Tentativa de omor - vatamare corporala grava; criterii de diferentiere a celor doua infractiuni; Provocare; conditiile prevazute de art. 73 lit. b C.pen. pentru retinerea circumstantei atenuante; Actiunea civila exercitata in cadrul procesului p...

Tentativa de omor - vatamare corporala grava; criterii de diferentiere a celor doua infractiuni;
Provocare; conditiile prevazute de art. 73 lit. b C.pen. pentru retinerea circumstantei atenuante;
Actiunea civila exercitata in cadrul procesului penal de unitatile sanitare in cadrul carora partile vatamate au beneficiat de ingrijiri medicale; temeiul legal al despagubirilor civile solicitate.

 Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi intocmit la data de 21.09.2010, in dosarul nr. 2740/P/2010, s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv a inculpatului U.C., pentru savarsirea tentativei la infractiunea de omor calificat, prev. si ped. de disp. art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 - 175 lit. i Cod penal si lovire si alte violente prev. de art. 180 alin. 2 Cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
 In actul de sesizare a instantei s-a retinut ca la data de 8.08.2010, in timp ce se afla pe imasul comunei B., judetul Iasi, inculpatul U.C. i-a aplicat o lovitura cu taisul unei securi in zona capului partii vatamate P.D., lovitura in urma careia acesta a cazut la pamant, dupa care a incercat sa o loveasca inca o data in zona capului, partea vatamata parand lovitura cu mana stanga si suferind astfel o fractura in treimea medie a cubitusului, iar partii vatamate G.G. i-a aplicat o lovitura in zona capului, producandu-i vatamari pentru care acesta a necesitat un numar de 7-9 zile de ingrijiri medicale.
 In cursul cercetarii judecatoresti, in conformitate cu disp. art. 70 alin.2 Cod proc. pen., instanta i-a adus la cunostinta inculpatului faptele care formeaza obiectul cauzei, incadrarea juridica a acestora, dreptul de a avea un aparator precum si dreptul de a nu face nicio declaratie, iar acesta a consimtit sa dea declaratie in cauza, depozitia sa fiind consemnata intr-un proces verbal atasat la dosar.
Prin rezolutia din data de 17.08.2010 a fost inceputa urmarirea penala impotriva invinuitului U.C. sub aspectul infractiunilor sus-mentionate, iar prin ordonanta din data de 23.08.2010 a fost pusa in miscare actiunea penala pentru aceleasi infractiuni.
Prin incheierea de sedinta nr. 123/25.08.2010 a Curtii de Apel Iasi s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului pe o perioada de 29 de zile, ulterior masura preventiva fiind prelungita si mentinuta pe parcursul cercetarii judecatoresti pana la data de 02.03.2011, data la care inculpatul a fost pus in libertate prin inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu.
 Pe ansamblul urmaririi penale s-au efectuat urmatoarele acte de cercetare: procesul-verbal de sesizare din oficiu, procesul-verbal de cercetare la fata locului, schita locului faptei si plansele foto, declaratiile partilor vatamate, rapoartele de constatare medico-legala si certificatele medico-legale, declaratiile martorilor K.V., P.I., L.G. si ale inculpatului U.C..
 Raportul de constatare medico-legala nr. 1429/23.08.2010 intocmit de catre I.M.L. Iasi consemneaza ca: numitul P.D. a prezentat fractura in treimea medie a cubitusului stang fara deplasare, plaga taiata, echimoza, excoriatie; fractura s-a produs prin lovire cu corp contondent, plaga taiata epicraniana s-a produs, cel mai probabil, prin lovire cu corp taietor (secure), echimoza si excoriatia de la nivelul antebratului drept s-au putut produce prin lovire cu corp contondent; a necesitat un numar de 65-70 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare; leziunile pot data din 8.08.2010 si nu au fost de natura sa puna in primejdie viata victimei.
 In conformitate cu raportul de constatare medico-legala nr. 1497/23.08.2010 intocmit de catre I.M.L. Iasi, numitul G.G. a prezentat plaga taiata parietala stanga; leziunea s-a putut produce prin lovire cu corp taietor (secure); a necesitat un numar de 7-9 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare; leziunile nu au fost de natura sa puna in primejdie viata victimei; leziunile pot data din 8.08.2010.
