Simulatie contract de vanzare-cumparare cu ipoteca. Mandat fara reprezentare. Conventie prete-nom.

Prin sentinta civila nr. 9234/7.07.2009 Judecatoria Iasi dispune:
Admite actiunea formulata de reclamanta P. ( fosta H.) C. E. - Iasi, in contradictoriu cu paratii H. M. si C. E.
Constata caracterul simulat al contractului de vanzare cumparare cu ipoteca autentificat sub nr. 2162/11.03.2003 la BNP S. B., incheiat prin interpunere de persoane, in sensul ca au calitate de comparatori P. ( fosta H.) C. E. si H. M..
Constata ca partile au dobandit in timpul casatoriei apartamentul nr. 18 situat in Iasi, strada Canta, nr. 14, bl. G9, sc. B, et. 4, jud. Iasi, in valoare de 153.258 lei, fiecare avand o cota de contributie de 50% , exprimata valoric la suma de 76.629 lei.
Dispune iesirea din indiviziune asupra apartamentului, si ca efect al partajului:
Atribuie in natura reclamantei P. (fosta H.) C. E. apartamentul situat in Iasi, strada Canta, nr. 14, bl. G9, sc. B, et. 4, jud. Iasi, in valoare totala de 153.258 lei.
Ia act de renuntarea reclamantei la capatul de cerere privind partajul bunurilor mobile.
Obliga reclamanta la plata catre paratul H. M. a sumei de 76.629 lei cu titlul de sulta.
Obliga paratul H. M. la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in suma de 1.150 lei, din care 400 lei cu titlul de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu expert si 750 lei reprezentand jumatate din onorariul de avocat.
Obliga parata C. E. la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in suma de 750 lei reprezentand jumatate din onorariul de avocat.
Pentru a se pronunta in acest sens, instanta de fond retine urmatoarele:
Contractul de vanzare cumparare autentificat sub nr. 2162/11.03.2003 de BNP S. B. a fost incheiat de catre parata C. E. in numele sau personal, dar in interesul mandantilor H. M. si P. (fosta H.) C. E.. Ca este asa, rezulta din chitantele eliberate de catre Banca Comerciala Romana ce atesta achitarea ratelor pentru apartament de catre sotii H. (f. 446-486).
In acest sens, apararea paratei C. E. in sensul ca apartamentul a fost achizitionat in exclusivitate cu banii sai nu poate fi retinuta, chitantele eliberate de catre BCR coroborate cu contractul de credit nr. 6025864/11.08.2006 incheiat de catre sotii H. cu BRD, facand dovada achitarii ratelor de catre sotii H.
Fata de declaratiile martorelor H. A. si Z. C. instanta retine faptul ca sotii H. au adus imbunatatiri la apartament, comportandu-se ca adevarati proprietari, apartamentul fiind in posesia si folosinta sotilor H. Declaratiile acestor martore sunt considerate relevante de catre instanta dat fiind ca ele se coroboreaza cu facturile fiscale depuse la dosar de catre reclamanta (f.82-90 dosar nr. 8214/245/2007).
Raportat la aspectele expuse, instanta constata ca intre sotii H. si parata C. E. s-a incheiat un mandat fara reprezentare, un contract de interpunere, ce reprezinta un caz particular de simulatie prin interpunere de persoane.
Prin urmare, instanta va admite actiunea si va constata caracterul simulat al contractului de vanzare cumparare cu ipoteca autentificat sub nr. 2162/11.03.2003 la BNP S. B., incheiat prin interpunere de persoane, in sensul ca au calitate de comparatori P. ( fosta H.) C. E: si H. M.
Apartamentul, fiind dobandit in timpul casatoriei, potrivit art. 30 C.fam, are calitatea de bun comun.
Valoarea imobilului va fi stabilita ca fiind cea rezultata din expertiza de specialitate efectuata in cauza, respectiv 153.258 lei, in care este inclusa si valoarea tamplariei din PVC.
Cu privire la cotele de contributie ale partilor la dobandirea bunurilor comune, Codul familiei instituie o prezumtie simpla de egalitate a contributiilor sotilor.
In consecinta, urmeaza a se constata ca ambele parti au avut o contributie egala la dobandirea apartamentului.
In temeiul art. 728 C civ instanta urmeaza a dispune iesirea partilor din indiviziune si dat fiind ca reclamanta este cea care si-a exprimat optiunea in sensul de a i se atribui acest apartament, urmeaza a se dispune in consecinta, cu obligarea acesteia la plata sultei de 76.629 lei catre parat.
