Infractiunea de omor deosebit de grav si infractiunea de talharie - concurs de infractiuni; individualizarea pedepselor - criterii; Latura civila a cauzei - probe; calitatea de parte civila; natura juridica a sumelor de bani reprezentand costuri cu ...

 Infractiunea de omor deosebit de grav si infractiunea de talharie - concurs de infractiuni; individualizarea pedepselor - criterii;
 Latura civila a cauzei - probe; calitatea de parte civila; natura juridica a sumelor de bani reprezentand costuri cu internarea inculpatului in Spitalul de Psihiatrie in vederea efectuarii expertizei medico-legale psihiatrice.
 Prelevarea de probe biologice de la inculpat in vederea introducerii profilului genetic in Sistemul National de Date Genetice Judiciare - S.N.D.G.J.
 
 In fapt, inculpatul E.P. se cunostea cu familia A., desfasurand activitati lucrative la domiciliul acestora. La data de 20.12.2010 inculpatul E.P. s-a deplasat la domiciliul victimelor A.A. si A.P. cu intentia declarata de a recupera o suma de bani pe care cei doi i-ar fi datorat-o pentru activitati lucrative desfasurate cu cateva zile in urma.
 La aceeasi data, victima A.A. se afla la imobilul apartinand martorei I..E., unde gatea de obicei, imobil situat in imediata vecinatate a locuintei familiei A. Potrivit declaratiilor martorei I.E., victima A.A. era nemultumita, nemultumire legata de faptul ca inculpatul ar fi prestat o activitate la domiciliul sau in zilele anterioare, fara a finaliza ceea ce avea de facut. La un moment dat, in jurul pranzului, de pe geamul uneia dintre camerele imobilului apartinand martorei I.E., cele doua femei au vazut trecand un barbat, moment in care victima a afirmat ca este "P." si ca va merge sa vorbeasca cu el. Victima A.A. a parasit imobilul apartinand martorei, mergand la propriul domiciliu.
 Intre timp, inculpatul E.P. a patruns in locuinta familiei A. unde a gasit pe victima A.P. care era imobilizat la pat, aspect cunoscut de inculpat. In imobil se mai afla un frate al victimei, martorul A.Gh., si el imobilizat la pat, locuind intr-o alta camera; in plus, martorul prezinta si un handicap de vorbire.
 Inculpatul, potrivit propriilor declaratii, a solicitat victimei A.P. plata unor sume de bani pentru activitati lucrative pretins desfasurate anterior in beneficiul familiei A., victima spunandu-i ca ii va plati cand va veni sotia sa la domiciliu. In acel moment inculpatul s-a enervat si a luat un cutit cu maner de culoare neagra din apropriere, cu care i-a aplicat mai multe lovituri victimei. In urma loviturilor aplicate manerul de plastic al cutitului s-a rupt si a cazut pe podeaua camerei, unde a fost identificat de catre organele de urmarire penala, inculpatul ramanand inarmat cu lama cutitului.
 La un moment dat, in locuinta a patruns victima A.A. careia inculpatul i-a solicitat plata unor sume de bani. La refuzul victimei, inculpatul a atacat-o cu lama cutitului pe care-l avea asupra sa. Intre cei doi s-a purtat o lupta crancena, dovada fiind numeroasele urme de sange descoperite de anchetatori in camera in care locuiau cei doi soti si in holul imobilului, ca si numeroasele leziuni identificate pe corpul victimei cu ocazia necropsiei, victima incercand nu numai sa se apere, ci si sa iasa afara din imobil. In contextul acestei incaierari, victimei iau fost cauzate numeroase plagi taiate si a fost lovita cu si de obiecte contondente, iar inculpatul s-a ranit cu lama cutitului, lama care, in cele din urma s-a infipt in zona faciala a victimei, unde a si fost identificata de anchetatori.
