in final s-a dispus executarea de catre condamnat a pedepsei rezultante de 3(trei) ani inchisoare, in regim de detentie, precum si a pedepsei accesorii prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. din 1969, aplicata prin sentinta  penala nr. 135 din 27 mai 2013 a Judecatoriei Sf. Gheorghe.
In baza acestei hotarari s-a emis mandatul de executare a pedepsei inchisorii nr. 59/27.02.2017 (f.171 d.f.), condamnatul fiind incarcerat, in aceeasi zi, in Penitenciarul Codlea, pentru executarea pedepsei aplicate.
Asa fiind, examinand contestatia la executare formulata de condamnatul V. S.,  prin aparatorul sau ales, in baza actelor si lucrarilor din dosar si in lumina dispozitiilor art. 598 al. 1 C.pr.pen., raportat la motivele de contestatie invocate, instanta constata ca aceasta este neintemeiata si urmeaza a o respinge ca atare, pentru urmatoarele considerente.
Potrivit art. 10 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicarea a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, „Tratamentul sanctionator al pluralitatii de infractiuni se aplica potrivit legii noi atunci cand cel putin una dintre infractiunile din structura pluralitatii a fost comisa sub legea noua, chiar daca pentru celelalte infractiuni pedeapsa a fost stabilita potrivit legii vechi, mai favorabila.”
De asemenea, in conformitate cu dispozitiile art. 15 al. 1 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicarea a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, „Masura suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate in baza Codului penal din 1969 se mentine si dupa intrarea in vigoare a Codului penal.”, iar potrivit alin. 2 al aceluiasi articol „Regimul suspendarii conditionate a executarii pedepsei prevazute la alin. 1, inclusiv sub aspectul revocarii sau anularii acesteia, este cel prevazut de Codul penal din 1969.”
Totodata, se constata ca, prin Decizia nr. 13/2015 a I.C.C.J., Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala (publicata in M. Of. nr. 410/10.06.2015), s-a stabilit ca „In aplicarea dispozitiilor art. 5 din Codul penal, conform Deciziei nr. 265/2014 a Curtii Constitutionale, in cazul pluralitatii de infractiuni constand intr-o infractiune pentru care, potrivit Codului penal anterior, a fost aplicata, printr-o hotarare definitiva, o pedeapsa cu suspendarea conditionata a executarii care, conform art. 41 al. 1 din Codul penal, nu indeplineste conditiile pentru a constitui primul termen al recidivei postcondamnatorii si, respectiv, o infractiune savarsita in termenul de incercare, pentru care legea penala mai favorabila este legea noua, stabilirea si executarea pedepsei, in urma revocarii suspendarii conditionate, se realizeaza potrivit dispozitiilor art. 15 alin. 2 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal raportat la art. 83 alin. 1 din Codul penal anterior.”
Si in final, art. 83 alin. 1 din Codul penal anterior (din 1969), „Daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.”
Examinand actele si lucrarile dosarului, in lumina dispozitiilor legale mai sus enuntate instanta retine urmatoarele:
In primul rand, se constata, infractiunea de „dare de mita”, prev. de art. 290 al. 1 C.pen., cu aplicarea art. 44 al. 1 C.pen., pentru care inculpatul V. S. a fost condamnat la pedeapsa de 2 ani inchisoare prin sentinta penala nr. 31 din 14 noiembrie 2016 a Tribunalului Covasna, pronuntata in dosarul nr. 1369/119/2015, ramasa definitiva prin decizia penala nr. 147/Ap din 27.02.2017 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala, a fost savarsita la data de 24.08.2015, deci sub imperiului legii noi (noul Cod penal intrand in vigoare la data de 1.02.2014), astfel ca la stabilirea si aplicarea pedepsei nu sunt aplicabile dispozitiile art. 5 C.pen. privind aplicarea legii penale mai favorabile, cum corect s-a hotarat prin sentinta contestata,  pedeapsa fiind aplicata in limitele prevazute de legea noua, sub imperiul careia s-a savarsit fapta.
