Infractiunile de viol si lipsire de libertate - concurs de infractiuni; lipsirea de libertate care depaseste constrangerea in vederea realizarii actului sexual; Daune morale - posibilitatea instantei de judecata de a acorda daune morale intr-un cuan...

Infractiunile de viol si lipsire de libertate - concurs de infractiuni; lipsirea de libertate care depaseste constrangerea in vederea realizarii actului sexual;
Daune morale - posibilitatea instantei de judecata de a acorda daune morale intr-un cuantum superior constituirii de parte civila formulata de reprezentantul legal al victimei minore.

In fapt, inculpatul U.V., locuitor al comunei Voinesti, jud. Iasi, are 40 ani a intretinut o relatie de concubinaj cu numita N.M., materializata si prin nasterea a doi copii (o fetita de 4 ani si un baiat de 6 ani), care, in prezent, sunt institutionalizati din toamna anului 2009. Din referatul de evaluare a inculpatului, rezulta ca acesta prezinta detasare emotionala fata de cei doi minori, nefiind interesat in mentinerea legaturii cu acestia.
Inculpatul, pe parcursul evolutiei sale, astfel cum rezulta din referatul de evaluare, a acumulat frustrari si carente emotionale, din copilarie si adolescenta. Ulterior, s-au format tipare de gandire si comportamente deviante, manifestate in impulsivitate, agresivitate, comportament distructiv si adictiv, potentate de consumul de alcool excesiv. De asemenea, odata cu dezintegrarea personalitatii sale, au slabit si mecanismele de cenzura morala si sociala.
Trasatura esentiala, insa, a personalitatii inculpatului este capitalul considerabil de furie, negat si neconstientizat de catre acesta. Manifestarile deviante sunt amplificate, dupa cum s-a precizat mai sus, de consumul de alcool, cu debut in anul 2005, dupa cum insusi U.V. a declarat consilierului de probatiune, comportament adictiv care s-a cronicizat, ajungand pana la consum de alcool medicinal. Inevitabil, relationarea inculpatului cu rudele sale a ajuns sa fie defectuoasa. U.V. si-a agresat rudele, le-a sicanat, singurul cu care mai pastra o relatie directa fiind fratele lui, U.N.
In cursul zilei de 1 iunie 2010, inculpatul a consumat alcool, ajungand in stare de ebrietate, in intervalul orar 09.00 - 12.00, dupa ce, anterior, pe parcursul noptii, a mai consumat alcool. In drum spre casa, a hotarat sa se odihneasca si a dormit, astfel cum rezulta din declaratia acestuia data in faza de urmarire penala, pe un camp. Dupa ce s-a trezit, in jurul orelor 13.30, astfel cum rezulta din declaratia partii vatamate, s-a indreptat spre casa si, la un moment dat, a ajuns la marginea unei paduri de langa satul Mogosesti. Acolo a vazut mai multi copii ce erau la cules de cirese si dude. Parte dintre ei s-au deplasat la fantana din apropiere, iar partea vatamata minora A.S., impreuna cu minorul A.V. au continuat sa culeaga fructe.
 Ajungand in dreptul celor doi copii, inculpatul, dupa ce a mancat si el cateva fructe, le-a promis ca ii va duce la niste ciresi bogati si la niste tufe de fragi si s-au deplasat toti aproximativ 8 - 10 metri. Acolo, U.V. l-a urcat pe minorul A.V. intr-un cires. Potrivit declaratiei date in cursul urmaririi penale - fila 100 - , atunci s-a nascut in mintea inculpatului ideea de a viola minora ("eram beat si atunci mi-a venit ideea sa o violez pe acea fata"), sens in care partii vatamate A.S. i-a propus sa-l insoteasca in padure pentru a culege fragi; "barbatul mi-a spus sa merg cu el sa culegem fragi, fiindca stie el un loc in padure". Minora a fost de acord. In timp ce mergeau, inculpatul s-a prezentat ca fiind G. si i-a spus ca are 42 de ani. Distanta parcursa era apreciabila: "nu pot aprecia exact cat am mers, dar mi-am dat seama ca eram deja departe".
 Vazand ca distanta dintre ea si ceilalti copii se majoreaza si incepand sa-i fie frica ("am constatat ca mirosea puternic a fum de tigara si bautura alcoolica"), victima i-a cerut lui U.V. sa se intoarca la grupul de copii.