 Dupa uciderea celor doi soti, inculpatul E.P. a luat din domiciliul acestora suma de 600 lei si un card, acesta din urma fiind identificat de anchetatori asupra inculpatului. Dupa parasirea domiciliului celor doi soti Alexandrescu inculpatul a mers la un magazin din apropiere unde a achizitionat alimente si bauturi alcoolice, parte din banii sustrasi fiind folositi pentru plata unor datorii.
 Intre timp, intrucat victima A.A. nu mai revenea la locuinta sa, asa cum promisese la plecare, martora I.E. a mers la domiciliul familiei A. si a intrat in imobil datorita unor aspecte care martorei i s-au parut suspecte conform celor declarate in fata instantei de judecata. Gasind cele doua victime in imobil, martora a sesizat organele de politie, care au fost alertate in jurul orelor 14:00.
 Situatia de fapt, astfel cum a fost retinuta de instanta de judecata, rezulta din coroborarea mijloacelor de proba administrate pe parcursul urmaririi penale si in faza cercetarii judecatoresti.
 Astfel, potrivit proceselor verbale de sesizare din oficiu si de cercetare a locului faptei, cadavrul numitului A.P. a fost gasit de organele de urmarire penala intr-o camera a imobilului, pe pat, acesta fiind imobilizat datorita unei afectiuni ce a determinat amputatia totala a membrului inferior stang, iar cadavrul victimei A.A. a fost gasit in holul locuintei, in zona faciala fiind gasita infipta lama unui cutit cu lungimea de 11,5 cm si latimea de 1,5 cm. Totodata, in camera unde locuiau cei doi soti in paturi diferite si pe holul locuintei, organele de urmarire penala au identificat numeroase urme de culoare brun roscat.
 Conform raportului de constatare medico - legala nr. 2429/25.01.2011 emis de IML Iasi moartea numitului A.P. a fost violenta si s-a datorat socului traumatico - hemoragic consecutiv unui politraumatism obiectivat prin: traumatism toracic hemotorax, hemopericard, plagi injunghiate, fracturi costale, plagi intepate pulmonare si plagi intepate cardiace, traumatism abdominal cu plaga injunghiata si plagi intepate la nivelul diafragmului si al peretelui gastric. In raport se mai arata ca aceste leziuni s-au putut produce prin loviri cu obiect taietor - intepator cu o singura margine taioasa, neteda, regulata, posibil cutit, cu latime minima de 1,8 cm. si lungime minima de 7 cm.
 Potrivit raportului de constatare medico legala nr. 2341/26.01.2011 moartea numitei A.A. a fost violenta si s-a datorat socului traumatic-hemoragic consecutiv unui politraumatism obiectivat prin: traumatism cranio facial cu multiple plagi taiate, traumatism toracic cu plagi injunghiate, hemotorax, plagi intepate pulmonare, plaga intepata cardiaca, hemopericard si fracturi costale, traumatism abdominal cu plagi injunghiate, plaga intepata hepatica si splenica. Prin acelasi raport se arata ca plagile intepat taiate s-au putut produce prin loviri cu obiect taietor intepator cu o singura margine taioasa, neteda, regulata, posibil cutit, cu lungime minima de 7 cm si latime minima de 1,8 cm; celelalte leziuni de violenta s-au putut produce prin lovire cu sau de obiecte contondente.
 Din coroborarea declaratiilor inculpatului E.P. cu declaratiile martorei I.E. rezulta ca intre victima A.A. si inculpat exista o relatie tensionata, inculpatul pretinzand plata pentru munci prestate in gospodaria victimei anterior iar victima pretinzand ca lucrarile au fost efectuate defectuos de inculpat, care nici nu a terminat ce avea de facut, cum a afirmat martora ca i-ar fi comunicat victima. In acelasi timp, din coroborarea declaratiilor acestei martore cu declaratiile martorului M.C.A. rezulta ca inculpatul era la locul faptei la momentul cand au fost ucise victimele. Starea conflictuala dintre victime si inculpat este sustinuta si de martorul S.I. care a auzit pe victima A.A. certandu-se cu inculpatul intrucat i-a refuzat imprumutul unei sume de bani.