In temeiul art. 274 C proc. Civ. va fi obligat paratul H. M. la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in suma de 1.150 lei, din care 400 lei cu titlul de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu expert si 750 lei reprezentand jumatate din onorariul de avocat, iar parata C. E. la plata catre reclamanta a cheltuielilor de judecata in suma de 750 lei reprezentand jumatate din onorariul de avocat.
Impotriva acestei sentinte civile a formulat apel parata C. E., criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
Arata apelanta ca hotararea nu cuprinde motivele pe care se sprijina solutia data ceea ce s-ar dori " expunerea de motive" cuprinzand simple afirmatii neargumentate pe probatoriul administrat in cauza si pe dispozitiile legale aplicabile. O solutie astfel argumentata nu echivaleaza cu notiunea de " proces echitabil" astfel cum a fost consacrata in jurisprudenta Curtii Europene, notiune care presupune ca o instanta interna care nu a motivat decat pe scurt hotararea sa fi examinat totusi in mod real problemele esentiale care i-au fost puse. Intrucat conventia nu are drept scop garantarea unor drepturi teoretice sau iluzorii, ci drepturi concrete si efective, acest drept nu poate fi considerat efectiv decat daca aceste observatii sunt in mod real " ascultate" adica in mod corect examinate de catre instanta sesizata. Astfel spus, art. 6 implica mai ales in sarcina instantei obligatia de a proceda la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor si al elementelor de proba ale partilor, cel putim pentru a le aprecia pertinenta.
Instanta de fond s-a pronuntat amestecand inadmisibil 2 institutii juridice diferite interpunerea de persoane si mandatul fara reprezentare si fara a desfiinta contractul autentic incheiat, constata calitatea de cumparatori a sotilor H, partajand intre acestia un bun imobil aflat in proprietatea sa, in contra ce dispretul actului autentic, in vigoare si la acest moment. Aceasta modalitate defectuoasa, total nelegala de argumentare a solutiei, pe langa faptul ca nu este in concordanta cu cererile reclamantei - astfel cum au fost ele precizate - nu au nici un fel de corespondenta in tratarea juridica a problemelor de drept puse in caza de fata, astfel cum au fost ele consacrate in literatura si practica instantelor de judecata.
Facand trimitere la cererile adresate judecatorului fondului si motivele acestora apelanta reda cele statuate in literatura de specialitate relativ la interpunerea de persoane si mandatul fara reprezentare. Totodata, pornind de la confuzia instantei intre cele 2 notiuni arata ca au fost lasate nesolutionate capete de cerere la care reclamanta nu a renuntat expres.
Indiferent insa de natura simulatiei pe care ar fi invocat-o reclamanta si orice solicitare a reclamantei in privinta actului sau de proprietate si a imobilului proprietatea sa nu ar fi fost admisibila raportat la intregul probatoriu administrat in cauza, reclamanta nedovedind nimic din ceea ce a sustinut, din contra, insasi probatoriul sau o contrazice.
Numeroasele inscrisuri depuse la dosar confirma faptul ca nici un moment nu a intentiona sa cumpere apartamentul in litigiu pentru sotii H. ci pentru ea exclusiv. In acest scop, asa cum au confirmat si martorii sai a contractat mai multe credite si a folosit o mostenire primita dupa decesul tatalui sau Martorii propusi au sustinut intru totul sustinerile sale, depozitiile lor coroborandu-se cu inscrisurile depuse la dosar. A dovedit si datoriile excesive ale sotilor H. la cheltuielile de intretinere ale apartamentului, la plata energiei electrice. Probatoriile releva ca a facut eforturi semnificative pentru achitarea si achizitionarea apartamentului, in el locuind o buna perioada de timp si mama sa, a carei obligatie de intretinere si-o asumase inclusiv contractual. I-a ajutat pe sotii H., dat fiind situatia lor materiala insa ajutorul a constat in faptul ca le-a permis sa locuiasca in apartament gratuit, fara a le percepe chirie si le mai dadea si sume de bani din cand in cand. Sustinerile reclamantei nu explica de ce in cursul anului 2006 a contractat Raiffeisen Banca pentru Locuinte, in vederea achizitionarii unei locuinte. Reclamanta si-a axat apararea, doar pe asa zisa achitare a ratelor, pretinzand si incercand sa dovedeasca ca doar sotii H. au achitat aceste rate, dar nu s-a facut dovada si nici macar nu au pretins ca i-ar fi restituit si avansul de 3500 USD. Reclamanta a profitat de solicitarile sale fata de ea si sotul ei de a-i plati cu bani pe care ea ii dadea ratele la banca, intrucat de cele mai multe ori programul de serviciu al sau nu-i permitea iesirea la timp pentru achitarea eratelor, raportat la programul bancii. Nu s-a dovedit plata avansului, a ratelor - doar cateva chitante au semnatura "H." dar sunt pe numele sau - in consecinta reclamanta nu a facut dovada ca i-ar fi achitat pretul contractului integral, ala cum ar fi trebuit, indiferent de natura simulatiei pe care ar fi invocat-o, iar o " donatie deghizata" nu a fost invocata.
