Viol; savarsirea faptei in concurs cu infractiunea de incest; Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului - continut constitutiv; Exercitarea din oficiu a actiunii civile in cadrul procesului penal; criterii de apreciere a prejudiciului mora...

   Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Iasi dat in dosarul nr. 1044/P/2008 la 21.07.2008 s-a dispus trimiterea in judecata, in stare de arest preventiv, a inculpatului G.A. (fata de care actiunea penala a fot pusa in miscare anterior, prin ordonanta procurorului din 09.06.2008) sub acuzatia  savarsirii infractiunilor de:
- "viol", prev. si ped. de art. 197 alin. 1, 2 lit. b ind. 1 Cod penal si "incest", prev. de art. 203 Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. b Cod penal (parte vatamata minora G.P.C.);
- "viol", prev. si ped. de art. 197 alin. 1, 2 lit. b ind. 1, alin. 3 Cod penal (parte vatamata minora G.C.);
- "rele tratamente aplicate minorului" (patru infractiuni), prev. de art. 306 Cod penal cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal (parti vatamate minore G.P.C., G.C., G.I. si G.N.I.), toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut in sarcina inculpatului ca:
- in cursul lunii iulie 2007, prin folosirea de violente si amenintari, a intretinut un raport sexual cu fiica sa, partea vatamata G.P.C., care avea varsta de 16 ani;
- in cursul lunii iulie 2007, prin folosirea de violente si amenintari, a intretinut un act sexual anal cu fiul sau, partea vatamata G.C., care avea varsta de 8 ani;
- pe fondul consumului de bauturi alcoolice, in mod frecvent, le-a aplicat lovituri copiilor sai minori G.P.C., nascuta la data de 25.06.1991, G.I., nascut la data de 16.04.1994, G.N.I., nascuta la data de 20.11.1996, G.C., nascut la data de 16.01.1999, ii insulta, nu le asigura alimente si imbracaminte, ii tinea in frig, ii alunga noaptea din locuinta, actiuni prin care a pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a celor patru copii.
In fapt, din analiza probatoriilor cauzei, instanta a retinut urmatoarele:
I. Cu privire la infractiunea de "rele tratamente aplicate minorului":
Inculpatul G.A. are 45 ani si este casatorit cu numita G.E. Din casatoria celor doi au rezultat sase copii, dintre care patru sunt minori: G.P.C., G.I., G.N.I., G.C.
Nu a avut o ocupatie stabila, dar in cursul anului 2007 si in primavara anului 2008 a fost angajat la SC Alfa Star SRL Deleni, la fabrica de boltari. Inculpatul este cunoscut ca fiind un consumator frecvent si exagerat de  alcool, pe acest fond manifestandu-se agresiv in sanul familiei, dovedind instabilitate comportamentala concretizata prin iesiri nervoase, atat la adresa sotiei, cat si a copiilor. In acest sens, in repetate randuri, inculpatul a avut discutii contradictorii cu sotia sa, pe care deseori a agresat-o si fizic, violentele acestea fiind, se pare si motivul parasirii de catre aceasta a domiciliului conjugal.  In acest context, dupa cum rezulta din declaratiile initiale ale martorei I.M., bunica materna a victimelor minore, inculpatul si-a manifestat fata de sotia sa, chiar in prezenta copiilor, un excesiv apetit sexual,  nemaitinand cont  de normele de morala. Mai mult, gradul de violenta al acestuia a atins, potrivit relatarilor bunicii, un nivel de neimaginat: martora a vazut-o pe numita G.E. in pielea goala si legata de piciorul patului si primea lovituri cu piciorul din partea inculpatului, semnele agresiunii fiind evidente pe tot corpul, inclusiv la ochi, de unde ii curgea sange. Trebuie precizat ca I.M. a fost anuntata de nepoti. Ulterior, au fost chemate si organele de politie.
Alteori, sotia inculpatului ar fi fost batuta cu ciocanul in cap, cu lanturile, fiind nevoita sa fuga de acasa, cu tot cu copii, sa gateasca pe camp, sa doarma in astfel de locuri. Mai mult, declaratia martorei, ca si a altor persoane (C.V., C.C., C.I.), contureaza manifestari deviante sexuale ale inculpatului, care ar fi obligat-o pe mama sa sa intretina cu el raporturi sexuale sau ar fi folosit animalele in dorinta de potolire a apetitului sexual (vaca, iapa, cateaua, aceasta din urma fiind adusa in casa, legata de pat, iar la activitatea lui G.A. copiii ar fi fost obligati sa asiste). Si alte aspecte legate de viata conjugala a cuplului G. sunt prezentate in declaratia initiala a bunicii materne. Dincolo de faptul ca aceste relatari ale lui I.M. ar putea fi privite ca subiective, avand in vedere ca se refera la viata dusa de fiica sa, acestea sunt, totusi, in deplina concordanta cu alte declaratii ale altor persoane care fac trimitere la violenta manifestata pe fondul consumului zilnic de alcool al inculpatului atat fata de sotie cat si fata de copii, aspecte asupra carora instanta va reveni. O dovada a comportamentului deosebit de agresiv al inculpatului, chiar daca priveste o fapta comisa in noiembrie 2002, este tocmai sent. pen. definitiva de condamnare 199/2003 a Judecatoriei Harlau, din analiza careia reiese faptul ca, la acea data, G.A. si-a lovit fiul minor G.F. cu un facalet peste tot corpul (cauzandu-i leziuni ce au necesitat pentru vindecare un numar de 17-19 zile de ingrijiri medicale) si, desi acesta era plin de sange, inculpatul nu a facut altceva decat sa-l curete, fara a-l transporta la o unitate sanitara spre examinare decat a doua zi, ca urmare a faptului ca minorul acuza dureri, cei de la dispensarul comunal fiind nevoiti sa cheme ambulanta, starea victimei si leziunile suferite fiind mult prea grave.