In concluziile asupra fondului cauzei, aparatorul inculpatului U.C. a solicitat schimbarea incadrarii juridice a faptei comise asupra partii vatamate P.D., din tentativa la infractiunea de omor calificat in infractiunea de vatamare corporala prev. de art. 182 Cod penal, sau retinerea circumstantei atenuante prev. de art. 73 lit. b Cod penal, respectiv comiterea faptei sub imperiul unei puternice tulburari si emotii, determinate de o provocare a partii vatamate, aspecte asupra carora instanta va statua in cele ce urmeaza.
 Fiind declarata terminata cercetarea judecatoreasca, conform art. 339 Cod procedura penala, analizand actele si lucrarile dosarului, tribunalul a retinut urmatoarea situatie de fapt:
 Intre inculpatul U.C. si partile vatamate P.D. si G.G. exista o stare conflictuala preexistenta, generata de neintelegerile privind pasunatul animalelor pe izlazul comunal.
 Martorul G.C., fila 205 dosar instanta, declara ca pe izlazul dintre satele B. si B. partile vatamate au organizat o stana de peste 1000 de oi, iar satenii nu mai au unde sa-si duca animalele. Partile vatamate sustin ca suhatul respectiv este inchiriat de la Primaria B., iar pe acel amplasament organizeaza stana de aproximativ zece ani, insa nu au prezentat documente care sa ateste aceasta imprejurare.
 Cu inculpatul, partile vatamate au mai avut discutii si in cursul anului 2009, intrucat acesta isi priponeste vaca, viteii si cei doi cai pe dealul din apropierea digului izlazului B., insa nu s-au manifestat violent sau sicanatoriu la adresa acestuia, desi inculpatul sustine ca in repetate randuri a gasit funiile cu care priponea animalele, taiate.
Acesta a fost si contextul in care, in dimineata zilei de 8.08.2010, partea vatamata P.D. s-a intalnit cu inculpatul U.C., iar acesta l-a intrebat de ce i-a taiat funiile cu care erau legate animalele sale.
 In jurul orei 16,00 partile vatamate s-au deplasat la domiciliul martorului P.I., iar numitul P.D. le-a relatat partii vatamate G.G. si martorului, incidentul avut cu inculpatul in dimineata respectiva.
 Cei trei au efectuat diferite lucrari in gospodarie si au consumat o cantitate de vin, dupa care, in jurul orei 18,00-19,00, partile vatamate s-au urcat intr-o caruta si au plecat inspre stana lor.
 Pe imasul localitatii B., acestia l-au observat pe inculpatul U.C., aflat langa animalele sale, motiv pentru care au oprit caruta la o distanta de cca.5-10 metri fata de el si au coborat, cu intentia de a discuta despre incidentul dintre acesta si partea vatamata P.D..
 Inculpatul i-a observat si s-a apropiat, la randul sau, de partile vatamate, avand in maini o secure.
 Din declaratiile partilor vatamate P.D. si G.G. rezulta ca, fiind si persoane in varsta, nu au avut intentia sa il agreseze si nici nu au exercitat acte de violenta asupra inculpatului, ci au dorit doar sa discute cu el, insa au recunoscut ca partea vatamata G. avea in mana batul folosit la pasunatul oilor, in care se sprijinea.
 Dupa ce G.G. l-a intrebat pe inculpat de ce nu lasa ciobanii in pace pe imasul contractat de la Primaria B., inculpatul i-a injurat, invinuindu-i de taierea funiilor cu care-si priponea animalele, dupa care a facut un pas inspre numitul P.D., aflat cel mai aproape fata de el, respectiv la o distanta de cea. 1-2 metri, a ridicat securea si i-a aplicat acestuia o lovitura, cu taisul, in zona capului.
 In urma loviturii primite, partea vatamata P.D. a cazut la pamant si a observat ca inculpatul a ridicat din nou securea, motiv pentru care, intr-o reactie de aparare, si-a asezat mainile deasupra capului. Numitul U.C. i-a aplicat inca o lovitura, cu muchia securii, vizand zona capului, care a fost oprita de mainile partii vatamate P.D., asezate peste cap.
 Lovitura a fost de mare intensitate, producand o fractura in treimea medie a cubitusului, concluziile raportului medico-legal fiind relevante in acest sens.