Insasi martorii paratului H. M. si inclusiv acesta, in intampinarea initiala dar si in raspunsurile la interogatoriu date, au evidentiat faptul ca stiau ca apartamentul in care locuiau sotii H. era al sau. Martorii reclamantei au declaratii contradictorii si este evident ca au dat declaratii " pregatite" anterior. Martorii nu au putut confirma plata pretului integral, nici macar nu au stiut sa precizeze cuantumul ratelor platite sau moneda in care se facea plata. Pozitia oscilanta a paratului H. M. trebuia intarita de catre instanta de fond raportat la probele aduse de catre acesta si nu la simplele sale afirmatii.
Prin intampinarea formulata intimata P. C. a solicitat respingerea apelului formulat.
Prima instanta nu are o argumentare foarte detaliata, dar prin faptul ca raspunde punctual si acorda intaietate unor inscrisuri care emana de la o institutie bancara, inscrisuri coroborate cu declaratiile a 2 martori si cu pozitia procesuala a paratului H. M., se poate concluziona fara nici o urma de indoiala ca a fost analizat aspectul esential al procesului respectiv caracterul simulat al unui contract de vanzare - cumparare.
Arata ca mandatul dat paratei de ea si sotul sau a fost unul verbal si avand calitatea de rude cu aceasta erau, in mod evident intr-o imposibilitate morala de a constitui vreun inscris in acest sens. Face trimitere intimata la disp. art. 1175 si 1198 Cod civil. Mandatul a fost dovedit cu martori si a fost confirmat de inscrisurile emise de B.C.R, respectiv copiile dupa chitantele de achitare a ratelor, care nu au fost doar cateva. In total au fost 41 de rate, iar 40 de rate au fost platite efectiv de fostii soti.
Sustinerea paratei ca ar fi detinut suma de 3500 euro cu titlu de avans nu a fost dovedita fata de datele la care aceasta a contractat creditele bancare si momentul la care au avut loc discutiile cu privire la incheierea unui contract de vanzare - cumparare cu ipoteca pe numele sau respectiv martie 2003. In cuprinsul contractului de vanzare - cumparare nu exista nici o mentiune a vanzatorului in sensul ca ar fi primit avansul. Suma de 2000 RON obtinuta in urma vanzarii unei suprafete de teren mostenite de la tatal sau pe luna noiembrie 2003 nu are nici o legatura cu contractul de vanzare - cumparare din martie 2003.
Intimatul H. M. prin intampinarea formulata solicita, de asemenea, respingerea apelului. Apararea sa vizeaza, in esenta, aceleasi aspecte relevate de intimata P. C., relatarile privind situatia de fapt si de drept calchiind celor aratate de aceasta din urma.
In apel s-au administrat probe constand in inscrisuri.
Analizand actele si lucrarile dosarului prin prisma apelului formulat si a dispozitiilor legale aplicabile in cauza, tribunalul retine urmatoarele:
Apartamentul in litigiu situat in Iasi, strada Canta nr. 14, bloc G 9, sc.B, ap.4, a facut obiectul contractului de vanzare -cumparare autentificat sub nr. 2162/11.03.2003 de B.N.P. S B. Potrivit conventiei, calitatea de vanzatori au avut-o numitii P. N. si P. M., iar calitatea de cumparator parata C. E.. Drept creditor al cumparatoarei figureaza B.C.R. SA Sucursala " Al. I. Cuza" Iasi. Pretul declarat al vanzarii a fost de 379.603.500 lei, echivalentul a 11.500 USD.
La data autentificarii contactului s-a platit cu titlu de pret suma de 115.531.300 lei echivalentul a 3500 USD. Restul sumei de 8000 USD urma sa fie virata in contul deschis pe numele vanzatorilor la B.C.R. SA Sucursala " Al. I. Cuza" Iasi urmare a creditului acordat de Banca cumparatoarei prin contractul de credit ipotecar nr. 241/7.03.2003.