 De mentionat ca martora I.E. a precizat in fata instantei de judecata ca din momentul in care victima A.A. a mers la domiciliul sau pentru a vorbi cu "P." nu a mai revenit, ulterior martora mergand dupa victima.
 Inculpatul E.P. a recunoscut in fata organelor de urmarire penala faptul ca a ucis pe cele doua victime, incercand sa minimizeze ferocitatea cu care a actionat in realizarea actiunii de ucidere. Inculpatul a negat constant faptul ca s-ar fi deplasat la domiciliul victimelor cu intentia de a sustrage bunuri sau ca a sustras bunuri din locuinta acestora. Dupa ce asupra inculpatului a fost gasit un card apartinand victimei A.A. inculpatul a sustinut ca acesta este singurul bun luat din locuinta.
 Declaratia inculpatului sub acest aspect este insa contrazisa de celelalte probatorii administrate in cauza. Astfel, din declaratia martorei I.E. rezulta ca in casa victimelor se afla o suma destul de mare de bani la momentul anterior agresiunii comise de inculpat. In acelasi timp, potrivit procesului verbal de cercetare a locului faptei in locuinta victimelor nu s-au gasit sume de bani, lipsind un borset care continea si acte potrivit declaratiilor partii vatamate A.Gh.. Este evident ca din suma de 2000 lei data victimei de catre martora I.E. aceasta a mai cheltuit, fiind in apropierea sarbatorilor de iarna iar victimele avand nevoie si de medicamente conform declaratiilor martorei P.A. Dar o suma de bani insemnata a mai ramas la domiciliul victimelor iar data de 20.12. era ziua in care se primeau si pensiile, ambele victime beneficiind de pensie.
 Faptul ca inculpatul a luat bani din locuinta victimelor rezulta si din coroborarea declaratiilor martorilor I.M. si I.I., persoane carora inculpatul, in seara comiterii celor doua omoruri, le-a restituit sume de bani pe care le datora. Astfel, martora I.M., proprietara imobilului in care locuia inculpatul, a declarat ca in seara zilei de 20.12.2010 inculpatul i-a platit chiria, dandu-i 2 bancnote de cate 100 lei, iar martorul I.I. a declarat ca in aceeasi seara inculpatul a venit la domiciliul sau pentru a-i restitui o datorie de 10 lei, dandu-i o bancnota de 100 lei (probabil pentru ca era beat), ocazie cu care inculpatul ar fi afirmat ca trebuia sa aiba asupra lui suma de 600 lei. In acelasi timp, din coroborarea declaratiilor martorului I.I. cu declaratiile martorului M.C.A., ca si cu sustinerile inculpatului, rezulta ca acesta a mai achizitionat si produse alimentare si bauturi alcoolice de la un magazin situat in aproprierea locuintei victimelor. Sustinerea inculpatului ca achizitiile au fost facute din surse proprii nu poate fi veridica in conditiile in care acesta solicitase anterior un imprumut victimelor, evident pentru ca avea nevoie de bani, si s-a deplasat la locuinta acestora pentru a primi o plata, evident tot pentru ca avea nevoie de bani, altfel neexplicandu-de furia care l-a cuprins in momentul in care a fost amanat la plata de victime.