 Dorind sa o tina in preajma pentru scopul pe care si l-a fixat, respectiv acela de a intretine cu minora relatii sexuale, inculpatul a inceput sa demareze o activitate dolosiva de castigare a increderii, prin oferirea de informatii despre tatal fetei: "mi-a spus_ca este prieten cu tatal meu, stie ca il cheama C. si ca are o masina de culoare albastra Matiz si o macara albastra. Mi-a mai trecut frica atunci cand mi-a demonstrat ca il cunoaste pe tata". Intre timp, cei doi au ajuns in mijlocul padurii. Constatand ca nu se afla nici o livada acolo, minora i-a spus ca se intoarce la ceilalti copii, sens in care s-a intors sa plece, dar inculpatul a prins-o de mana ("m-a obligat sa-l urmez, apasand cu degetul mare incheietura mainii mele") si au continuat sa se deplaseze, mergand inca o perioada.
 Pentru a incerca sa fuga, partea vatamata l-a mintit pe inculpat ca trebuie sa mearga sa faca "treaba mare" si a luat-o la fuga, dar a fost prinsa de catre acesta. Enervat, U.V. a lovit-o de doua ori cu palmele peste fata si a amenintat-o ca o strange de gat daca mai incearca sa fuga.
 Acesta a fost momentul in care inculpatul s-a hotarat sa-si puna in aplicare hotararea infractionala. Astfel, inculpatul si-a asezat bluza de trening pe jos si i-a cerut minorei sa stea pe ea. Refuzul copilei l-a determinat pe U.V. sa o traga de mana si s-o impinga pe spate. Mai departe, a incercat sa-i dea in jos pantalonii, dar a intampinat rezistenta victimei ce ii tinea pe ea cu mainile. Urmarea acestui lucru a fost tot o reactie agresiva din partea inculpatului, care a lovit-o pe A.S. cu pumnul in zona fetei, dupa care i-a tras obiectele de vestimentatie pana la genunchi.
 A incercat sa intretina cu minora un raport sexual normal, dar impotrivirea constanta a acesteia, ca si conformatia fizica infantila, l-au impiedicat in atingerea acestui scop. A fost momentul in care -a hotarat sa o oblige la intretinerea unui raport sexual oral, intentie manifestata de altfel: "nu pot asa, dar facem altfel". S-a ridicat de pe fetita, aceasta din urma reusind sa se imbrace si chiar sa fuga, dar a fost imediat prinsa, apucata de inculpat de tricou (care s-a si rupt, victima reusind sa se tina de copaci: "mi-a rupt tricoul intrucat eu ma tineam de doi copaci stanga - dreapta si el m-a tras de tricou sa ma aseze"). Mai departe, a incercat sa-i bage penisul in gura, dar, intrucat aceasta tinea dintii stransi, a mai lovit-o odata in maxilar si a atentionat-o ca, daca il musca, "acolo ii ramane gura". In cele din urma, inculpatul a reusit sa intretina cu victima minora de 10 ani un raport sexual oral, ejaculand in gura acesteia. A.S. a scuipat lichidul pe tricoul inculpatului. Legat de acest din urma aspect, din raportul de expertiza serologica a urmelor biologice de pe tricoul inculpatului, raport cu nr. 21665/11.06.2010 al Institutului de Medicina Legala Iasi, rezulta ca pe frotiul efectuat din maceratul din pata de culoare galbuie cu aspect scrobit s-au evidentiat spermatozoizi (fila 43 ds. urm. pen.)
 Imediat dupa, minora a fost lasata sa se intoarca la ceilalti copii, inculpatul mergand spre cantonul silvic Mogosesti. Pe drumul de intoarcere, victima s-a intalnit cu parintii sai si patrula de politie ce o cautau, fiind sesizati de catre ceilalti copii. Din procesul verbal din data de 1 iunie 2010, rezulta ca sesizarea organelor de politie a avut loc la ora 16.50. La circa 20 - 30 minute dupa, minora a fost gasita in padure: "era plansa, avea tricoul rupt pe ea si prezenta urme de violenta la nivelul fetei, in sensul ca avea obrajii umflati si rosii si a declarat verbal ca a fost luata cu forta de un barbat care a amenintat-o ca, daca nu merge cu el, o va omori." - fila 32 ds. urm. pen.