 Dupa aceasta, inculpatul U.C. s-a apropiat de partea vatamata G.G. si i-a aplicat o lovitura cu taisul obiectului in zona capului.
 Imediat dupa aceasta, inculpatul s-a urcat pe un cal si a plecat in fuga, iar partea vatamata G.G. s-a apropiat de numitul P.D. si a observat ca acesta sangera puternic in zona capului si prezenta urme de violenta in zona mainilor.
 In acest context, l-a ajutat pe numitul P.D. sa urce in caruta si au pleca amandoi inspre locul in care se afla stana de oi.
 Din declaratiile martorilor P.I. si L.G. rezulta ca, dupa ce partile vatamate au plecat cu caruta de la domiciliul martorului P.I., acestia s-au deplasat cu un autoturism in extravilanul comunei B., judetul Iasi, pentru a discuta despre un teren.
 In timp ce se aflau pe terenul respectiv, au auzit glasuri si au observat ca la o distanta de cca. 1-2 kilometri fata de acestia, se afla o caruta si trei persoane care se certau, iar martorul P.I. a recunoscut glasul numitilor P.D. si G.G..
 In acest context, martorii s-au urcat in autoturism si s-au deplasat inspre locul respectiv, iar pe drum s-au intalnit cu inculpatul U.C., care a trecut in fuga, pe un cal, la o distanta de cca. 2 metri fata de ei.
 Martorii au observat ca inculpatul avea la brau o secure, dupa care au ajuns la caruta partilor vatamate si au observat ca acestea prezentau leziuni si urme de sange pe corp si pe haine.
 Numitul P.D. nu se putea exprima si sangera abundent, motiv pentru care a fost solicitat serviciul de ambulanta, iar partile vatamate au fost transportate la mai multe spitale, unde au primit ingrijirile medicale necesare.
 Partea vatamata G.G. le-a comunicat martorilor ca au fost loviti cu securea de catre inculpatul U.C..
 Martorul K.V., care s-a aflat la o distanta de cea. 300 metri fata de locul savarsirii faptei, a confirmat doar ca partile vatamate si inculpatul se aflau in zona si ca a existat o cearta intre acestia, dar a declarat ca nu a perceput in mod direct savarsirea derularea incidentului.
 Fiind audiat in cauza, inculpatul U.C. nu a recunoscut savarsirea faptei, ci a precizat ca el a fost agresat de catre partile vatamate si ca nu a purtat vreo secure in data respectiva.
 Afirmatiile sale in acest sens sunt nesincere, fiind contrazise de ansamblul materialului probator aflat la dosarul cauzei.
 Astfel, in cursul urmaririi penale inculpatul a declarat ca s-a intalnit cu partile vatamate, fiind singurele persoane din zona, dar ca nu isi poate explica vatamarile acestora, ci a precizat ca, atunci cand a plecat de la fata locului, acestea nu prezentau vreo urma de sange.
 Faptul ca inculpatul ar fi fost agresat de catre partile vatamate nu este sustinut de nicio proba administrata in cauza, iar aspectul este greu de acceptat atat prin diferenta de varsta dintre inculpat si partile vatamate, cat si prin faptul ca inculpatul nu a solicitat eliberarea certificatului medico-legal.
 In cursul cercetarii judecatoresti inculpatul si-a mentinut aceeasi atitudine procesuala de nerecunoastere a faptelor pentru care este cercetat, precizand ca el a fost cel agresat de catre cele doua parti vatamate, cu parul si cu biciul pe care-l avea asupra sa partea vatamata P. Sustine inculpatul ca incercand sa-l loveasca pe el, P.D. l-a lovit din greseala pe G., iar in ceea ce priveste actiunile sale, recunoaste doar ca l-a impins pe G.G., acesta dezechilibrandu-se si cazand la pamant.
 In apararea sa, inculpatul sustine ca nu avea asupra sa o secure si ca nu-si explica natura leziunilor consemnata in raportul medico-legal ca fiind produse de corp taietor, insa recunoaste ca dupa ce a plecat calare de la locul respectiv a vazut trecand pe langa el o masina, insa nu a recunoscut persoanele care erau in interior.