 Inculpatul E.P. a negat faptul ca victima A.A. ar fi patruns in interiorul camerei in care locuia impreuna cu sotul sau, sustinand ca a asteptat pe aceasta in holul locuintei, loc in care a si ucis-o. Faptul ca victima a reusit sa patrunda in camera si ca lupta dintre aceasta si inculpat a inceput din acest loc rezulta insa din coroborarea probatoriilor administrate in cauza. Astfel, potrivit procesului verbal de cercetare a locului faptei in patul victimei A.A., care era diferit de cel in care statea si in care a fost ucis sotul sau, a fost gasita o scrumiera sparta prezentand urme de culoare brun roscata. In acelasi timp, potrivit raportului de constatare medico-legala nr. 2431/2011 victima A.A. prezenta, in afara plagilor taiate intepate, si leziuni de violenta care s-au putut produce prin lovire cu sau de corpuri dure. In plus, pe pernele de pe pat si pe peretele de deasupra patului care apartinea victimei A.A. s-au identificat mai multe urme de culoare brun roscat, urme imposibil sa provina de la sotul sau care era imobilizat in celalalt pat, unde a si fost ucis de inculpat.
 In drept, faptele inculpatului E.P. care, la data de 20.12.2010, s-a deplasat la locuinta victimelor A.A. si A.P., cu scopul de a primi niste sume de bani de la acestia pentru munca prestata in gospodaria lor si, pe fondul unui conflict cu victimele, a luat un cutit de bucatarie cu care le-a aplicat lovituri multiple, acestea decedand la scurt timp, dupa care si-a insusit un card pentru cumparaturi si suma de 600 lei, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de "omor deosebit de grav", prev. de art. 174, art. 175 lit. d si art. 176 lit. a, b, c si d C.pen., cu aplic. art. 37 lit. b C.pen., si "talharie", prev. de art. 211 alin. 1, alin. 21 lit. c C.pen., cu aplic. art. 37 lit. b C.pen.
Sub aspectul laturii subiective a celor doua infractiuni retinute in sarcina inculpatului instanta retine ca acesta a actionat cu forma de vinovatie a intentiei directe prev. de art. 19 pct. 1 lit. a C.pen., in sensul ca a prevazut rezultatul socialmente periculos al actiunilor sale, rezultat pe care l-a urmarit.
Este adevarat ca inculpatul nu s-a deplasat la locuinta victimelor cu scopul de a le ucide, insa suprimarea vietii acestora a fost comisa tot intentionat, in baza unei intentii spontane, intentie aparuta la momentul cand victimele au refuzat, prin amanare, plata sumelor de bani pretinse de inculpat.
 Inculpatul a profitat in realizarea actiunii de ucidere a victimei A.P. de situatia acestuia de persoana imobilizata la pat, in imposibilitate de a se apara, omorul fiind astfel comis in conditiile agravante prev. de art. 175 lit. d C.pen.
In raport de modalitatea de desfasurare a evenimentelor retinuta de instanta, de motivul prezentat de inculpat pentru uciderea victimelor, instanta retine si faptul ca intentia specifica infractiunii de talharie a intervenit la un moment anterior uciderii celor doua victime, inculpatul, pus in situatia de nu i se achita sumele de bani pretinse, gasind o modalitate de a face rost de bani. In aceste conditii uciderea celor doua victime a facilitat comiterea actului de sustragere de catre inculpat, in cauza omorul fiind comis in conditiile agravante prev. de art. 176 lit. d C.pen.
Prin raportare la multiplele leziuni cauzate victimelor prin activitatea inculpatului, astfel cum sunt acestea amplu descrise in rapoartele medico legale intocmite de IML Iasi, leziuni care au cauzat in mod evident acestora suferinte puternice, dincolo de actiunea specifica de ucidere, instanta va retine ca inculpatul a comis omorul in conditiile agravantei prev. de art. 176 lit. a C.pen., prin cruzimi. Rezulta dincolo de orice dubiu din rapoartele medico legale anterior amintite ca inculpatul a cauzat victimelor leziuni multiple prin care a urmarit sa produca acestora suferinte puternice. La examenul necroptic au fost evidentiate multiple leziuni pe corpul victimei A.P., in conditiile in care acesta nu a putut opune un minim de rezistenta datorita situatiei in care se afla, iar cu privire la victima A.A. au fost evidentiate multiple plagi si fracturi, fapt ce evidentiaza ca activitatea inculpatului a avut desfasurare in timp. In acelasi timp, modul in care acesta a actionat in uciderea victimelor, prin taieturi repetate executate in zone neletale, prin multiple plagi care au lezat aproape toate organele interne (plagi la nivel de plaman, inima, ficat, splina), reprezinta un aspect de ferocitate ce trezeste in constiinta oricarei persoane ce ia cunostinta de activitatea infractionala a inculpatului un sentiment de oroare.