 Inculpatul a fost identificat la cantonul silvic si condus la postul de polite Mogosesti.
 Minora a dat date multiple pentru identificarea inculpatului, descriind atat vestimentatia acestuia (sapca de culoare gri, model negru cu alb, tricou cu maneca scurta, cu guler descheiat cu nasturi, alb cu dungi orizontale - negre, rosii, verzi, portocalii - , o bluza de trening din fas albastru inchis, doua perechi de pantaloni - una la fel ca bluza de trening, peste acestia fiind o pereche de blugi de culoare albastru deschis - , purta pantofi sport albi), cat si detalii ale fizionomiei: "pe mana dreapta, deasupra incheieturii mainii, avea un tatuaj ce reprezenta o inima desenata si sub aceasta un inscris, dar nu stiu ce scria".
 Cu ocazia recunoasterii din grup, minora l-a recunoscut categoric pe cel care a agresat-o.
 Prin certificatul medico - legal nr. 1175/02.06.2010 al Institutului de Medicina Legala Iasi s-au constatat urmatoarele:
- pe coapsa stanga 1/3 medie extern excoriatie liniara de 4 cm; 1/3 inf. extern multiple excoriatii liniare si punctiforme superficiale, cea mai mare de 5 cm.;
- pe genunchiul stang ant. excoriatie de 1/1 cm., superficiala, iar extern excoriatie liniara de 7 cm; post, doua excoriatii punctiforme;
- pe gamba stanga1/3 superior extern 2 excoriatii liniare superficiale de 5 cm.;
- pe coapsa dreapta 1/3 medie ant. multiple excoriatii liniare si punctiforme, cea mai mare de 3 cm.;
- pe genunchiul drept extern excoriatie liniara superficiala de 5 cm.;
- pe coapsa dreapta 1/3 medie post. 2 excoriatii punctiforme;
- lombar median2 excoriatii superficiale de 3/0,5 si 2/0,2 cm.;
- malar stg. tumefactie discreta;
- organe genitale infantile;
- himen membranos cu inaltime de 0,1 - 0,2 cm., care delimiteaza la tractiune un orificiu himeneal cu diam. De 0,8 - 1 cm., integru, hiperemic,
- orificiul anal cu tonusul pastrat, fara semne de violenta.
 S-a concluzionat ca A.S. prezinta excoriatii si tumefactie, leziuni ce s-au putut produce prin loviri cu mijloace contondente si de corpuri contondente, si pot data din 01.06.2010; necesita 2 - 3 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare; este virgina, conformatia anatomica a himenului nepermitand consumarea unui raport sexual complet, cu intromisiune, fara deflorare.
 In legatura cu aceste fapte ale inculpatului, trebuie mentionate urmatoarele:
- din declaratiile victimei rezulta ca inculpatul a folosit atat violenta fizica, cat si constrangerea psihica, in acest din urma caz folosindu-se de ascendentul dat atat de constitutia sa fizica, cat si de frica imprimata minorei pe perioada drumului parcurs prin padure;
- pe parcursul intregului proces penal, minora A.S. a avut constanta in toate declaratiile date, indiferent de faza procesuala, inclusiv cu ocazia evaluarii facute de catre Directia Generala de Asistenta Sociala si Protectia Copilului - Serviciul Situatii de Urgenta;
- din prima fisa de examinare psihologica facuta victimei la data de 02.06.2010 in cursul urmaririi penale (fila 40 ds. urm. pen.) rezulta ca aceasta manifesta o simptomatologie clara de stres posttraumatic, ca a suferit o trauma psihica; manifesta agitatie psihomotrica, stare de apatie, lipsa de interes fata de lume, stare de depresie apatica; prezinta mimica trista; evita sa faca anumite actiuni care sa-i aminteasca de cele petrecute, fiindu-i frica de posibilitatea repetarii abuzului; isi doreste ca agresorul sa plateasca pentru fapta sa;
- din procesul verbal de reconstituire a traseului parcurs de victima (filele 44 - 48 ds. urm. pen.), rezulta, printr-o simpla adunare a distantelor parcurse, ca minora a fost obligata sa parcurga o distanta apreciabila, de mai bine de 2 Km., prin padure, prin locuri nepopulate de oameni; reconstituirea a durat nu mai putin de doua ore; in plus, chiar din declaratiile partii vatamate, coroborate cu declaratiile celorlalti minori si cu momentul gasirii acesteia de catre organele de politie si parinti, rezulta ca perioada cat a lipsit minora a fost de mai bine de doua ore;