 Depozitiile inculpatului sunt insa infirmate de concluziile rapoartelor de constatare medico-legala, de declaratiile partilor vatamate si ale martorilor P.I., K.V., L.G., persoane care desi nu au perceput in mod direct derularea incidentului, au relatat aspecte anterioare sau intamplate imediat dupa producerea acestuia, care confirma varianta prezentata de partile vatamate. Astfel, din depozitiile martorilor se contureaza contextul in care inculpatul si-a manifestat nemultumirea pentru faptul ca funiile cu care erau priponite animalele sale fusesera taiate, operatiune de care il banuia pe P.D., cea de-a doua etapa a incidentului din seara aceleiasi zile, cand partile vatamate au oprit caruta in dreptul inculpatului cu care au avut discutii aprinse, momentul in care inculpatul se indeparta in fuga, calare, avand la spate, in pantaloni, o secure, precum si faptul ca imediat dupa acest moment partile vatamate prezentau urme de violenta, sangerau si l-au indicat pe inculpat ca fiind cel care le-a agresat.
 Apararile inculpatului vor fi inlaturate din ansamblul materialului probator, avand un caracter evident pro causa, in scopul de a-l exonera de raspundere penala, iar depozitia martorului G.C. propus in aparare nu cuprinde aspecte relevante pentru sustinerea variantei prezentate de inculpat, ci referiri la aspecte care nu au fost contestate de catre inculpat si care rezulta din analiza ansamblului material probator.
 Relativ la cererea de schimbare a incadrarii juridice din tentativa la infractiunea de omor calificat, prev. de art. 20 rap. la art. 174-175 lit. i Cod penal, in infractiunea de vatamare corporala, prev. de art. 182 Cod penal, instanta costata ca este neintemeiata, motivat de urmatoarele imprejurari:
 Esential pentru incadrarea juridica a faptei inculpatului, dupa caz, in tentativa de omor calificat art. 20 raportat la art. 174 - art. 175 lit. i) C. pen. ori in vatamare corporala grava art. 182 alin. (2) C. pen., este stabilirea formei si modalitatii vinovatiei cu care a savarsit fapta.
 Daca in cazul infractiunii de vatamare corporala grava faptuitorul actioneaza cu intentia generala de vatamare, in cazul tentativei de omor acesta actioneaza cu intentia de ucidere. Este adevarat ca infractiunea prevazuta de art. 182 alin. (2) C. pen., poate avea ca element subiectiv si intentia depasita insa, in acest caz, faptuitorul actioneaza nu cu intentia de omor, ci cu intentia generala de vatamare corporala, rezultatul mai grav, punerea in primejdie a vietii persoanei, fiind imputat acestuia pe baza culpei, ipoteza unanim acceptata judiciar si caracteristica pentru forma mixta de vinovatie "praeterintentie" (intentie depasita).
 In cazul infractiunii de omor (ramasa in forma tentativei), actele de punere in executare a omorului, savarsite pana in momentul interventiei evenimentului intrerupator, trebuie sa releve, prin natura lor si imprejurarile in care au fost savarsite, ca infractorul a avut intentia specifica de omor, iar nu intentia generala de a vatama.
 Astfel, exista tentativa de omor, si nu de vatamare corporala, ori de cate ori infractorul actioneaza in asa mod incat provoaca leziuni la nivelul organelor vitale ale organismului victimei ori foloseste instrumente sau procedee specifice uciderii. Nu are relevanta timpul necesar pentru ingrijiri medicale, deoarece acesta este caracteristic infractiunilor de vatamare corporala si nu exprima dinamismul interior al actului infractional.
 Anumite stari ale infractorului ori defectuozitatea mijloacelor folosite de el in executarea actului nu au relevanta in sine, intrucat intentia de omor se deduce din modul in care a actionat, iar nu din elemente exterioare.
 Forma si modalitatea intentiei, element al laturii subiective a infractiunii, rezulta din materialitatea actului, printre altele, din relatiile personale anterioare existente intre inculpat si victima, din obiectul vulnerant folosit, numarul si intensitatea loviturilor, zona anatomica vizata, comportamentul ulterior al inculpatului etc.
 Aceste aspecte vor fi avute in vedere de instanta, respectiv ca fapta s-a produs pe fondul unui conflict anterior intre inculpat si victima, prin folosirea unui obiect apt de a produce moartea (secure), prin aplicarea unor lovituri ce au vizat o zona anatomica vitala (zona capului), lovituri puternice, de mare intensitate, care au avut consecinte grave, la care se adauga atitudinea inculpatului imediat dupa savarsirea faptei (fuga sa de la locul faptei).