Insa, vazand ca, aceasta fapta a fost savarsita dupa ce contestatorul a fost condamnat definitiv la pedeapsa de 1(un) an inchisoare, cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, conform art. 81 C.pen. din 1969, pe un termen de incercare de 3 ani, prin sentinta penala nr. 135 din 27 mai 2013 a Judecatoriei Sf. Gheorghe, definitiva la data de 10.06.2013 prin nerecurare, dar nefiind indeplinite conditiile prevazute de lege pentru starea de recidiva, prev. de art. 41 al. 1 C.pen., sub aspectul primului termen al recidivei, respectiv sa fi fost condamnat la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, si totodata fapta fiind savarsita in termenul de incercare, deci pedeapsa nu era executata sau considerata a fi executata, s-au retinut si dispozitiile art. 44 al. 1 C.pen. privind pluralitatea intermediara.
Intr-adevar, potrivit art. 44 alin. 2 C.pen., „In caz de pluralitate intermediara, pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor de la concursul de infractiuni.”, insa, in speta, nu sunt aplicabile aceste dispozitii, deoarece contestatorul a savarsit fapta in termenul de incercare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1 an inchisoare, situatie in care se aplica dispozitiile legale privind regimul suspendarii conditionate, care sunt derogatorii de la norma generala, si anume dispozitiile art. 83 al. 1 C.pen. din 1969 privind revocarea in cazul savarsirii unei noi infractiuni in termenul de incercare, astfel cum este reglementata de dispozitiile art. 15 al. 2 din Legea nr. 187/2012.
 Ori, dupa cum s-a enuntat mai sus, art. 83 al. 1 C.pen. prevede ca „Daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei, care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune.”
In consecinta, se constata ca, prin sentinta penala nr. 31 din 14 noiembrie 2016 a Tribunalului Covasna, pronuntata in dosarul nr. 1369/119/2015, in mod corect, in baza art. 15 al. 2 din Legea nr. 187/2012, rap. la art. 83 al. 1 C.pen. din 1969, s-a dispus revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1(un) an inchisoare aplicata contestatorului-condamnat V. S. prin sentinta penala nr. 135 din 27 mai 2013 a Judecatoriei Sf. Gheorghe, definitiva la data de 10.06.2013 prin nerecurare si s-a dispus executarea acesteia alaturi de pedeapsa de 2 ani inchisoare, aplicata pentru infractiunea de luare de mita si in final s-a dispus executarea de catre condamnat a pedepsei rezultante de 3(trei) ani inchisoare, in regim de detentie, precum si a pedepsei accesorii prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen. din 1969, aplicata prin sentinta  penala nr. 135 din 27 mai 2013 a Judecatoriei Sf. Gheorghe.
Trebuie mentionat ca aceste critici au fost invocate de inculpatul V. S. si in calea apelului in fata instantei de control, care prin decizia penala nr. 147/Ap/27.02.2017 a  respins sustinerile inculpatului si a constatat ca, prima instanta a aplicat in mod corespunzator dispozitiile art. 15 din Legea nr. 187/2012, revocand beneficiul suspendarii conditionate a executarii pedepsei de 1 an inchisoare stabilita prin sentinta penala nr. 135/27.05.2013 a Judecatoriei Sf. Gheorghe, definitiva prin nerecurare la 10.06.2013, conform art. 83 al. 1 C.pen. din 1969, dispunand totodata executarea acestei pedepse alaturi de cea stabilita pentru infractiunea dedusa judecatii.
Asa fiind, instanta constata ca in speta nu exista nici un motiv de micsorare a pedepsei si in consecinta nici cazul de contestatie prev. de art. 598 al. 1 lit. d C.pe.pen., invocat de inculpat, motiv pentru care se va respinge cererea inculpatului privind reducerea pedepsei, prin aplicarea dispozitiilor de la concursul de infractiuni.