Revenind la speta ce formeaza  obiectul prezentului dosar, trebuie mentionat ca, dupa plecarea mamei lor, cele patru victime minore au ramas sa locuiasca cu inculpatul, care, insa, nu se ocupa de cresterea si de educarea lor, de ingrijirea si de intretinerea acestora. Banii detinuti, fie ca urmare a muncilor desfasurate la fabrica de boltari (unde il mai lua si pe minorul G.I.), fie ca urmare a cumularii alocatiilor copiilor, erau cheltuiti pe bauturi alcoolice, care, odata consumate, ii imprimau un comportament deviant si deosebit de violent fata de copii; acestia erau batuti, amenintati, dati afara din casa, dezbracati, indiferent de faptul ca era noapte sau zi si indiferent de anotimp, nevoiti sa se ascunda prin capite de fan, in grajd, in pod sau chiar sa stea treji, asteptand ca tatal lor sa adoarma (G.P.: "tatal nostru venea tot timpul beat acasa,_era foarte violent, ne batea si ne dadea afara din casa"; "_tatal meu l-a batut pe I., iar eu de frica am fugit din casa, in gradina, prin zapada, desculta. Dupa circa 3, 4 ore, tatal meu s-a culcat, iar eu m-am intors in casa si m-am culcat"; " tatal meu _ma injura de mama, imi zicea haimana, imi spunea ca ma prinde si in borta cu soareci si imi va taia gatul"; "tata a consumat din nou bauturi alcoolice si s-a aflat in stare de ebrietate, motiv pentru care am stat mai mult prin gradina si pe drum, fiindu-mi frica de el"; "fratele meu I. era lovit la cap si la gura; tatal meu il lovise cu un lemn; nu a fost la doctor, desi ii curgea sange in zona capului si de la gura"; "_de frica lui stateam ascunsi prin gradina_afara ploua_era in jurul orelor 22.00"; "de foarte multe ori s-a intamplat sa dormim in grajd" etc.; G.C.: "tatal nostru consuma frecvent bauturi alcoolice,_ ne bate pe toti, ne fugareste din casa, de multe ori dormind prin gradina sau in podul grajdului"; "intruna din zilele lunii ianuarie 2008, tata din nou era beat, a inceput sa o mangaie pe sani pe sora mea Petronela, spunand ca o iubeste; de fata eram toti.,..toti am fugit din casa"; G.I. "_tata m-a lovit cu un lemn in cap"; "eu cu sora mea cautam un loc unde sa ne culcam, intrucat afara ploua, iar in casa nu puteam intra de frica tatalui nostru_ne-am culcat in gluga cu paie"; G.N.I.: "toti patru ne-am ascuns in glugile de coceni de la G.D., in gradina"; "tata_a spus sa iesim afara din casa_afara era zapada_ne-am culcat intr-o capita de fan", etc.).
Imaginea vietii traite sub umbrela fricii, a lipsurilor, neglijentei si violentei verbale, fizice si sexuale este confirmata , printre altele, si de catre un alt membru al familiei, fratele victimelor - G.A.
Martora C.V., vecina cu inculpatul, audiata in ambele faze procesuale, confirma sustinerile copiilor familiei G. audiati, respectiv faptul ca erau nevoiti sa paraseasca locuinta, fiind alungati de catre inculpat, care devenea foarte violent in momentul in care consuma alcool, iar acest lucru se intampla indiferent de vremea de afara. Episodul prezentat de martora, atat in cursul urmaririi penale, cat si in faza de cercetare judecatoreasca, contureaza cu o deosebita claritate necesitatea interventiei legale in scopul incetarii comportamentelor abuzive si violente ale inculpatului: intr-o noapte de iarna minorul G.I. a fost descoperit in podul casei familiei C., dezbracat, gemand de frig, plangand si povestind ca inculpatul l-a batut si alungat din casa.
Vecinul gard in gard cu familia G., martorul C.I., sustine aceleasi circumstante ale traiului zilnic al minorilor, in sensul ca acestia erau violentati fizic si verbal de fiecare data cand inculpatul consuma alcool (ceea ce se intampla aproape zilnic); astfel, victimele erau alungate de acasa, erau batute, dormeau noaptea, indiferent de conditiile atmosferice, prin gradina si prin capite de fan, aspecte percepute in mod direct.
Unchiul copiilor, martorul I.C., a precizat in plus faptul ca minorii erau nevoiti sa mai fure, pentru a avea ce manca, tatal lor nepreocupandu-se de asigurarea strictului necesar familiei, principala lui ocupatie fiind consumul de bauturi alcoolice si provocarea de scandaluri finalizate prin bataia tuturor celor din casa, urmele violentelor pe corpurile copiilor fiind percepute nu numai de catre el, acestia de multe ori fiind nevoiti sa paraseasca locuinta, chiar si numai in chiloti, indiferent de vreme.
Abuzurile fizice si psihice ale inculpatului asupra partilor vatamate minore erau cunoscute in sat, martorii C.G., coleg de scoala cu inculpatul, C.C., G.L., vecina cu familia G., C.I., consatean, declarand in mod constant ca inculpatul isi pierdea mintile atunci cand consuma alcool, ceea ce se intampla foarte des si in cantitati mari, si, ca urmare, copiii (victimele din prezenta cauza), ca si sotia, in perioada in care acestia mai locuiau impreuna, erau agresati fizic, erau injurati, alungati de acasa, infometati, dezbracati, nevoiti sa traiasca pe marginea iazului sau sa doarma in beci, grajd, pod, in capite de fan, in gradina, indiferent de anotimp.
Martorii C.S. si L.R., dascali ai partilor vatamate, declara ca aveau cunostinta de scandalurile provocate de inculpat pe fondul consumului de alcool, ca acesta isi lovea atat copiii cat si sotia, in mod constant, ca minora P.C. prezenta urme de vanatai intrucat "s-a intamplat sa fie acasa", potrivit precizarilor minorei date la solicitarea profesorului, fiind clar ca fusese batuta, ca toti copiii nutreau sentimente de frica fata de inculpat, agresiunea lui atingand cote alarmante (prin aceea ca i-a batut cuie in cap si urechi copilului sau care poarta acelasi nume, respectiv numitului G.A., in fata celorlalti frati si surori, atragandu-le atentia asupra consecintelor faptelor lor, urmand sa fie "rastigniti ca Isus Hristos", daca gresesc, afirmatie sustinuta si de martorul C.I.), ca minorii - parti vatamate in cauza erau neingrijiti si infometati atat timp cat se aflau la inculpat, traiau ca intr-o casa parasita, singura care se mai interesa de ei si ii ingrijea fiind bunica materna (martora I.M.).
Imediat dupa sesizarea Directiei Generale de Asistenta Sociala si Protectia Copilului cu privire la abuzurile la care minorii erau supusi zilnic de tatal lor, s-a constatat faptul ca partile vatamate sufera de mai multe afectiuni, printre care si de tuberculoza, fiind atat consecinta lipsurilor indurate, a frigului, a dezechilibrului nutritional si afectiv, cat si consecinta faptului ca locuiau impreuna cu inculpatul  care prezenta, si prezinta in continuare, acelasi diagnostic.