Ulterior incheierii contractului de vanzare - cumparare atributele posesiei si folosintei asupra apartamentului - obiect al conventiei - au fost exercitate de sotii H. C. E. si M. In acest sens, sunt sustinerile reclamantei de actul de investire, sustineri necontestate de parat apelanta C. E.. Intrarea sotilor H. in stapanirea de fapt a apartamentului imediat ce acesta a fost tranzactionat pe piata imobiliara este relevata si de martorii audiati in cauza. Chiar martora audiata la solicitarea paratei, D. M. M., arata ca ulterior celebrarii de catre partile in litigiu a casatoriei (s.n. octombrie 2002) parata C. E. le-a permis acestora sa locuiasca in apartamentul in litigiu. O perioada de timp, impreuna cu sotii H. a locuit si mama paratei C. E. ( depozitiile martorilor H. L. si D. M. M.). De altfel, insasi parata cu ocazia precizarii pozitiei sale procesuale fata de cererea formulata ( filele 41 - 43 dosar fond) aratat ca " mama sa a locuit o perioada de timp in acest apartament chiar impreuna cu sotii H., dar datorita certurilor repetate ale acestora, nu a mai rezistat sa locuiasca cu acestia".
Apartamentului contractat i-au fost aduse in timp imbunatatiri. Noteaza tribunalul ca aspectul in divergenta nu este existenta acestor imbunatatiri ci provenienta sumelor de bani ce au fost afectate realizarii lor. Despre imbunatatirile aduse apartamentului fac vorbire martorii H. L., D. M. M., H. M. si Z. C.. Analizand cuprinsul acestor depozitii tribunalul retine ca martora H. L. face vorbire exclusiv de efectuarea unor imbunatatiri la apartament fara a fi in masura sa precizeze si sursa veniturilor necesare efectuarii lor. Totodata, arata ca stie de existenta acestor imbunatatiri de la parata C. E.Martora D. M. M. declara ca nu cunoaste daca si ce imbunatatiri s-au facut in acest apartament, stie doar ca la un moment dat, parata C. E. a dat o suma de bani pentru a fi varuit. Totodata, arata ca a constatat ca erau montate termopane insa nu cunoaste momentul cand au fost montate acestea.
In opozitie, martorii H. A. si Z. C. relateaza imprejurari de a caror existenta au luat cunostinta in mod nemijlocit. Astfel, H. A., colega de serviciu cu reclamanta, care a fost de foarte multe ori in casa partilor, declara ca sotii H. au fost cei care au facut imbunatatiri in apartament respectiv au pus faianta la baie si bucatarie, precum si geamuri termopan. In privinta acestor din urma imbunatatiri martora a procedat si la plasarea lor in timp aratand ca achizitionarea si montarea geamurilor termopan a avut loc in anul 2004 cand reclamanta a primit 3 salarii pe card. Martora Z. C. a locuit in apartamentul in litigiu de la sfarsitul anului 2003 pana in aprilie 2005, ajutand sotii la cresterea si ingrijirea copilului minor. Varuirea apartamentului si montarea geamurilor termopan au avut loc in perioada in care martora locuia in apartament. Despre celelalte imbunatatiri - la care face trimitere si cealalta martora respectiv montarea de gresie si faianta - martora a luat cunostinta ulterior, urmare a vizitelor pe care le facea fostilor soti.
Asa cum s-a aratat deja suma de 8000 USD a facut obiectul unui contract de credit ipotecat incheiat de parata apelanta C. E. cu B.C.R. SA Sucursala " Al. I. Cuza" Iasi. Rambursarea imprumutului a presupus plata unor rate lunare incepand cu luna mai 2003. Chitantele ce atesta plata acestor rate au fost inaintate instantei de B.C.R. SA Sucursala " Al. I. Cuza" Iasi, aflandu-se la filele 447 - 486 dosar fond. In perioada mai 2003 - iulie 2006 au fost achitate 40 de rate eliberandu-se fie " chitante valuta", fie "ordin de incasare numerar". Din totalul acestora un numar de 27 de chitante poarta semnatura unuia din sotii H., 3 chitante cuprind doar semnaturile functionarilor bancii ( filele 456, 467 si 486 dosar fond), 3 chitante semnaturi neidentificate de instanta ( filele 453, 470 si 478) iar 7 chitante semnatura apelantei C. E. Releva tribunalul, in cuprinsul acestui aspect analizat, intrebarea nr. 5 din interogatoriul luat de reclamanta paratei C. E. in care ii solicita sa recunoasca ca la inceput 3 rate au fost achitate de parata, iar 4 rate de parintii reclamantei, bani pe care i-a restituit. Relevant in solutionarea litigiului este mai ales, raspunsul paratei la aceasta intrebare care insa va fi analizat de tribunal cu prilejul coroborarii testimoniilor administrate. La data de 14.08.2006 a fost lichidat integral creditul, ordinul de incasare numerar in valoare de 7123 USD purtand semnatura " H." ( fila 446 dosar fond).