Potrivit fisei de cazier judiciar atasate la dosarul cauzei inculpatul E.P. a mai fost condamnat anterior, inclusiv pentru comiterea unei infractiuni de omor, in cauza fiind aplicabila si agravanta prev. de art. 176 lit. c C.pen., ca si cea prev. de art. 176 lit. b C.pen. intrucat actiunea de ucidere a vizat doua persoane, rezultatul letal producandu-se in cazul ambelor.
Intrucat cele doua infractiuni au fost comise de inculpat dupa executarea pedepsei cu inchisoarea de 8 ani si 6 luni aplicata prin sentinta penala 715/18.03.1993, dar anterior intervenirii termenului de reabilitare judecatoreasca (termen ce se calculeaza in raport de intreaga antecedenta, inculpatul fiind anterior condamnat la o pedeapsa de 17 ani inchisoare pentru comiterea unei infractiuni de omor), rezulta ca pentru fiecare dintre acestea sunt incidente disp. art. 37 lit. b C.pen. privind comiterea infractiunii in stare de recidiva mare postexecutorie.
De remarcat si faptul ca in ceea ce priveste infractiunea de talharie instanta a retinut ca actele de violenta au fost exercitate de inculpat asupra celor doua victime intr-un dublu scop, cel al uciderii acestora si cel al procurarii facile a unor sume de bani, ambele scopuri fiind atinse de inculpat. Intrucat atat actele de violenta, cat si actele de sustragere de bunuri au fost realizate in incinta locuintei celor doua victime, infractiunea de talharie apare ca fiind comisa in conditiile agravante prev. de art. 211 alin. 21 lit. c c.pen.
Fiind intrunite conditiile prevazute de art. 345 alin. 2 C.proc.pen. instanta va dispune condamnarea inculpatului pentru faptele comise.
 La alegerea si individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate inculpatului E.P. pentru fiecare dintre faptele penale anterior descrise instanta va avea in vedere dispozitiile art. 72 C.pen., referitoare la dispozitiile partii generale a Codului penal, limitele de pedeapsa prevazute in textul de incriminare, gradul de pericol social al faptei savarsite, relevat de modalitatea, conditiile concrete de savarsire a acesteia (uciderea a doua persoane, dintre care una imobilizata, prin cruzimi, pentru a facilita sustragerea de bani, patrunderea in domiciliul unor persoane in imposibilitate fizica de a se apara eficient, pentru a face rost de bani, si agresarea extrem de violenta a acestora), dar si de persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior pentru comiterea unor infractiuni extrem de grave, inclusiv a unei infractiuni de omor, iar pe parcursul judecatii a refuzat sa coopereze cu instanta de judecata, in conditiile in care nici in cursul urmaririi penale nu a recunoscut integral acuzatiile.
 Tinand cont de cauzele si circumstantele de agravare a pedepsei, de faptul ca infractiunile au fost comise in stare de recidiva, de constientizarea minima a incalcarii drepturilor persoanelor din partea inculpatului, de lipsa oricarei empatii fata de victimele sale, dar si de varsta acestuia, de antecedentele penale care reflecta un comportament predispus criminogen din partea inculpatului, tendinta acestuia de a reactiona violent la incidente minore (a se vedea in acest sens raportul de expertiza medico legala psihiatrica), instanta va aplica inculpatului E.P. pedeapsa detentiunii pe viata pentru comiterea infractiunii de omor calificat si o pedeapsa cu inchisoarea orientate mult peste minimul special prevazut de textul de incriminare, in cazul infractiunii de talharie.