Martora A.G., asistent medical la unitatea de preventie TBC din comuna Deleni, la care victimele au fost internate dupa finalizarea tratamentului in Spitalul Clinic de Pneumologie Iasi, declara ca, de foarte multe ori, minorii P., C. si, de cateva ori, I. au fugit din Preventoriu Deleni, desi acolo aveau toate conditiile si de cele mai multe ori erau adusi de catre lucratori ai acestei unitati, insotiti de organe de politie, cunoscut fiind faptul ca inculpatul este foarte violent. La fiecare dintre aceste preluari, copiii erau neingrijiti, nespalati, dezbracati, descaltati. De precizat este faptul ca insusi inculpatul a recunoscut ca le cerea sa paraseasca Preventoriul pentru a-l ajuta la treaba.
Din fisele de examinare psihologica si de evaluare psihologica rezulta urmatoarele:
- G.P.C. prezinta o simptomatologie fiziologica si psihica posttraumatica; traieste o frica perpetua de a nu-i fi citite gandurile, prezinta o slaba toleranta la frustrare si nu mai suporta suferinta; prezinta dificultati de adaptare, nervozitate, instabilitate afectiva, o stare de furie fara motiv. In legatura cu aceasta mai trebuie subliniat faptul ca, in prezent, minora nu se mai afla intr-o masura de protectie din noiembrie 2008, dupa incredintarea ei in plasament familial parasind domiciliul asistentului maternal G.F., fiind in atentia organelor de politie sub aspectul depistarii;
- G.C. prezinta dificultati de adaptare, nervozitate, instabilitate afectiva, ii este frica sa nu fie alungat, sa nu piarda suportul afectiv; prezinta intarziere usoara in dezvoltare mintala si a limbajului pe fondul substimularii si privarii senzoriale si informationale; in plan emotional, pe fondul confruntarii cu evenimente care cuprindeau pericole de pierdere a integritatii psihice si fizice proprii sau ale altor persoane, a dezvoltat un atasament de tip anxios, caracterizat prin suspiciune in cea ce priveste disponibilitatea adultului; impactul asupra sa al dezorganizarii situatiei familiale este exprimat prin aceea ca deseneaza la consemnul "familia" actuala familie in care este plasat; este introvertit, cu un prag ridicat la frustrare; reactivarea amintirilor raportate la traumele suferite dau nastere la reactii specifice, respectiv roseste, transpira, etc.;
- G.I. prezinta deficienta mintala moderata, cu carente la nivelul gandirii si limbajului, cu sanse reduse de reversibilitate, ca urmare a substimularii si privarii senzoriale si informationale; prezinta momente depresive cu accese de plans, ganduri autopunitive; manifesta lentoare in formarea si activarea reprezentarilor mintale (bradipsihie); are un vocabular redus, limitat la cuvinte uzuale; percepe ca anxioase evenimentele traite anterior; tensiunea psihica pe care o resimte in raport cu parintii se evidentiaza prin lipsa acestora din desenul familiei; manifesta dificultati de adaptare si tendinte antisociale (se angajeaza in conflicte, fumeaza, absenteaza la scoala, simtindu-se in acelasi timp un inadaptat, ca urmare a faptului ca singurul sau punct tare este oferit de superioritatea sa fizica fata de colegii de clasa, mai mici ca varsta, prezentand un esec scolar repetat); urmeaza a fi supus unei evaluari complexe in vederea incadrarii in grad de handicap;
- G.N.I. prezinta episoade depresive, stare de hipervigilenta, sentimente de marginalizare, de excludere, teama exagerata de barbati si intuneric; prezinta  intarziere in dezvoltarea mintala si a limbajului pe fondul substimularii si privarii senzoriale si informationale, cu sanse reduse de reversibilitate; manifesta lentoare in formarea si activarea reprezentarilor mintale (bradipsihie), un nivel scazut al vointei (abulie); este lipsita de curiozitate, necreativa; are un randament scolar foarte redus; a dezvoltat un atasament de tip anxios; este introvertita, timida, inadaptata; urmeaza a fi supusa unei evaluari complexe in vederea incadrarii in grad de handicap.
II. Cu privire la infractiunea de "viol":
       Din intreg probatoriul administrat in cauza nu rezulta o data exacta de savarsire a faptelor ce urmeaza a fi prezentate mai jos; cert este ca evenimentele s-au desfasurat in vara anului 2007:
       1. Intr-o seara, inculpatul a ajuns la domiciliu in stare avansata de ebrietate. Minorii C. si N.I. dormeau intr-una din incaperi, pe pat, iar P.C. si I. erau inca treji.
       Intrucat inculpatul a inceput sa le vorbeasca urat, sa-i injure, de frica sa nu fie din nou batuti, cei doi copii care nu dormeau au parasit locuinta in fuga, desi afara ploua.
       Dupa aproximativ o ora, din casa a iesit minora N.I. urmata la scurt timp de partea vatamata G.C., care plangea si spunea ca il doare fundul, si amandoi, asa desculti cum erau, s-au deplasat la poarta, unde se aflau ceilalti doi frati. Acestia din urma erau inveliti cu o patura care era uda, intrucat afara inca ploua.
      Intrebati fiind ce s-a intamplat, partea vatamata a spus ca, la un moment dat, dupa ce tatal sau s-a culcat in acelasi pat cu ei, minora N.I. la perete, victima la mijloc si inculpatul la margine, acesta din urma l-a trezit din somn, intrucat il mangaia si i-a cerut sa se dezbrace de pantaloni, motivand ca ii este cald. Intrucat nu a vrut, inculpatul l-a dezbracat de pantaloni si de chiloti, l-a intors cu spatele la el, dupa care a intretinut cu copilul in varsta de 8 ani, la acea data, un raport sexual anal.
      In tot acest timp, treaza fiind, minora N.I. a perceput in mod direct cele petrecute si, de frica sa nu pateasca ceva, mai intai a tacut, iar dupa un anumit moment, s-a hotarat sa paraseasca locuinta in fuga, pretextand ca merge la WC, prilej folosit la foarte scurt timp si de partea vatamata G.C. sa fuga.
      De frica tatalui lor, toti cei patru copii s-au ascuns intr-o gluga de coceni de peste drum, aflata in gradina numitei G.D., unde au stat pana dimineata.