Sub aspect teoretic tribunalul retine ca in situatia mandatului fara reprezentare desi mandatarul lucreaza in interesul mandantului, incheie totusi actul in numele sau personal, fara a-l reprezenta pe mandant. Intrucat reprezentarea nu este de esenta ci numai de natura contractului, poate exista un contract civil de mandat fara reprezentare, cunoscut sub numele de contract de interpunere ( prete-nom, imprumut de nume). Ca natura juridica, conventia de prete -nom este o simulatie prin interpunere de persoane, indiferent ca persoana care contracteaza cu mandatarul ocult este sau nu partas la simulatie. In ambele cazuri actul public consfinteste o situatie juridica necorespunzatoare realitatii si deci este simulat, supus regimului juridic prevazut de art. 1175 Cod civil. Raporturile dintre mandatul si mandatar, in cazul contractului de interpunere - cu exceptia fraudei la lege - se reglementeaza potrivit regulilor de la mandat. Ca si mandatarul cu reprezentare, persoana interpusa este obligata sa predea mandantului tot ceea ce a primit in executarea mandatului. In caz de neexecutare a obligatiilor de catre mandatarul ocult, mandantul poate intenta o actiune in declararea simulatiei pentru a inlatura aparenta creata prin actul public ( dar nereal) in conditiile art. 1175 Cod civil. In acest scop este necesar sa faca dovada simulatiei prin actul juridic secret ( real) - act scris sau inceput de dovada scrisa ( art. 1197 Cod civil) - fiind aplicabile si disp. art. 1198 Cod civil, care permit utilizarea probei cu martori si prezumtii, daca a existat o imposibilitate ( fie si morala) de a-si procura o dovada scrisa. Sustinerile apelantei din cuprinsul caii de atac sunt insusite de catre instanta strict in cazul contractelor care se incheie, potrivit legii, intuitu personae. Doar in cazul acestor contracte regulile care guverneaza contractul de interpunere de persoane nu sunt aplicabile. Contractul incheiat ( valabil) in considerarea persoanei mandatarului fara reprezentare produce efecte numai fata de acea persoana care devine titulara drepturilor si obligatiilor rezultand din actul incheiat. Astfel fiind mandantul nu devine proprietarul bunului dobandit, insa, ca efect al mandatului (si, daca nu exista impedimente legale) poate cere transferarea dreptului de proprietate asupra sa printr-un act de instrainare valabil, iar daca, independent de vointa mandatarului ocult, retransmiterea nu este posibila, el poate fi obligat numai la restituirea sumelor platite de mandant.
Situatia de fapt devenit litigioasa si dedusa judecatii se impune analizei instantei in considerarea acestor repere teoretice consacrate atat in literatura de specialitate cat si in practica judiciara carora tribunalul le recunoaste preeminenta, raportat la punctul de vedere insusit de catre apelanta si afirmat de unii autori care deosebesc simulatia prin interpunere de conventia de " prete -nom".
Actul de investire astfel cum acesta a fost precizat indatoreaza instanta la sanctionarea situatiei litigioase prin mijlocirea naturii si regimului juridic aplicabile contractului de mandat fara reprezentare, insasi motivarea in drept a cererii corespunzand opiniei impartasite de instanta ( art. 1175 Cod civil).
Noteaza tribunalul in prezenta opozitiei manifestate a paratei C. E. de administrare a probei testimoniale ( incheierea de sedinta din data de 28.10.2008 si inscrisul de la fila 156 dosar fond) incidenta disp. art. 1198 Cod civil. Imposibilitatea preconstituirii probei scrise constituie o exceptie de la art. 1191 alin.1 si 2 Cod civil, ale caror reguli nu se aplica. Practica judiciara a asimilat cazurilor de imposibilitate materiala reglementate legislativ de art. 1198 pct.1-3 Cod civil si imposibilitatea morala de a preconstitui inscrisul rezultand din raporturile dintre soti, rude apropiate, afini, de prietenie, de deferenta a inferiorului fata de superior. Sustinerile reclamantei si apararile paratilor sunt construite pornindu-se de la natura relatiilor partilor litigante, respectiv de rude de gradul III intre parata C. E. (matusa) si paratul fost sot al reclamantei H. C. E. ( nepot de sora).
Ca atare, coroborarea testimoniile administrate in cauza vizeaza inclusiv depozitiile martorilor audiati la solicitarea partilor.
Situatia de fapt relevata anterior conduce instanta la concluzia indeniabila a existentei in cauza a unui contract de mandat fara reprezentare asa cum in mod corect a retinut si judecatorul fondului.
Existenta conventiei prete-nom este conturata de intreaga atitudine a partilor in litigiu atat anterioara si concomitenta incheierii contractului de vanzare - cumparare ce a determinat perpetuarea dreptului de proprietate asupra apartamentului in litigiu cat mai ales subsecventa acestui moment contractual.