 In baza art. 65 Cod penal, avand in vedere si dispozitiile art. 176 C.pen. si ale art. 55 alin. 2 C.pen., se va aplica inculpatului E.P., alaturi de pedeapsa principala pentru infractiunea de omor deosebit de grav, si pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prevazute in art. 64 lit. a) teza a II-a si lit. b) Cod penal pentru o perioada de 10 ani, calculata conform disp. art. 66 Cod penal, precum si a degradarii militare (potrivit actelor dosarului inculpatul a satisfacut stagiul militar obligatoriu, actualmente fiind rezervist).
 Intrucat cele doua infractiuni retinute in sarcina inculpatului au fost comise in conditiile concursului real de infractiuni, anterior intervenirii unei hotarari definitive de condamnare pentru vreuna dintre ele, in baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. a C.pen. si art. 35 alin. 1 si 2 C.pen., vor fi contopite pedepsele principale aplicate inculpatului E.P., urmand ca acesta sa execute pedeapsa principala cea mai grea, respectiv detentiunea pe viata, la care se adauga si pedepsele complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b Cod penal, pentru o perioada de 10 ani, precum si a degradarii militare, prev. de art. 67 Cod penal.
In baza art. 71 C.pen. se va aplica inculpatului si pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b C.pen.
 In raport de prevederile art. 71 alin. 2 C.pen., instanta va interzice inculpatului doar drepturile prevazute de art.64 alineatul 1 literele a teza a-II-a si b Cod penal, respectiv dreptul de a fi ales in autoritati publice sau in functii elective publice si dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat, retinand ca natura faptelor savarsite, ansamblul circumstantelor personale ale inculpatului si constientizarea minima a incalcarii normelor legale conduc la concluzia existentei unei nedemnitati in exercitarea drepturilor de natura electorala prevazute de textul de lege mentionat.
 In ceea ce priveste pedeapsa accesorie prevazuta de art. 64 alineatul 1 litera a teza I Cod penal, instanta va avea in vedere hotararea Hirst contra Marii Britanii din 06.10.2005, prin care instanta europeana a constatat incalcarea prevederilor art. 3 din Protocolul nr.1 ca urmare a interzicerii in baza legii a dreptului de a alege persoanei ce a fost condamnata la pedeapsa inchisorii, apreciind ca o restrangere generala, automata si nediferentiata a unui drept fundamental consacrat de Conventia Europeana a Drepturilor Omului, depaseste marja de apreciere acceptabila oricat de larga ar fi, dar si decizia 74/2007 pronuntata de ICCJ in recurs in interesul legii. Fata de aceste considerente, apreciind ca in prezenta cauza, din probatoriul administrat, nu rezulta o nedemnitate a inculpatului in ceea ce priveste dreptul de a alege, instanta nu va interzice exercitiul acestui drept de natura electorala si, in consecinta, nu va face aplicarea art. 71 alineatul 2 raportat la art. 64 alineatul 1 litera a teza I Cod penal. In ceea ce priveste pedeapsa accesorie prevazuta de art. 71 alineatul 2 raportat la art. 64 alineatul 1 litera c Cod penal, instanta constata ca inculpatul nu s-a folosit de vreo functie, profesie sau activitate in vederea comiterii infractiunilor, motiv pentru care constata ca nu se impune aplicarea art. 64 alineatul 1 litera c Cod penal. Cum inculpatul nu este casatorit si nu are copii minori, neexistand nici posibilitatea rezonabila de a se prevedea ca ar putea fi numit tutore sau curator, nici drepturile prev. de art. 64 aliniatul 1 lit. d si e nu-i vor fi interzise.
 Cu privire la starea de arest preventiv, instanta constata ca inculpatul E.P. a fost arestat preventiv prin incheierea de sedinta din data de 21.12.2010 a Tribunalului Iasi, stare de arest mentinuta pana la data pronuntarii sentintei de fata.