2.  In vara aceluiasi an, intr-o seara, inculpatul dupa ce a consumat alcool in timpul zilei si a ajuns acasa in stare de ebrietate, a continuat sa bea in grajd impreuna cu unul din fiii sai majori, respectiv cu martorul G.A. Intrucat discutia dintre ei a degenerat in scandal, inculpatul injurand si vorbind foarte urat, fiindu-i si frica de acesta, anterior cazand victima violentelor tatalui, care i-ar fi batut cuie in cap si urechi, fiul sau mai mare, G.A., a fugit in gradina.
Minorii C. si N. se aflau intr-o camera si dormeau.
Partea vatamata G.P.C. impreuna cu minorul I. se aflau in camera in care se gasea televizorul si in care dormea de obicei inculpatul. Desi a auzit in curte scandal, nu a iesit sa vada ce se intampla, fiind obisnuita cu astfel de scene, si nici nu l-a urmarit pe inculpat sa vada daca intra sau nu in casa. In schimb, fratele ei I., trezit din somn de scandal, a fugit imediat ce si-a dat seama ca tatal lui ar putea sa vina la el si sa il bata, cum, de altfel, a mai facut. Asa incat, la un  moment dat, odata intrat in camera in care ramasese doar minora P., aceasta nu a mai putut fugi si nici nu a incercat, intrucat inculpatul era foarte nervos si, pentru ca, anterior, victima sustrasese niste bani din casa, inc. G.A., pe acest motiv, a inceput sa o injure, vorbindu-i foarte urat. Sustine minora ca tatal ei o facea "haimana", o injura de mama si o ameninta cu faptul ca, oriunde ar fi intentionat sa fuga o va gasi "si in borta de soareci" si ii va taia gatul.
La un moment dat, dupa ce a izbit-o cu spatele de un dulap, inculpatul a apucat-o de pantaloni, i-a rupt nasturele ce ii tinea ficsi si, intrucat fermoarul era defect, au cazut singuri, fara vreo interventie suplimentara. Desi a inceput sa tipe si sa se zbata, nu a venit nimeni sa o ajute sa fuga. Mai mult, fiind convins ca nimeni nu ar fi intervenit, a tras-o de chiloti, i-a dat jos in mod fortat, a trantit-o pe pat, s-a dezbracat de pantaloni pana la genunchi, a lovit-o cu palmele peste cap pentru a o determina sa nu riposteze si a intretinut cu aceasta un raport sexual. De precizat este faptul ca, in vara anului 2007, minora avea varsta de 16 ani.
In legatura cu aceasta fapta, minorii G.C. si G.N.I., care, asa dupa cum am mentionat anterior, se aflau in alta camera, auzind scandal si vazandu-l pe inculpat impreuna cu sora lor mai mare, s-au hotarat sa se uite pe geam si sa vada ce se intampla. Astfel, cei doi minori au perceput in mod direct actiunea inculpatului exercitata asupra minorei:
- minorul G.C. a declarat ca, impreuna cu sora lui, N., s-au uitat pe fereastra si l-au vazut pe inculpat cu "pantalonii dati jos pana la genunchi, fiind deasupra surorii noastre P., care era si ea dezbracata de pantaloni_P. tipa, dar tatal meu ii spunea sa taca din gura";
- minora G.N. a precizat ca l-a vazut pe inculpat pana cand a inceput sa o loveasca pe sora ei cu palmele peste cap, dupa care, intrucat s-a speriat, a fugit in gradina. Acelasi lucru l-a facut, ulterior si C. si amandoi s-au dus in gradina, unde se afla deja minorul I. si s-au culcat pe o patura.
Dupa ce a reusit sa fuga din casa, la momentul la care inculpatul s-a dat putin la o parte, partea vatamata G.P. s-a dus in gradina langa fratii ei, ocazie cu care le-a spus acestora ce s-a intamplat in casa, iar fratele ei C. i-a precizat ca a vazut totul pe geam impreuna cu N.
Despre incident, victima a povestit si bunicii materne, martora  I.M., care, in dorinta de a fi indrumata, a vorbit cu martorii C.S. si L.R., profesori ai minorilor.
De altfel, martorii consateni audiati in cauza au declarat ca prin sat circula inca dinainte de demararea cercetarilor zvonul ca inculpatul intretine raporturi sexuale cu P. si C. si, in plus, are si comportamente sexuale deviante (zoofilie).
De asemenea, despre incident victima i-a povestit si fratelui sau mai mare, martorul G.A., la o zi dupa ce fapta s-a consumat. Mai mult, acesta a afirmat ca, la inceputul lunii ianuarie 2008, se afla impreuna cu fratii sai minori si cu inculpatul in casa, consumau alcool si, la un moment dat, dupa ce s-a ametit, tatal lor a inceput sa-i puna mana pe sani minorei G.P., ii spunea ca are voie sa o mangaie deoarece este tatal ei si o iubeste. Aceeasi scena este descrisa de minora P., care, in plus, a precizat  ca, de frica sa nu fie violata, a fugit desculta afara si s-a dus, prin zapada, in gradina, de unde s-a intors dupa cateva ore. In aceeasi seara, inculpatul l-a batut, insa, pe minorul I. Minorii C. si I.  prezinta aceeasi situatie.
In ceea ce priveste raportul de expertiza medico-legala nr. 4203/OF din 15.01.2008  al I.N.M. Iasi, din care rezulta ca minora G. P.C. prezinta o deflorare completa mai veche de 5-7 zile si ca nu prezinta semne de violenta, trebuie mentionat faptul ca examinarea victimei a avut loc la data de 15.01.2008 (la aproximativ 6 luni dupa incident) si, in plus, asa cum rezulta din intreg materialul probator administrat in cauza, nu a mai existat o alta agresiune sexuala, incidentul din ianuarie 2008 neputand fi astfel calificat.
Din fisa de examinare psihologica a victimei minore G.P.C. rezulta, asa cum am mai aratat, ca aceasta prezinta o simptomatologie fiziologica si psihica posttraumatica.
Inculpatul a adoptat o pozitie procesuala necorespunzatoare, neasumandu-si  responsabilitatea faptelor, incercand sa ascunda situatia familiala deosebit de grea creata si dand dovada de lipsa de empatie fata de copiii sai. Practic, acesta    a  adoptat o atitudine de autovictimizare. Deosebit de relevanta in acest sens este declaratia data de minora G.N.I. in data de 11.01.2008, in fata organului de cercetare penala din comuna Deleni, jud. Iasi, reprezentat prin agentul sef adjunct S. si in prezenta tatalui, inculpatul G.A., semnata si de catre acesta din urma, din care rezulta ca minorii sunt bine ingrijiti de catre tata,  le cumpara tot ce doresc, le da de mancare, nu ii bate; mai mult, minora precizeaza ca inculpatul doarme cu cei doi frati, C. si I., si nu a vazut sa doarma cu P.!!!!