Astfel, incheierea contractului de vanzare - cumparare nr. 2162 ( la data de 11.03.2003) a fost precedata de incheierea unor contracte de vizionare. Un prim contract de vizionare a fost incheiat in luna iulie a anului 2002 de parata apelanta C.E. cu SC "N" SRL Iasi. Un al doilea contract de vizionare incheiat tot in cursul anului 2002 a avut drept parti contractante SC " I. C." SRL Iasi, ca prestator si pe paratul H. M., in calitate de beneficiar. Sustinerile partilor confirmate de testimoniile administrate sunt in sensul ca pe fondul relatiei de rudenie existenta intre cei 2 parati, H. M. a locuit impreuna cu matusa sa C. E. in apartamentul acesteia din urma. Dupa ce a intervenit prietenia dintre reclamanta C. E. si paratul M. cei doi s-au mutat in apartamentul proprietatea fratelui reclamantei. In acest apartament au locuit pana in primavara anului 2003 cand si-au stabilit domiciliul comun in apartamentul in litigiu. Asa cum s-a subliniat posesia si folosinta asupra acestui din urma apartament au fost exercitate in mod exclusiv de catre sotii H. care s-au mutat in apartament de indata ce acesta a facut obiectul conventiei incheiate de matusa lor C. E. in calitate de cumparator. Relevant in litigiu este faptul ca intelegerea partilor a fost ca impreuna cu fostii soti sa locuiasca si mama apelantei C’. E.. In acest sens este depozitia martorului M. C. - C. ( fila 64 dosar fond). Chiar daca acest martor a fost audiat de instanta in ce priveste cererea de divort ( in care in mod firesc apelanta nu are calitatea de parte), tribunalul retine aceasta depozitie si o analizeaza in ansamblul probatoriilor administrate avand in vedere chiar sustinerile paratei. In acelasi timp martora D. M. M. afirma chiar in prima parte a declaratiei sale ( fila 382 dosar fond) ca " in anul 2002 parata C. E, cauta un apartament in Iasi, pentru a o aduce pe mama sa a carei intretinator era".
Potrivit acestora in apartament a locuit o perioada de timp si mama sa. Aceasta intelegere prealabila a partilor concretizata si confirmata se pliaza pe acceptul fostilor soti de prestare a unui contraserviciu in considerarea faptului ca apelanta C. E. a acceptat sa contracteze pe numele sau un credit ipotecar destinat dobandirii in proprietate a apartamentului. Doar privita in acest sens intelegerea partilor este explicabila atitudinea apelantei care proprietara aparenta fiind a preferat sa le asigure fostilor soti cu titlu gratuit ( astfel cum ea insasi afirma) posesia si folosinta bunului sau in detrimentul mamei sale fata de care avea nu doar obligatia morala ci mai mult chiar contractuala de a-i asigura intretinerea. Aceasta in contextul in care, astfel cum rezulta din depozitiile martorilor, plecarea mamei apelantei din apartament s-a datorat starii conflictuale existente in familia H. si careia nu i-a putut concede prin acceptarea unei colocatiuni.
In acest context tribunalul retine ca in calitatea sa de mandatar fara reprezentare, apelanta C. E., persoana interpusa, predand posesia si folosinta apartamentului catre sotii H., in fapt si-a indeplinit obligatia de predare catre mandanti a ceea ce a primit in executarea mandatului. Litigiul nascut este consecinta pozitiei manifestate de persoana interpusa subsecvent intrarii sotilor H. in posesie si folosinta apartamentului, pozitie a carei sanctionare reclama incidenta art. 1175 Cod civil. Executarea in fapt a obligatiei sale prezuma, in ipotezele nuantate mai sus, conventia partilor.
In acelasi timp, alaturat acestei prezumtii simple, tribunalul noteaza si aspectul relativ la achitarea ratelor. Despre dovada platii ratelor datorate in baza contractului de credit ipotecar, instanta a facut vorbire anterior cand a relevat situatia de fapt. Ca atare, la acest punct analizeaza doar concluzia ce se desprinde din probatoriul administrat.
Ratele au fost platite in marea lor parte in proportia aratata prin prezentarea la sediul bancii si depunerea sumei datorate cu acest titlu a sotilor H.. Intereseaza in contextul litigios, provenienta sumelor de bani destinate achitarii ratelor. Atat apelanta cat si paratii pretind fiecare ca sumele le-au apartinut. Este anodin juridic sub aspectul existentei conventiei prete-nom prezenta fizica a persoanei ce a efectuat plata.