 Asa cum s-a constatat si prin incheierea de sedinta din data de 31.03.2011, fata de inculpat existau indicii temeinice, confirmate de instanta de judecata prin solutia de fata, privind comiterea unor actiuni ilicite deosebit de grave, actiuni ilicite care constituie infractiuni si sunt pedepsite de lege cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani.
 In acelasi timp, lasarea in libertate a inculpatului continua sa prezinte un pericol concret pentru ordinea publica in sensul prevederilor art. 148 lit. f C.proc.pen., pericol relevat de continutul concret al faptelor cu privire la care exista indicii temeinice care justifica presupunerea ca au fost comise de inculpat - patrunderea in locuinta unor persoane, uciderea acestora prin acte de o cruzime deosebita, in scopul unic al obtinerii unor venituri ilicite - dar si de dispretul manifestat de inculpat pentru ordinea publica si pentru autoritatea cu care au fost investite organele statului. In plus, simpla trecere a unei anume perioade de timp nu este de natura sa diminueze rezonanta asupra gradului de pericol public a faptelor deduse judecatii, faptele imputate inculpatului fiind generatoare de puternice emotii si de o puternica stare de insecuritate in randul comunitatii restranse in care au fost comise. Pe de alta parte, indiciile de repetabilitate a unor acte din sfera ilicitului penal (inculpatul a mai fost anterior condamnat definitiv pentru infractiuni grave iar potrivit raportului de expertiza medico legala psihiatrica manifesta toleranta scazuta la factori de stres, instabilitate, iritabilitate, irascibilitate si heteroagresivitate) permit concluzia ca inculpatul, daca ar fi lasat in libertate, s-ar reactiva riscul de reiterare a actiunilor ilicite eliminat prin privarea lui de libertate.
 Pentru aceste motive, in baza art. 350 alin. 1 C.proc.pen. rap. la art. 160b C.proc.pen., instanta va mentine starea de arest preventiv a inculpatului si in baza art. 88 C.pen. va deduce din durata pedepsei aplicate perioada retinerii si a arestului preventiv.
Avand in vedere dispozitiile art. 7 din legea nr. 76/2008, intrucat infractiunile pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului E.P. fac parte din Anexa la legea anterior mentionata, si prin raportare la prevederile art. 13 din Normele metodologice de aplicare a Legii 76/2008 privind organizarea si functionarea Sistemului National de Date Genetice Judiciare, aprobata prin HG nr. 25 din 25.01.2011 (MO nr. 64 din 25.01.2011), instanta va obliga pe inculpatul E.P. la prelevarea de probe biologice in vederea introducerii profilului genetic in Sistemul National de Date Genetice Judiciare - S.N.D.G.J.
 In ceea ce priveste latura civila a cauzei, instanta retine ca partea vatamata AV. (fratele uneia dintre victime) a declarat in cursul urmaririi penale ca nu se constituie parte civila in cauza.
 Inca din cursul urmariri penale in cauza de fata s-a constituit parte civila numitul A.Gh., fratele victimei A.A., cu suma de 15 milioane lei (1500 lei RON) reprezentand daune materiale, respectiv cheltuieli de inmormantare (f. 150, d.u.p.), cerere reiterata in fata instantei de judecata (f.33). Interpelat de catre instanta la termenul din data de 17.03.2011 partea civila a declarat ca cele 15 milioane reprezinta lei noi (RON), neintelegand probabil intrebarea si nici diferenta dintre RON si ROL, partea civila folosind termenii anteriori legii de denominare. In aceste conditii si intrucat suma de 15.000.000 lei RON ar fi exagerat a fi pretins a fi fost cheltuita la o inmormantare, instanta va retine ca partea civila a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 1500 lei (15.000.000 lei ROL) cu acest titlu.