Dincolo de orice urma de profesionalism in audierea unui minor in varsta de 11 ani si in legatura cu fapte pentru care este cercetat chiar tatal chemat sa asiste la audiere, aceasta declaratie scoate in evidenta activitatea desfasurata de inculpat de denaturare a realitatii, de creare a unei imagini pozitive a unui tata responsabil care-si educa pe principii morale copiii si de anihilare continua a oricarei dorinte din partea copiilor de a scapa de teroarea in care cresteau.
Mai mult, in aceeasi zi de 11.01.2008, in fata aceluiasi agent, a dat inculpatul prima declaratie olografa, ocazie cu care a sustinut ca fiica sa P. a intretinut relatii sexuale cu baieti din sat si ca aceasta cercetare este ca urmare a demersului soacrei sale I.M., el nefiind vinovat de nimic, fiind singurul intretinator al copiilor, carora le asigura, cu greu, tot ceea ce au nevoie. La data de 23.05.2008, inculpatul a mai dat o declaratie olografa in fata unui agent sef din cadrul Serviciului de Investigatii Criminale - I.P.J. Iasi, ocazie cu care si-a schimbat declaratia anterioara, in sensul ca a precizat ca atunci cand consuma bauturi alcoolice nu isi da seama ce face, ca este posibil sa isi fi agresat sexual copiii la bautura, ca nu isi aduce aminte nimic legat de aceste aspecte, dar, daca ai lui copii sustin ca a facut ceva, atunci el regreta si ii pare rau. Ulterior, in cursul urmaririi penale revine asupra acestor precizari si arata ca nu se considera vinovat de nici una dintre infractiunile pentru care este cercetat.
Audiat fiind in cursul cercetarii judecatoresti, inculpatul a negat orice agresiune sexuala exercitata impotriva partilor vatamate minore G.P. si C., admitand, insa, ca toti cei patru minori se ascundeau si fugeau de acasa, fie ca era zi sau noapte fie ca era vara sau iarna, de frica lui, ca dormeau in capite de fan, prin podul casei, si toate acestea doar pentru ca ii certa atunci cand greseau, cand nu mergeau la scoala; a continuat sa sustina, in mod mincinos, ca le asigura strictul necesar si ca le dadea bani sa-si cumpere dulciuri.
Apararile inculpatului sunt nefondate si sunt infirmate categoric de celelalte mijloace de proba administrate in cauza. Astfel, s-a probat indubitabil ca fiecaruia din cei patru copii minori ai inculpatului, prin lovirile si violentele repetate exercitate asupra acestora, prin neasigurarea hranei, a imbracamintei, a conditiilor corespunzatoare de locuit, nu numai ca i s-a creat o stare de pericol grav pentru dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a acestuia, dar faptele inculpatului au materializat aceasta stare de primejdie grava. Astfel:
- din punct de vedere fizic, fiecare dintre cei patru minori au suferit afectiuni ale cailor respiratorii si au fost diagnosticati cu TBC pulmonara primara, anorexie si/sau spasmofilie, au fost vazuti prezentand pe corp urme de lovituri;
- din punct de vedere intelectual,  din fisele de examinare psihologica si de evaluare psihologica rezulta ca fiecare dintre cei patru minori prezinta intarziere in dezvoltarea mintala si a limbajului pe fondul substimularii si privarii senzoriale si informationale, prezinta dificultati de adaptare, nervozitate, instabilitate afectiva, o stare de furie fara motiv; Situatia este mai grava in cazul minorilor N. si I. Astfel, G.N.I. prezinta episoade depresive, stare de hipervigilenta, sentimente de marginalizare, de excludere, teama exagerata de barbati si intuneric; prezinta  intarziere in dezvoltarea mintala si a limbajului pe fondul substimularii si privarii senzoriale si informationale, cu sanse reduse de reversibilitate; manifesta lentoare in formarea si activarea reprezentarilor mintale (bradipsihie), un nivel scazut al vointei (abulie); este lipsita de curiozitate, necreativa; are un randament scolar foarte redus; a dezvoltat un atasament de tip anxios; este introvertita, timida, inadaptata; urmeaza a fi supusa unei evaluari complexe in vederea incadrarii in grad de handicap; G.I. prezinta deficienta mintala moderata, cu carente la nivelul gandirii si limbajului, cu sanse reduse de reversibilitate, ca urmare a substimularii si privarii senzoriale si informationale; prezinta momente depresive cu accese de plans, ganduri autopunitive; manifesta lentoare in formarea si activarea reprezentarilor mintale (bradipsihie); are un vocabular redus, limitat la cuvinte uzuale; percepe ca anxioase evenimentele traite anterior; tensiunea psihica pe care o resimte in raport cu parintii se evidentiaza prin lipsa acestora din desenul familiei; manifesta dificultati de adaptare si tendinte antisociale (se angajeaza in conflicte, fumeaza, absenteaza la scoala, simtindu-se in acelasi timp un inadaptat, ca urmare a faptului ca singurul sau punct tare este oferit de superioritatea sa fizica fata de colegii de clasa, mai mici ca varsta, prezentand un esec scolar repetat); urmeaza a fi supus unei evaluari complexe in vederea incadrarii in grad de handicap;
- din punct de vedere moral, prin agresiunile sexuale exercitate asupra celor doi minori, prin faptul ca inculpatul a manifestat fata de fiica sa P., chiar in prezenta celorlalti copii minori - scena de la inceputul lunii ianuarie 2008 - , un excesiv apetit sexual,  nemaitinand cont  de normele de morala, prin faptul ca toti cei patru minori au auzit vorbindu-se prin sat de comportamentele sexuale deviante ale tatalui lor fata de animale (potrivit declaratiilor martorei I.M., acesta s-ar fi manifestat de fata cu copiii, aducand cateaua pe care o aveau la un anume moment in casa, copiii fiind nevoiti sa asiste), prin faptul ca minorii furau alimente de la vecini sau vindeau lucruri din casa, se contureaza tocmai o atingere grava adusa dezvoltarii morale a victimelor minore sub pragul acceptabil si tolerabil in cadrul unei comunitati.