 Modul de savarsire a faptei, precum si imprejurarile in care aceasta a fost savarsita, astfel cum au fost relevate de probele administrate, si anterior mentionate, exclud apararea inculpatului in sensul ca nu ar fi actionat cu intentie de omor, ci cu intentia generala de vatamare, fapta care, in opinia sa, ar fi produs un rezultat mai grav neurmarit si neprevazut de el.
 Pe de alta parte, desi din continutul raportului de constatare medico - legala rezulta ca leziunile suferite de partea vatamata nu au pus in primejdie viata acesteia si au necesitat 65-70 zile de ingrijiri medicale, ceea ce ar putea conduce la ideea unei alte incadrari juridice decat cea data faptei prin actul de sesizare a instantei, esentiala in retinerea infractiunii de tentativa la omor calificat este si pozitia subiectiva a faptuitorului fata de actiunile care constituie latura obiectiva a infractiunii, astfel cum a fost relevata mai sus
Pentru calificarea faptei in dispozitiile prevazute de art. 20 Cod penal raportat la art. 174 - 175 lit. d Cod penal este important nu atat rezultatul concret al actiunii agresorului, cat intentia lui directa sau indirecta in raport cu viata victimei.
Instanta constata si ca, intre momentul luarii rezolutiei infractionale si cel al punerii in aplicare a acesteia, a existat o perioada suficiente de timp pentru a reflecta, constient, asupra posibilelor consecinte cu potential letal al respectivului act.
 Potrivit art. 73 lit. b) C. pen., constituie circumstanta atenuanta "savarsirea infractiunii sub stapanirea unei puternice tulburari sau emotii, determinata de o provocare din partea persoanei vatamate, produsa prin violenta, printr-o atingere grava a demnitatii persoanei sau prin alta actiune ilicita grava".
 Aspectele invocate de inculpat in apararea sa nu au fost confirmate de martorii audiati in cursul judecatii.
 Starea conflictuala a fost generata de comportamentul inculpatului fata de partile vatamate, comportament care a justificat interventia acestora pentru clarificarea neintelegerilor. Atitudinea acestora de a incerca o dezamorsare a conflictului printr-o discutie, nu a fost insa de natura a induce inculpatului o stare fizica sau emotionala de gravitatea celei la care face referire art. 73 lit. b) C. pen., intrucat starea de tulburare sau de emotie puternica trebuie generata de una din modalitatile prev. de art. 73 lit. b Cod penal, respectiv prin violenta, atingere grava aduse demnitatii sau oricare alta actiune ilicita grava.
 Cum varianta manifestarii violente a partilor vatamate nu a fost verificata, iar instanta nu a decelat vreo alta atitudine ilicita grava care sa determine o stare de puternica tulburare sau emotie, sub imperiul careia inculpatul a reactionat savarsind infractiunile pentru care a fost trimis in judecata, nu poate fi acceptata apararea acestuia in sensul retinerii starii de provocare.
 Daca nu poate avea consecinta prev. de art. 73 lit. b Cod penal, aceasta atitudine a partilor vatamate, de a incerca sa-si clarifice neintelegerile privind pasunatul animalelor pe acel imas, va fi avuta in vedere la conturarea contextului in care au fost comise faptele, in operatiunea de individualizare a executarii pedepselor.
 Audiate pe parcursul cercetarii judecatoresti partile vatamate P.D. si G.G. si-au mentinut plangerile formulate impotriva inculpatului si au declarat ca nu se constituie parti civile in cauza.
In drept:
Faptele inculpatului U.C., care la data de 08.08.2010, aflandu-se pe imasul comunei B., jud. Iasi, i-a aplicat o lovitura cu taisul unei securi in zona capului partii vatamate P.D., lovitura in urma careia acesta a cazut la pamant, dupa care a incercat sa o loveasca inca o data in zona capului, partea vatamata parand lovitura cu mana stanga si suferind astfel o fractura in treimea medie a cubitusului, iar partii vatamate G.G. i-a aplicat o lovitura in zona capului, producandu-i vatamari pentru care acesta a necesitat un numar de 7-9 zile de ingrijiri medicale, intrunesc elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de omor calificat prev.si ped. de disp. art. 20 rap. la art. 174 alin.1-175 lit.i Cod penal si lovire si alte violente, prev. de art. 180 alin.2 cod penal, cu aplicarea art. 33 lit. a.