Avand aceste premise, apararile paratei potrivit caror sumele de bani destinate ratelor ii apartin nu pot fi primite de catre instanta. In primul rand, motivul pentru care invoca imposibilitatea prezentarii sale la banca pentru achitarea ratelor ( programul de lucru ce nu-i permitea temporal efectuarea deplasarii) nu doar excedeaza testimoniilor ci este mai ales putin credibil. Apelanta a invocat si a depus la dosar mai multe contracte de credit bancar care s-au derulat inclusiv in perioada 2003 - 2006. In nici o masura apelanta nu a invocat imposibilitatea sa de a onora, prin prezenta la bancile cu care a contractat creditele, plata ratelor. Invocarea acestui motiv exclusiv pentru ratele ce trebuiau achitate in baza creditului ipotecar ce a permis dobandirea in proprietate a apartamentului apare astfel putin credibila. Rationamentul subzista si in prezenta primirii de catre instanta a sustinerilor potrivit carora plata ratelor s-a circumscris unui contraserviciu ce ar fi datorat de fostii soti pentru posesia si folosinta asigurata. Insa contraserviciul a avut drept obiectiv achitarea exclusiva a ratelor datorate pentru apartament. Or, ratiunea invocata este fundamentata logic daca in calitate de contraprestatie, sotii H. s-ar fi indatorat cu efectuarea mai multor comisioane pentru apelanta in cuprinsul carora sa fie inclusa si achitarea ratelor datorate in baza creditului ipotecar. In absenta unei astfel de indatoriri a sotilor H., achitarea exclusiva a ratelor creditate ipotecar peremptoriu contureaza efectuarea unor plati in interesul personal al acestor soti.
Mai mult decat atat, chiar trecand peste apararile paratei C. E. care nuanteaza otios aspectul achitarii avansului de 3500 dolari, tribunalul nu poate ignora raspunsul acesteia la interogatoriu ( fila 378 dosar fond). Intrebata fiind la pct. 5 al interogatoriului daca recunoaste ca la inceput ea,iar apoi parintii reclamantei, au achitat 3 respectiv 4 rate, bani care au fost restituiti, parata C. E. raspunde " eu am achitat toate ratele iar ei mi-au restituit doar o parte". Acest raspuns al paratei transfera litigiul partilor in latura relativa la executarea de catre mandanti a contractului intervenit, executare care presupune imanent insasi existenta conventiei prete-nom, pe a carei negare si-a construit parata C. E. intreaga aparare.
Sotii H. au fost cei care au achitat la data de 14.08.2006 suma de 7123 dolari lichidand astfel creditul ipotecar. Suma de bani de 7123 dolari provine din creditul contractat de H. M. la data de 11.08.2006 ( nr. 6025864 - fila 28 dosar fond) incheiat de B.R.D. - G.S.G. SA. Obiectul acestui contract l-a constituit suma de 33.000 RON, suma ce a fost ridicata de imprumutat la data de 11 august 2006, astfel cum rezulta din inscrisul aflat la fila 34 dosar fond. Ridicarea sumei la data de 11 august 2006 intr-o zi de vineri, achitarea integrala a creditului ipotecar la data de 14.08.2006, intr-o zi de luni face credibil faptul alegat de reclamanta potrivit careia suma imprumutata de sotul sau de la B.R.D. a fost destinata acoperirii creditului ipotecar contractat de apelanta C. E. in temeiul contractului de mandat fara reprezentare.
In antiteza, sustinerile apelantei C. E. potrivit carora echivalentul sumei de 7123 dolari i-a fost predat sotilor H. pentru achitarea ratei, suma ce provine din creditul contractat in luna iunie 2006 cu B.R.D. in valoare de 22.900 lei nu pot fi primite. Pe de o parte, tribunalul noteaza distanta mare existenta intre data acordarii imprumutului si data achitarii creditului ipotecar, respectiv iunie 2006 fata de august 2006. Pe de alta parte, aratarile apelantei nu au suport probator in contextul interogatoriilor administrate si schimbarii pozitiei procesuale a paratului H. M. in cursul judecatii. Mai mult decat atat, suma mare de bani precum si consecintele pe care le atrage achitarea unui credit ipotecar asupra patrimoniului apelantei, in primul rand stingerea garantiei reale imobiliare, nu justifica increderea pe care apelanta chiar la adapostul relatiei sale de rudenie cu H. M., o pretinde atunci cand afirma ca i-a predat aceasta suma de bani nepotului sau pentru a-i achita/lichida creditul ipotecar. Toate acestea in contextul in care dintr-un exces de prietenie, martora D. M. M. declara ca a platit personal intretinerea datorata pentru apartamentul in litigiu in perioada urmatoare achizitionarii apartamentului iar apelanta afirma atunci cand se opune probei testimoniale ( fila 40 dosar fond - intampinare pct.4) ca nu are cu reclamanta " relatii de natura atat de apropiata, de rude apropiate". Achitarea de catre apelanta a intretinerii in ultimul an este relatata de aceeasi martora ca un punct de divergenta intre parti, la a carui aparitie, exhibandu-si calitatea sa de proprietar, apelanta i-a solicitat propriului sau nepot sa paraseasca apartamentul. Apare astfel nefireasca atitudinea paratei - apelante care desi cedase potrivit spuselor sale, folosinta bunului cu titlu gratuit, acceptase pana la un anumit moment sa plateasca din veniturile sale cheltuielile de intretinere datorate Asociatiei de Proprietari pentru folosinta exercitata de alte persoane. Subliniaza tribunalul si ajutorul unilateral pe care pretinde apelanta ca l-a acordat nepotului sau precum si familiei acestuia fara a fi insa aratat macar un singur indiciu pentru care pe fondul unei situatii imuabile, perpetuate inca din anul 2003, si-a schimbat atitudinea fata de fostii soti in mod radical, mergand pana acolo incat sa le solicite parasirea apartamentului.