      In ceea ce priveste cele doua agresiuni sexuale exercitate asupra minorilor P. si C., declaratiile partilor vatamate, coroborate cu declaratiile celorlalti frati, cu declaratiile martorilor audiati in cauza, cu fisele de examinare si evaluare psihologica a minorilor, au probat dincolo de orice dubiu faptul ca inculpatul si-a agresat sexual cei doi copii.
In cursul judecatii, au fost audiati si colegi de munca ai inculpatului, dar care nu aveau cunostinta despre viata de familie a acestuia decat sub aspectul ca cei patru copii minori locuiau cu el, sotia lui fiind plecata de mai multa vreme in Italia.
In drept, I. Faptele inculpatului G.A. care, pe parcursul unei lungi perioade de timp, prin folosirea de violente in mod repetat, exercitate asupra fiecaruia dintre cei patru minori ce i-au fost incredintati spre crestere si educare, respectiv asupra lui G.P.C., G.I., G.N.I., G.C., prin neasigurarea hranei, a imbracamintei, a conditiilor corespunzatoare de locuit, a pus in primejdie grava dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a acestora, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de "rele tratamente aplicate minorului", prev. de art. 306 Cod penal, existand, in aceasta cauza, patru de astfel de infractiuni, aflate intr-un concurs real, prev. de art. 33 lit. a Cod penal.
II. Fapta inculpatului G.A. care, in vara anului 2007, pe timp de noapte, a intretinut relatii sexuale anale, prin constrangere, cu fiul sau G. C., in varsta de 8 ani, context in care l-a imobilizat pentru a-si materializa intentia, in urma actiunii cauzandu-i un real disconfort fizic, pentru o perioada de aproximativ doua saptamani, ce nu a putut fi constatat prin examinare medicala datorita perioadei de aproximativ 6 luni ce a trecut de la momentul agresiunii, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de:
- "viol exercitat asupra unui membru al familiei ce nu a implinit 15 ani", prev. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. b ind. 1, alin. 3 Cod penal;
- "incest", prev. de art. 203 Cod penal.
Se retine savarsirea de catre inculpat si a infractiunii de "incest" intrucat victima este ruda in linie directa cu inculpatul. De altfel, prin actul de sesizare, s-a retinut si savarsirea infractiunii de incest, dar doar cu privire  la partea vatamata minora G.P.C.
In plus, s-a avut in vedere si Decizia in interesul legii nr. XVII/10.03.2008 a I.C.C.J. - Sectiile Unite, obligatorie, ce releva, in considerentele sale, faptul ca, in masura in care victima violului este "membru al familiei" in acceptiunea art. 197 alin. 2 lit. b1), cu referire la art. 1491 din Codul penal, iar aceasta situatie este determinata de rudenie in linie directa, se impune ca, intr-un atare caz, fapta sa fie incadrata si in infractiunea de incest prevazuta de art. 203 Cod penal.
Procedandu-se in acest mod, se raspunde cerintelor specifice de incadrare juridica in cazul concursului ideal de infractiuni reglementat in art. 33 lit. b) din Codul penal.
De aceea, conform art. 334 C.p.p., se va dispune schimbarea incadrarii juridice data faptei prin rechizitoriu, in ceea ce il priveste pe minorul parte vatamata G.C., in sensul retinerii si a acestei infractiuni, cu precizarea, anterior amintita, ca, in acest caz, activitatea infractionala a inculpatului se circumscrie concursului ideal de infractiuni, prev. de art. 33 lit. b Cod penal. Aceasta schimbare de incadrare juridica a fost pusa in discutia contradictorie a partilor  la termenul de judecata din 09.03.2009.
III. Fapta inculpatului G.A. care, in vara anului 2007, pe timp de noapte, a intretinut relatii sexuale, prin constrangere, cu fiica sa G.P.C., in varsta de 16 ani, context in care i-a aplicat mai multe lovituri cu palmele peste cap, dupa ce, in prealabil, a lovit-o de un dulap si a dezbracat-o fortat, intruneste elementele constitutive ale infractiunilor de:
- "viol exercitat asupra unui membru al familiei", prev. de art. 197 alin. 1, alin. 2 lit. b ind. 1 Cod penal;
- "incest", prev. de art. 203 Cod penal.
      Si in acest caz, activitatea infractionala a inculpatului se circumscrie concursului ideal de infractiuni, prev. de art. 33 lit. b Cod penal.
In speta, instanta retine forma consumata a infractiunii de viol, chiar daca inculpatul nu a recunoscut nici macar existenta unei tentative in acest sens. Pentru aceasta concluzie pledeaza toate probele administrate si analizate detaliat mai sus Legiuitorul nu a prevazut obtinerea satisfactiei sexuale masculine ca o conditie esentiala pentru existenta violului in forma consumata. Din  analiza materialului probator administrat, instanta retine ca, in speta, a avut loc indubitabil acea conjunctie a sexelor specifica violului consumat.
De altfel, in sensul celor conchise mai sus, elocventa este decizia I.C.C.J. -Sectiile Unite, in interesul legii, nr. III/23 mai 2005, obligatorie, ce releva, in considerentele sale, ca violul in forma consumata nu presupune obligatoriu obtinerea satisfactiei sexuale de catre faptuitor, fiind suficient ca actul sexual indeplinit de agresor sa fie apt sa produca orgasm ori sa fi avut loc penetratia sexuala (ceea ce in cauza, s-a probat ca s-a produs). Mai mult, potrivit aceleiasi decizii in sfera actelor sexuale la care se refera art. 197 C.p. se include "orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionand asupra sexului". In plus, in speta, actele sexuale savarsite, prin constrangere, de inculpat, erau apte de a-i produce satisfactie sexuala.
Prin urmare nu se justifica schimbarea incadrarii juridice solicitata de aparatorul partii vatamate G. P. prin retinerea tentativei in cazul infractiunii de viol.
      Concluzionand, intreaga activitate infractionala a inculpatului se prezinta intr-o pluralitate de infractiuni, sub forma atat a concursului real, cat si a concursului ideal de infractiuni, prev. de art. 33 lit. a, b Cod penal.                      
Fata de aspectele de fapt si de drept expuse se va dispune condamnarea inculpatului.