 Sub aspectul laturii subiective, instanta retine ca inculpatul a folosit un obiect de agresiune si, chiar daca nu ar fi avut intentia directa de a ucide, prin modalitatea concreta de actiune, cu referire la zona vitala vizata, obiectul vulnerant apt de a produce moartea, intensitatea loviturii, a avut reprezentarea gravitatii faptei sale, inclusiv posibilitatea uciderii partii vatamate, rezultat care nu s-a produs din motive independente de vointa si actiunea lui (viata victimei fiind salvata datorita asistentei medicale acordata de urgenta).
 Cat priveste infractiunea de lovire savarsita impotriva partii vatamate G.G., instanta retine ca inculpatul a actionat cu intentia directa de a produce suferinte fizice partii vatamate, aplicandu-i acestuia o lovitura cu securea in zona capului.
Vinovatia inculpatului fiind pe deplin dovedita, la individualizarea judiciara a pedepselor ce urmeaza a fi aplicate inculpatului si a modului de executare instanta va tine seama, conform dispozitiilor art. 72 Cod penal, atat de gradul de pericol social concret al faptelor, diferentiat dupa natura fiecareia, de modalitatea si imprejurarile in care au fost savarsite, de urmarile produse, precum si de cele potentiale, respectiv eventualitatea suprimarii vietii victimei, cat si de circumstantele personale ale inculpatului care este o persoana tanara, isi castiga existenta din cresterea animalelor, se afla la primul conflict cu legea penala, este cunoscut si caracterizat ca fiind o persoana cu o conduita corecta in comunitate.
 Ca masura de constrangere, pedeapsa are pe langa scopul sau represiv si o finalitate de exemplaritate, ea concretizand dezaprobarea legala si judiciara, atat in ceea ce priveste fapta penala savarsita, cat si in ceea ce priveste persoana faptuitorului.
 Pe de alta parte pedeapsa trebuie sa fie individualizata astfel incat inculpatul sa se convinga de necesitatea respectarii legii penale si evitarea in viitor a savarsirii unor fapte penale similare.
 Operatiunea de individualizare a pedepsei este un proces obiectiv de evaluare a tuturor elementelor circumscrise faptei si autorului, avand ca finalitate stabilirea unei pedepse in limitele prevazute de lege.
 Conduita buna in familie si societate anterior savarsirii faptei sunt aspecte care conduc la concluzia ca faptele savarsite sunt urmarea unui complex de imprejurari care au determinat ca inculpatul sa se abata de la conduita sa obisnuita, constituie un element cu pondere considerabila in individualizarea pedepselor si poate acredita ideea ca savarsirea infractiunilor constituie un accident nerepetabil.
 Fata de aceste considerente, instanta va aplica inculpatului U.C. pedepse cu inchisoarea al caror cuantum va fi orientat - in raport de gravitatea fiecarei faptei comise si periculozitatea sociala a inculpatului - mult sub limita minimului special prevazut de textul incriminator consecinta a retinerii circumstantei atenuante prev. de art. 74 lit. a cod penal.
 Raportat la tentativa la infractiunea de omor, in conformitate cu dispozitiile art. 65 alin. 2 Cod penal va aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a si b Cod penal pentru o perioada de 2 ani, pedeapsa ce va fi executata in conditiile art. 66 Cod penal.
 Faptele fiind savarsite mai inainte ca inculpatul sa fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, in cauza sunt incidente disp.art. 33 lit. a , 34 Cod penal relative la concursul de infractiuni, inculpatul urmand sa execute pedeapsa cea mai grea, in regim de detentie.
 In baza disp. art. 71 Cod penal va interzice inculpatului exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit.a teza a II-a si b Cod penal, pe durata si in conditiile prev. de art.71 alin.2 Cod penal; cum inculpatul nu s-a folosit la comiterea infractiunilor de vreo functie, profesie sau alta activitate pe care o desfasura, se apreciaza ca in cauza nu se impune interzicerea exercitarii drepturilor prev.de art.64 lit.c Cod penal, incluse de legiuitor in continutul pedepsei accesorii.