- din declaratia mamei minorei, A.D., data in faza de urmarire penala, rezulta ca aceasta, in jurul orelor 16.00, a fost anuntata de copiii A.V., L.R. si de fiica sa M. despre faptul ca A.S. a fost luata in padure de un barbat necunoscut si nici unul dintre ei nu s-a mai intors; impreuna cu organele de politie, imediat anuntate, au mers in padure si, in jurul orelor 17.30 s-au intalnit cu victima; aceasta era speriata, tremura, plangea, era murdara de noroi pe spate, pe picioare, avea tricoul rupt la umarul drept; parul ii era ravasit, plin de scaieti, ii lipseau clamele; fata era rosie si cu urme de lovituri;
- din declaratiile minorului A.V.A. rezulta urmatoarele: acesta descrie aceleasi haine de vestimentatie ale barbatului cu care a plecat victima in padure, ca si aceasta din urma; a facut vorbire inclusiv despre tatuajul in forma de inima de la una dintre maini;
- martorul P.E.I., maistru de vanatoare, pe intreg parcursul procesului penal a declarat faptul ca, in ziua de 1 iunie 2010, in jurul orelor 17.30, a fost intrebat de inculpat (acesta venind dinspre padure) daca nu doreste sa-l angajeze ca ziler la animale; martorul descrie obiectele de vestimentatie ale lui U.V. (identice cu cele descrise de victima); acelasi martor face trimitere inclusiv la tatuajul in forma de inima de pe antebratul drept al inculpatului; martorul i-a dat inculpatului sa manance, dupa care acesta din urma a inceput sa sape in gradina; acolo a si fost gasit de organele de politie;
- martora U.M., cumnata inculpatului, il descrie ca o persoana violenta, pe fondul consumului excesiv de alcool, cu evidente probleme psihiatrice; de asemenea, martora descrie obiectele de vestimentatie ale inculpatului din ziua de 1 iunie 2010, ca si faptul ca acesta prezinta un tatuaj pe bratul drept, la incheietura mainii;
- la recunoasterea din grup a inculpatului de catre minorii A.S. si A.V. au participat martorii asistenti: N.B.I. si M.G., din declaratiile acestora rezultand faptul ca ambii copii, fara ezitare l-au indicat pe U.V. ca fiind persoana care a agresat-o pe A.S. si, respectiv, cu care ceasta din urma a plecat in padure;
- fratele inculpatului, martorul U.N. a facut parte din grupul de recunoastere; si acesta a precizat lipsa de ezitare a partii vatamate in a-l indica pe U.V. ca cel care a agresat-o sexual; cu ocazia recunoasterii din grup, inculpatul a declarat verbal in prezenta martorilor asistenti ca recunoaste si regreta fapta, comisa pe fondul consumului de bauturi alcoolice;
Inculpatul, in cursul cercetarii judecatoresti, s-a prevalat de dreptul la tacere prevazut de art. 70 Cod proc. pen.
In cursul urmaririi penale, a acceptat sa dea declaratie, descriind faptele comise, dar punand totul pe seama consumului de alcool.
Din referatul de evaluare intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Iasi rezulta ca, in cazul inculpatului se constata existenta unei probleme legate de consumul de alcool, comportament care a debutat aproximativ in jurul anului 2005.
In familia de provenienta, inculpatul nu a avut frustrari materiale, el fiind insa privat de atentia si afectiunea parintilor, care aveau resurse limitate in acest sens. Manifestarile de furie s-au concretizat in comiterea de infractiuni, pentru care a si fost condamnat, executand deja pedepsele aplicate de instante.
Atitudinea frecvent prezenta la inculpat este aceea de deplasare a responsabilitatii spre alte persoane sau situatii de viata, care in timp, a slabit considerabil cenzura morala a acestuia.