      La individualizarea judiciara a pedepselor ce vor fi stabilite si, ulterior, a pedepsei ce-i va fi aplicata si a modului ei de executare, instanta va avea in vedere criteriile prevazute de art. 72 C.p., respectiv, dispozitiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa fixate in parte speciala pentru infractiunile retinute in sarcina inculpatului, gradul de pericol social al faptelor savarsite, persoana infractorului, precum si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
      Gradul de pericol social concret al faptelor comise de catre inculpat este unul foarte ridicat, avand in vedere atingerea importanta adusa valorilor sociale ocrotite de legea penala, modul si mijloacele de savarsire a faptelor, asa cum au fost descrise mai sus, imprejurarile in care faptele au fost comise  si, nu in ultimul rand, urmarile  produse, respectiv, incalcarea libertatii sexuale si a integritatii corporale, a bazelor morale pe care este cladita familia, atingerea grava adusa dezvoltarii fizice, intelectuale si morale a fiecareia dintre cele patru victime minore.
      Daca textul incriminator al art. 306 Cod penal face trimitere, pentru a fi incident in cauza, doar la crearea unei stari de pericol pentru una din cele trei componente, respectiv, pentru dezvoltarea fizica, intelectuala sau morala a minorului, in speta de fata, asa cum am aratat mai sus, prin faptele inculpatului nu numai ca s-a creat o stare de pericol, pentru fiecare dintre acestea, dar, faptele chiar au avut urmari dintre cele mai serioase si mai grave, in planul dezvoltarii intelectuale, fizice si morale a fiecaruia dintre cei patru minori.  Daca mai subliniem si varsta partilor vatamate, lipsurile indurate, chinurile suferite, intensitatea si frecventa foarte mare a "corectiilor corporale si amenintarilor in scop educativ", cum le numeste inculpatul (a se vedea referatul de evaluare psiho - sociala), toate acestea constituie imprejurari care imprima faptelor de "rele tratamente aplicate minorului" un caracter grav, in sensul art. 75   al. 2 C. pen.
      In ceea ce priveste infractiunile de viol si incest, trebuie precizat faptul ca inculpatul nu a tinut cont de circumstante, de faptul ca, de fata, erau si alti minori (G.N. in cazul partii vatamate G.C. si G.I. in cazul partii vatamate G.P.), care, treziti initial din somn,  speriati de cele ce se intamplau, infricosati de alternativa violentelor exercitate asupra lor, fugeau; mai mult, inculpatul a ajuns sa-si justifice, in fata copiilor, orice pornire sexuala, prin aceea ca el are dreptul sa faca acest lucru, fiind vorba de copiii lui, prin aceea ca ii iubeste, edificatoare fiind tocmai scena mai sus descrisa in care inculpatul, in prezenta tuturor minorilor si a martorului G.A. - fiul sau major -  isi mangaia fiica, G. P., pe sani.
      Toate acestea constituie imprejurari care imprima faptelor de "viol" si "incest" un caracter grav, in sensul art. 75   al. 2 C. pen.
      La randul sau, inculpatul prezinta un pericol social foarte ridicat, fapt dovedit de modalitatea si imprejurarile in care a comis infractiunile si de atitudinea acestuia necorespunzatoare de dupa comiterea faptelor, negand orice agresiune sexuala exercitata asupra minorilor P. si C. si motivand frica celor patru copii minori ai sai prin aceea ca ii mai certa atunci cand lipseau de la scoala.
      De asemenea, nu pot fi omise nici actiunile sale violente de dinainte de comiterea faptelor deduse judecatii, fapte comise tot impotriva membrilor de familie, exercitate impotriva fiului minor, la data savarsirii, G.F., astfel cum rezulta din cuprinsul sent. pen. nr. 199/24.03.2003 a Judecatoriei Harlau, sau impotriva fiului G.A., caruia i-ar fi batut cuie in cap si urechi, astfel cum rezulta din declaratiile martorilor la care s-a facut trimitere in cuprinsul prezentei hotarari. Aceste aspecte contureaza foarte clar consecventa inculpatului in exercitarea actelor de violenta deosebita asupra membrilor familiei si, mai ales, lipsa de corijare.
      Potrivit referatului de evaluare psiho-sociala intocmit de catre Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Iasi, inculpatul a incercat sa-si creeze o imagine pozitiva, dorind sa sensibilizeze prin devotamentul sau fata de familie. Insa, convingerea necesitatii actelor violente in cadrul procesului educativ, evidentiaza lipsa afectiunii si empatiei fata de proprii copii.
      Disensiunile din familie, precum si relationarea deficitara cu membrii comunitatii reflecta probleme emotionale ale inculpatului. Au fost sesizate trasaturi care descriu anumite tulburari: convingerea ca toata lumea este impotriva sa si ii doreste raul; vede interese ascunse, amenintari, incercari de subminare a statutului sau social, rationalitatea si calmitatea in fata acuzatiilor de violenta extrema si de satisfacere a nevoilor sexuale cu proprii copii.
      Dar, ceea ce este foarte important si care reflecta, o data in plus, periculozitatea sociala extrem de ridicata a inculpatului este faptul ca, atat acuzatiile, cat si derularea prezentului proces penal nu si-au pus amprenta asupra evolutiei inculpatului, care explica si argumenteaza cu date concrete si precise motivatiile actiunilor sale, recunoscute ca fiind doar niste corectii in scop educativ.
In functie de aceste criterii, cat si de dispozitiile partii generale ale Codului penal, precum si de limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala, tinand cont si de intreaga situatie de fapt retinuta in sarcina inculpatului, instanta ii va stabili acestuia cate o pedeapsa principala cu inchisoarea orientata inspre maximul special prevazut de lege, dand eficienta disp. art. 78 Cod penal, ca urmare a retinerii disp. prev. de art. 75 alin. 2 Cod penal.
Alaturat de fiecare pedeapsa principala, instanta, in temeiul art. 65 alin. 2 Cod penal, ii va aplica inculpatului si pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b, d si e C.p. pe o durata de 5 (cinci) ani, in ceea ce priveste infractiunile de incest, si pe o durata de 10 (zece) ani, in ceea ce priveste celelalte infractiuni savarsite, si a degradarii militare, prev. de art. 67 Cod penal. La individualizarea, in aceasta modalitate, a fiecareia dintre pedepsele complementare, instanta a avut in vedere tocmai perseverenta comportamentului deosebit de violent al inculpatului,  asupra fiecareia dintre cele patru victime minore, atitudinea lui in familie, relevata de probele mentionate mai sus, apreciind ca acesta este incompatibil cu calitatea de tutore sau curator. Modalitatea de savarsire a faptelor pledeaza inclusiv pentru interzicerea drepturilor parintesti, activitatea infractionala fiind indreptata asupra propriilor copii, ceea ce denota un comportament deosebit de nedemn, incompatibil cu autoritatea parinteasca. Din datele existente la dosar, rezulta ca inculpatul este militar in rezerva, fiind incidente disp. imperative ale art. 67 alin. 2 Cod penal, instanta apreciind ca se impune, pentru identitate de ratiune si eficientizarea disp. art. 67 alin. 3 Cod penal, prin raportare la pedepsele aplicate pentru infractiunile de incest comise.