 In privinta pedepselor accesorii respectiv a interzicerii dreptului de a alege, instanta a apreciat ca acesta isi justifica aplicarea deoarece in cauza inculpatul a comis o infractiune contra vietii. Gravitatea faptei releva ca inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viata.
 Este adevarat ca, intr-o societate democratica, si dreptul la alegeri libere este o valoare fundamentala, insa, din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viata al celor mai apropiati semeni, acesta fiind unul din motivele pentru care va fi lipsit de libertate pana la executarea pedepsei, se impune in mod rezonabil concluzia ca inculpatul nu este in masura sa aprecieze asupra modului cum este guvernata tara si sa-si exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ.
 Prin urmare, este proportionala si justificata masura interzicerii drepturilor sale electorale de catre instanta pe durata executarii pedepsei.
 Prin aplicarea in acest mod a pedepsei accesorii s-a respectat un procedeu rezonabil care este si in acord cu decizia C.E.D.O. din cauza H. contra Regatului Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord, care impune ca aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor electorale sa fie realizata numai in baza hotararii definitive a instantei, dupa ce in prealabil aceasta pedeapsa accesorie este pusa in discutie in fiecare caz in contradictoriu si dupa examinarea imprejurarii daca interdictia respecta principiul proportionalitatii.
 Avand in vedere ca in prezenta cauza fata de inculpatul U.C. a fost luata masura arestarii preventive, masura prelungita in cursul urmaririi penale si mentinuta pe parcursul judecatii pana la data de 02.03.2011, cand inculpatului i s-a aplicat masura preventiva a obligarii de a nu parasi localitatea, in temeiul disp. art. 350 Cod pr. pen., constatand ca nu au intervenit elemente care sa fi determinat incetarea sau modificarea temeiurilor initiale, va fi mentinuta masura preventiva luata fata de inculpat si, in baza art. 88 Cod penal va fi dedusa din durata pedepsei inchisorii aplicata prin prezenta sentinta perioada retineri si a arestarii preventive, respectiv perioada incepand de la data 23.08.2011 pana la 02.03.2011.
 Instanta constata ca partile vatamate P.D. si G.G. nu s-au cosntituit parti civile in prezenta cauza.
 Parti civile s-au constituit: Spitalul Orasenesc Tg.Frumos, Spitalul Clinic de Urgente Prof. Dr. N. Oblu Iasi, Spitalul Clinic Judetean de Urgente Sf. Spiridon Iasi, Spitalul Clinic de Urgente Sf. Ioan Iasi, Serviciul de Ambulanta Iasi, prin reprezentantii legali cu sume sume pentru care au fost depuse la dosar acte medicale si documente justificative.
  Conform dispozitiilor art. 313 alin. 1 din "Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii", astfel cum au fost modificate si completate prin O.U.G. nr. 72/2006, "Persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane raspund potrivit legii si au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata. Sumele reprezentand cheltuielile efective vor fi recuperate de catre furnizorii de servicii medicale. Pentru litigiile avand ca obiect recuperarea acestor sume, furnizorii de servicii medicale se subroga in toate drepturile si obligatiile procesuale ale caselor de asigurari de sanatate si dobandesc calitatea procesuala a acestora, in toate procesele si cererile aflate pe rolul instantelor judecatoresti, indiferent de faza de judecata".
  Date fiind aceste dispozitii legale, sumele reprezentand cheltuielile efective ocazionate de asistenta medicala acordata victimelor si a transportului acestora la spital sunt justificate, astfel ca vor fi admise actiunile civile formulate de partile civile si inculpatul va fi obligat la plata despagubirilor civile dupa cum urmeaza: Serviciului de Ambulanta al judetului Iasi, suma de 872lei, reprezentand cheltuielile de transport, partii civile Spitalului Orasenesc Tg.Frumos suma de 106,91 lei reprezentand cheltuieli de spitalizare, partii civile Spitalului Clinic de Urgente Prof. Dr. N. Oblu Iasi suma de 645,22 lei reprezentand cheltuielile de spitalizare, partii civile Spitalului Clinic Judetean de Urgente Sf. Spiridon Iasi suma de 1531.03 lei, iar Spitalului Clinic de Urgente Sf. Ioan Iasi suma de 403,65 lei, cu acelasi titlu.