Totodata, se constata ca inculpatul a invocat si cazul de contestatie prev. de art. 598 al. 1 lit. c C.pr.pen., respectiv ivirea unei nelamuriri cu privire la hotararea care se executa, sustinand ca instanta de judecata a aplicat pedeapsa de 2 ani inchisoare, retinand art. 44 alin. (l) in aplicarea si stabilirea pedepsei, ceea ce creeaza nelamurire cu privire la imprejurarea daca pedeapsa de 1 an inchisoare, in cazul careia s-a dispus revocarea suspendarii se afla inclus sau nu in pedeapsa de 2 ani, prin interpretarea art. 83 V. Cod penal care impunea cumulul, situatie in care ne aflam in fata unei dedublari a pedepsei de un an inchisoare, adica o data cu aplicarea art. 44 alin. l Cod penal, pe langa luarea de mita, la care se adauga aplicarea pedepsei de un an inchisoare, ca urmare a revocarii.
Cat priveste aceasta sustinere a inculpatului, instanta apreciaza ca este neintemeiata, avand in vedere, pe de o parte, faptul ca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea de „dare de mita”, prev. de art. 290 al. 1 C.pen., este inchisoarea de la 2 la 7 ani, iar in cauza,  prin sentinta contestata, s-a aplicat pedeapsa minima de 2 ani inchisoare, fara sa se faca trimitere la dispozitiile art. 44 al. 2 C.pen., care sa creeze vreo nelamurire, in sensul ca s-ar fi aplicat dispozitiile de la concursul de infractiuni, respectiv contopirea pedepselor, nefiind retinute in favoarea inculpatului nici circumstante atenuante, care ar fi dat posibilitatea stabilirii unei pedepse sub limita minima prevazuta de lege si sa ridice un semn de intrebare sub aspectul individualizarii cuantumului pedepsei.
Pe de alta parte, din sentinta contestata rezulta clar ca, pedeapsa de 3 ani inchisoare este rezultatul cumulului aritmetic dintre pedeapsa de 2 ani inchisoare, aplicata pentru infractiunea de dare de mita, si 1 an inchisoare, aplicata prin sentinta penala nr. 135 din 27 mai 2013 a Judecatoriei Sf. Gheorghe, in urma revocarii beneficiului suspendarii conditionate, in temeiul art. 15 al. 2 din Legea nr. 187/2012, cu aplicarea dispozitiilor art. 83 al. 1 C.pen. din 1969.
In consecinta, instanta constata ca in cauza nu exista nici o nelamurire cu privire la stabilirea cuantumului pedepsei si ca urmare nici cu privire la hotararea care se executa.
Pentru aceste considerentele, urmeaza ca, in baza art. 597 al. 4 C.pr.pen, instanta sa respinga, ca nefondata, contestatia la executare, formulata de condamnatul V. S. privind sentinta penala nr. 31 din 14 noiembrie 2016 a Tribunalului Covasna, ramasa definitiva, astfel cum a fost modificata, prin decizia penala nr. 147/Ap din 27.02.2017 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala, conform dispozitivului de mai jos.
Vazand ca, potrivit art. 275 al. 2 C.pr.pen., persoana careia i s-a respins contestatia suporta cheltuielile judiciare avansate de stat, urmeaza ca instanta sa-l oblige pe contestatorul - condamnat sa plateasca statului suma de 100 lei cu acest titlu.

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
H O T A R A S T E

In baza art. 597 al. 4 C.pr.pen., respinge, ca nefondata, contestatia la executare formulata de condamnatul V. S., nascut la data de ………… in mun. …….., jud. ……, CNP …….., fiul lui J. si A., domiciliat in …………, in prezent detinut in Penitenciarul Codlea, cu domiciliul procesual ales in vederea comunicarii actelor de procedura la Cabinetul de avocat I. I., din mun. Brasov, ……………, privind sentinta penala nr. 31 din 14 noiembrie 2016 a Tribunalului Covasna, ramasa definitiva, astfel cum a fost modificata, prin decizia penala nr. 147/Ap din 27.02.2017 a Curtii de Apel Brasov – Sectia penala. 
In baza art. 275 al. 2 C.pr.pen., obliga contestatorul-condamnat sa plateasca statului 100 lei cheltuieli judiciare.
Cu drept de contestatie in termen de 3 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica, azi 14 septembrie 2017.

PRESEDINTE                                         GREFIER