In acelasi context evidentiat vine sa confirme sustinerile reclamantei si comportamentul sotilor H. care ulterior intrarii in stapanirea de fapt a apartamentului au adus acestuia imbunatatiri, comportandu-se ca adevarati proprietari. Sub acest aspect tribunalul a facut inca de la inceputul expunerii de motive o analiza ampla a testimoniile administrate aratand acolo motivul pentru care a inlaturat depozitiile martorilor audiati la solicitarea paratei apelante C. E.
Tinand de executarea si nicidecum de existenta contractului prete-nom tribunalul gaseste otioasa juridic orice analiza relativa la achitarea sau mai exact spus, fata de raspunsul paratei la interogatoriu, restituirea de catre sotii H. a avansului de 3500 dolari pe care pretinde apelanta ca l-a platit pentru dobandirea apartamentului.
Nu poate fi retinuta de catre instanta o relatie de interdependenta intre contractarea de catre apelanta in intervalul 2001 - 2006 a numeroase credite si dobandirea de catre aceasta in proprietate a apartamentului in litigiu. Inca din anul 2001 apelanta C. E. a imprumutat atat de la CARS Parchetului Vaslui in calitatea sa de membru cat de la diferite institutii bancare diverse sume de bani. Nu este indatorirea instantei de a verifica destinatia pe care apelanta a inteles sa o dea acestor sume imprumutate atata vreme cat apelarea la aceasta forma de ajutor dateaza cu 2 ani inaintea incheierii contractului si se inscrie pe o linie constanta a acesteia de contractare de credite. Totodata, intre data contractarii creditelor si momentele de referinta in litigiu respectiv martie 2003 si august 2006 apelanta nu a reusit sa faca dovada relatiei de cauzalitate pretinsa. Aceasta dovada se impunea mai ales in contextul celor intamplate atat in momentul imediat urmator incheierii contractului de vanzare - cumparare cat si pe parcursul achitarii ratelor pana la finalizarea contractului de credit ipotecat.
Fara a avea pretentia epuizarii in cadrul analizei facute, a tuturor testimoniile administrate in cauza ce sunt cuprinse in cele 581 de file ale dosarului dinaintea judecatorului fondului, Tribunalul concluzioneaza, in lumina celor relevate cu pondere juridica efectiva in sanctionarea situatiei litigioase, ca solutia Judecatoriei Iasi este legala si temeinica. Desi expunerea de motive din sentinta civila apelata nu este de amploare, in cuprinsul sau a fost relatata situatia de fapt adusa spre analiza si relevata probator raportat acesteia aplicandu-se dispozitiile legale incidente. Chiar daca instanta de control nu-si insuseste criticile aduse de apelanta sub aspectul inexistentei motivelor pe care se sprijina solutia data de Judecatoria Iasi, a complinit motivarea acesteia, care se inscrie pe aceeasi linie, a temeiniciei actului de investire.
Totodata, tribunalul a aratat si ce conceptie dintre cele exprimate in literatura de specialitate si practica judiciara, impartaseste, litigiul impunandu-se astfel a fi solutionat prin prisma naturii si regimului juridic a contractului de interpunere (prete-nom).
In raport de limitele investirii se invoca nesolutionarea de catre instanta de fond a unor capete de cerere la care reclamanta nu a renuntat expres. Sub acest aspect, interesul apelantei ar fi justificat doar in masura in care ar fi titulara acestor capete de cerere. Or, solutionarea acestora nu a fost adusa Judecatoriei Iasi de catre apelanta C. E., parata inaintea instantei de fond.