S-a remarcat, de asemenea, faptul ca inculpatul si-a creat o imagine de sine idealizata (el s-a prezentat ca un om curajos, cu simtul dreptatii, care fie se apara de atacurile altora, fie apara persoane mai slabe care au nevoie de protectia sa!! - fila 44 ds. fond -),in scopul de a nega si depasi sentimentele de umilinta si nesiguranta din copilarie si adolescenta. Din declaratiile rudelor (surorilor inculpatului, cu privire la care acesta din urma s-a prezentat ca un protector al lor in situatii dificile) rezulta ca U.V., in realitate, le agreseaza, le sicaneaza, atitudine care a culminat cu incendierea casei parintesti.
Trasatura esentiala a personalitatii inculpatului este capitalul considerabil de furie, negat si neconstientizat de catre acesta.
Faptul ca prefera sa se implice in activitati care presupun munca necalificata releva tendinta de autoizolare si alienare sociala.
Pe plan afectiv, inculpatul manifesta raceala si incapacitate de atasare, exercitand adesea acte de agresiune asupra concubinelor. Fata de copiii rezultati din ultima relatie de concubinaj, inculpatul a dovedit aceeasi detasare emotionala, dupa institutionalizarea lor pierzand legatura cu acestia, lipsa de preocupare pentru evolutia acestora fiind evidenta.
Din referat mai rezulta ca faptele deduse judecatii au ca motivatie profunda defularea furiei, a frustrarilor, pulsiunea sexuala.
Negarea faptelor comise, in fata consilierului de probatiune, au la baza conflictul dintre imaginea de sine construita si cea reala; acelasi lucru il determina, printre altele, sa deplaseze responsabilitate catre spre altcineva, respectiv victima, care a fost pusa de tatal ei sa minta. Inculpatul nu a manifestat empatie fata de victima de 10 ani.
S-a concluzionat prin referat ca reabilitarea inculpatului necesita o interventie complexa, impunandu-se supravegherea stricta a acestuia intr-un mediu institutionalizat, avand in vedere ca labilitatea lui emotionala poate genera reiterarea comportamentului infractional.
Mai trebuie mentionata si imprejurarea ca, prin raportul de expertiza medico - legala psihiatrica nr. 1136/07.07.2010 al I.M.L. Iasi (filele 134 - 135 ds. urm. pen.) s-a concluzionat ca inculpatul prezinta diagnosticul de "tulburare de personalitate de tip instabil impulsiv", faptele penale ce formeaza obiectul prezentului dosar fiind comise cu discernamant.
In drept, faptele inculpatului U.V. care, in ziua de 1 iunie 2010, pe parcursul a aproximativ doua ore, prin folosirea de manopere dolosive in scopul castigarii increderii minorei de 10 ani A.S., a determinat-o pe aceasta sa-l urmeze in padure, ulterior impiedicand-o, prin agresiuni fizice si psihice, sa se intoarca acasa, toate acestea in scopul ulterior manifestat si realizat de a intretine relatii sexuale, intrunesc elementele constitutive ale infractiunilor de:
- "viol exercitat asupra unei minore ce nu a implinit 15 ani si care se afla in ocrotirea inculpatului", prev. de art. 197 alin. 1, alin. 3 teza I Cod penal;
- "lipsire de libertate a unei minore in mod ilegal", prev. de art. 189 alin. 1, 2 Cod penal.