      Avand in vedere ca infractiunile ce formeaza obiectul prezentei judecati au fost comise, dupa cum s-a aratat mai sus, atat in concurs ideal, cat si in concurs real, se va face aplicarea disp. art. 33 lit. a, b  Cod penal, rap. la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, respectiv se va aplica pedeapsa principala cu inchisoarea cea mai grea, ce va fi sporita cu 5 (cinci) ani inchisoare, pana la maximul general prevazut de lege, avand in vedere gravitatea fiecareia dintre infractiunile comise, perseverenta in incalcarea relatiilor sociale ce ocrotesc familia, precum si lipsa oricarui resentiment cu privire la faptele comise si a oricarei evolutii date de derularea procesului de fata, in directia reintegrarii sale sociale.
      De asemenea, in baza art. 35 alin. 2, 3 Cod penal se va aplica inculpatului, alaturi de pedeapsa principala a inchisorii, si pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. d si lit. e Cod penal, pentru o perioada de 10 ani, precum si a degradarii militare, prev. de art. 67 Cod penal.
      Pe durata si in conditiile prev. de art. 71 Cod penal se va interzice inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. d si lit. e Cod penal, existand identitate de ratiune in ceea ce priveste aplicarea pedepsei accesorii si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii acelorasi drepturi, astfel ca, motivele care au determinat si au impus aplicarea disp. art. 65 Cod penal sunt aceleasi cu cele care reclama incidenta art. 71 Cod penal.
      Constatand ca temeiurile ce au stat la baza luarii, si ulterior mentinerii starii de arest preventiv a inculpatului nu s-au modificat, ci, din contra, s-au consolidat, mai ales ca se va dispune condamnarea acestuia, in baza art. 350 alin. 1 C.p.p., instanta va mentine aceasta masura preventiva.
      In baza art. 88 C.p. se va deduce din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii si arestarii preventive, respectiv de la 09.06.2008 la zi.
In ceea ce priveste latura civila a cauzei, la termenul din 12 ianuarie 2009, instanta, in conformitate cu disp. art. 17 alin. 1 Cod proc. pen., din oficiu, a pornit si a exercitat actiunea civila pentru fiecare dintre cele patru parti vatamate, solicitand, totodata, in temeiul disp. art. 17 alin. 2 Cod proc. pen., reprezentantilor legali ai minorilor, in colaborare cu avocatul desemnat din oficiu pentru victimele minore, sa prezinte in scris intinderea pagubelor materiale si a daunelor morale la care se considera indreptatite partile civile minore.
La termenul din 09.02.2009, a fost depusa, de catre partile civile minore, prin aparatorul desemnat din oficiu, o estimare a intinderii prejudiciului moral suferit de fiecare dintre copiii minori, respectiv in suma de 5000 lei daune morale pentru fiecare (in total 20000 lei cu titlu de daune morale), cu precizarea ca nu solicita altfel de daune.
      In ceea ce priveste prejudiciul moral, este cunoscut faptul ca acesta este rezultatul lezarii unui drept nepatrimonial si, desi s-a considerat ca este imposibila o reparare pecuniara a acestuia, invocandu-se caracterul arbitrar al acestei reparatii, neputandu-se stabili nici un fel de echivalenta intre durerea morala si o anumita suma de bani, totusi prezenta acestuia ca parte componenta a prejudiciului in ansamblu, potrivit disp. art. . art. 998, 999 C. civ., si-a gasit o aplicare constanta in practica judiciara .
      Despagubirile acordate pentru prejudicii izvorate din fapte ilicite trebuie sa reprezinte intotdeauna o acoperire integrala si nu se stabilesc in raport cu posibilitatile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esentiala este stabilirea concordantei dintre intinderea prejudiciului moral si cuantumul despagubirii, nefiind admisa nici o diferenta in plus, si nici o diferenta in minus.
      In cazul lezarii relatiilor sociale referitoare la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei, la desfasurarea vietii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale si fara a pune in pericol, sub aspect biologic, specia umana, la convietuirea sociala in cadrul familiei, relatiilor care implica grija fata de dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a minorului, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecatorul fiind singurul care, in raport cu consecintele, pe oricare plan, suferite de partile civile, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala, care sa compenseze dezechilibrele morale, dificultatile in adaptare, lipsa de stimuli intelectuali si afectivi, carentele de la nivelul gandirii si limbajului, gradul de deficienta mintala la care au fost aduse, unele reversibile, altele nu, astfel cum rezulta din fisele de evaluare psihologica.
      Astfel, este de retinut ca aceasta cuantificare nu este supusa unor criterii legale de determinare. In acest caz, cuantumul daunelor morale se stabileste, prin apreciere, urmare a aplicarii de catre instanta de judecata a criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de partile civile in plan psihic, importanta valorilor lezate si masura in care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care a fost afectata situatia familiala si sociala a partilor civile. Totodata, in cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului moral efectiv produs partilor civile.
      In cauza, instanta a fost in masura sa aplice aceste criterii, urmare a faptului ca a fost produs acel minim de argumente si indicii din care sa rezulte masura afectarii drepturilor nepatrimoniale prin actiunile continue exercitate de catre inculpat, de natura a duce la evaluarea echitabila a despagubirilor ce ar urma sa compenseze prejudiciul moral si a apreciat, in cauza fiind posibil, data fiind varsta partilor civile si obligatia pe care o are in raport cu disp. art. 17 alin. 3 Cod proc. pen., ca sumele solicitate nu reprezinta o apreciere echitabila, corespunzatoare prejudiciului moral efectiv produs fiecareia dintre partile civile.
      Sunt evidente consecintele negative suferite de partile civile in plan psihic, traumele psihice suferite, sechelele posttraumatice care afecteaza negativ participarea partilor civile la viata sociala si de familie si la care instanta a facut referire de mai multe ori in cuprinsul prezentei hotarari.
      Fata de cele aratate instanta apreciaza ca, alaturi de pedeapsa aplicata inculpatului pentru faptele abominabile comise, suma globala de 100.000 lei acordata celor patru parti civile minore cu titlu de daune morale (cate 25.000 lei pentru fiecare parte civila)  este  necesara si echitabila pentru acoperirea prejudiciului moral suferit.