 Referitor la daunele materiale solicitate instanta retine ca partea civila, desi i s-a solicitat, nu a depus la dosarul cauzei inscrisuri care sa atesta efectuarea unor cheltuieli in perioada organizarii inmormantarii victimelor A.A. si A.P.. Totusi instanta retine ca suma solicitata de partea civila cu titlu de cheltuieli efectuate cu inmormantarea victimelor este rezonabila si posibil a fi fost cheltuita in scopul organizarii unui atare eveniment, prin raportare si la declaratia data in cursul urmaririi penale de partea vatamata A.V. care, de asemenea, a contribuit cu bani la inmormantarea celor doi soti. In plus, ar fi cu totul nerezonabil a solicita familiei victimei ca in situatia tragediei suferite sa conserve inscrisuri pentru dovedirea cheltuielilor efectuate.
 Pentru aceste motive, in baza art. 14 si art. 346 C.proc.pen. rap. la art. 998-999 C.civ., instanta va admite actiunea civila formulata de partea civila A.Gh. si va obliga inculpatul la plata catre acesta a sumei de 1500 lei cu titlu de despagubiri materiale.
 Referitor la solicitarea formulata in cursul urmaririi penale de Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iasi privind obligarea inculpatului la plata unei sume de bani cu titlu de cheltuieli determinate de efectuarea expertizei medico-legale psihiatrice (f. 152-155, d.u.p.), instanta retine ca aceasta este neintemeiata.
 In primul rand, temeiul legal invocat de unitatea sanitara nu-si poate avea aplicabilitate in cauza. Aceasta unitate nu poate avea calitatea de parte civila intrucat prejudiciul pretins nu este consecinta activitatii ilicite desfasurate de inculpat. In acelasi sens nici dispozitiile art. 313 din legea 95/2006 nu pot fi invocate la aplicare intrucat cheltuielile de spitalizare (a inculpatului) au fost efectuate in vederea realizarii expertizei medico legale psihiatrice (cum rezulta din coroborarea cererii de constituire parte civila cu mentiunile raportului de expertiza medico legala psihiatrica atasat la dosarul cauzei) si nu pentru vindecarea unor vatamari cauzate altor persoane prin activitatea ilicita a inculpatului (situatie la care se refera legea 95/2006).
 Instanta a considerat ca sumele de bani pretinse de Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iasi se incadreaza in notiunea juridica de "cheltuieli de judecata", fiind la modul evident vorba de cheltuieli efectuate in vederea desfasurarii procesului penal pornit impotriva inculpatului, respectiv pentru efectuarea examenelor medicale si a internarii necesare intocmirii raportului de expertiza.
 Ori, potrivit art. 47 din OG 1/2000 cheltuielile invocate de unitatea medicala trebuiau incluse in suma totala a cheltuielilor determinate de efectuarea expertizei medico legale, unitatea medicala trebuind sa primeasca de la IML contravaloarea acestora, intrucat IML Iasi nu elibereaza raportul de expertiza decat dupa efectuarea platii integrale a acestuia de catre organul judiciar care a dispus-o, in speta Parchetul de pe langa Tribunalul Iasi.
La dosarul de urmarire penala a fost de altfel atasata fisa de cheltuieli referitoare la desfasurarea urmaririi penale (f. 244), contravaloarea expertizei psihiatrice fiind evidentiata distinct. In plus, in raport de prevederile OG 1/2000, intrucat, asa cum am aratat, IML Iasi nu inainteaza raportul medico legal decat dupa achitarea tuturor cheltuielilor efectuate pentru realizarea expertizei, inclusiv cheltuieli efectuate de alte unitati sanitare, iar la dosarul cauzei este atasat raportul de expertiza medico legala psihiatrica, concluzia logica este ca cheltuielile determinate de efectuarea expertizei au fost integral achitate (catre IML, care trebuia sa vireze cota corespunzatoare celorlalte unitati sanitare implicate in expertiza), cererea formulata de Spitalul Clinic de Psihiatrie Socola Iasi fiind astfel nefondata.