 Se retine savarsirea de catre inculpat si a infractiunii de "lipsire de libertate in mod ilegal" pentru urmatoarele considerente:
- infractiunea de viol include in continutul ei, in mod natural, numai lipsirea de libertate necesara realizarii raportului sexual prin constrangere;
- lipsirea de libertate ce depaseste aceasta necesitate isi pastreaza autonomia si constituie infractiune de lipsire de libertate in mod ilegal;
- in speta de fata, dupa cum s-a demonstrat mai sus, inculpatul a plecat cu victima in padure in jurul orelor 13.30; de la un moment foarte apropiat, U.V. a inceput sa desfasoare manopere dolosive pentru a castiga increderea fetitei in scopul de a o impiedica sa se intoarca si a se afunda cat mai mult in padure, in zone foarte rar folosite: "mi-a spus_ca este prieten cu tatal meu, stie ca il cheama C. si ca are o masina de culoare albastra Matiz si o macara albastra. Mi-a mai trecut frica atunci cand mi-a demonstrat ca il cunoaste pe tata";
- la momentul la care minora a declarat ca vrea sa se intoarca la ceilalti copii, reactia inculpatului a fost una edificatoare pentru a conchide ca a fost comisa si infractiunea prev. de art. 189 alin. 1, 2 Cod penal: "m-a obligat sa-l urmez, apasand cu degetul mare incheietura mainii mele" ;
- de la momentul insotirii inculpatului si pana la momentul consumarii raportului sexual, au trecut mai mult de 2 ore, perioada recunoscuta si de catre inculpat in faza de urmarire penala, timp in care minora a fost impiedicata sa se intoarca, atat prin inducere in eroare - la inceput - , cat si explicit, prin lovirea acesteia si obligarea ei sa il urmeze;
- nu in ultimul rand, reconstituirea traseului parcurs de victima - cu indicatii asupra lungimii acestuia - a durat aproximativ doua ore; este edificatoare si declaratia mamei data in faza de urmarire penala, din care rezulta ca aceasta, in jurul orelor 16.00, a fost anuntata de copiii A.V., L.R. si de fiica sa M. despre faptul ca A.S. a fost luata in padure de un barbat necunoscut si nici unul dintre ei nu s-a mai intors; impreuna cu organele de politie, imediat anuntate, au mers in padure si, in jurul orelor 17.30 s-au intalnit cu victima; aceasta era speriata, tremura, plangea, era murdara de noroi pe spate, pe picioare, avea tricoul rupt la umarul drept; parul ii era ravasit, plin de scaieti, ii lipseau clamele; fata era rosie si cu urme de lovituri;
- fata de cele mentionate, instanta constata ca victima minora de 10 ani A.S. a fost lipsita de libertate cu mult peste timpul necesar realizarii raportului sexual prin constrangere.
In acest sens, instanta va dispune schimbarea incadrarii juridice, potrivit disp. art. 334 Cod proc. pen., schimbare pusa in discutia partilor la data de 14 febr. 2011.
 Activitatea infractionala a inculpatului U.V. se caracterizeaza printr-o pluralitate de infractiuni sub forma concursului real, prev. de art. 33 lit. a Cod penal (aspect de asemenea pus in discutia partilor prin eficientizarea disp. art. 334 Cod proc. pen.).
Fata de aspectele de fapt si de drept expuse se va dispune condamnarea inculpatului.
 La individualizarea judiciara a pedepsei principale ce va fi stabilita pentru fiecare dintre infractiunile concurente si, ulterior, aplicata, si a modului ei de executare, instanta va avea in vedere criteriile prevazute de art. 72 C.p., respectiv, dispozitiile generale ale Codului penal, limitele de pedeapsa fixate in partea speciala pentru infractiunile retinute in sarcina inculpatului, gradul de pericol social al faptelor savarsite, persoana infractorului, precum si imprejurarile care atenueaza sau agraveaza raspunderea penala.
Gradul de pericol social concret al faptelor comise de catre inculpat este unul ridicat, avand in vedere atingerea importanta adusa valorilor sociale ocrotite de legea penala, modul si mijloacele de savarsire a faptelor, asa cum au fost descrise mai sus, imprejurarile in care faptele au fost comise si, nu in ultimul rand, urmarile produse, respectiv, incalcarea libertatii de miscare, a libertatii sexuale si a integritatii corporale a unei fetite de nu mai mult de 10 ani, a bazelor morale care trebuie sa lumineze viata unui copil, atingerea adusa dezvoltarii fizice si psihice a victimei minore. Mai trebuie subliniata varsta partii vatamate, faptul ca raportul sexual deviant si-a pus amprenta asupra competentelor sociale ale minorei (astfel cum rezulta din fisa de caracterizare psihopedagogica aflata la fila 117 si urm. dosar fond), care au nevoie a fi exersate.
La randul sau, inculpatul prezinta un pericol social ridicat, fapt dovedit de modalitatea si imprejurarile in care a comis infractiunile si de atitudinea acestuia de dupa comiterea faptelor, caracterizata, astfel cum s-a aratat mai sus, prin detasare emotionala, prin incercari de deplasare a responsabilitatii spre altcineva, respectiv victima, care a fost pusa de tatal ei sa minta. Inculpatul nu a manifestat empatie fata de victima de 10 ani. Importante sunt si concluziile referatului de evaluare, analizate mai sus, dar care evidentiaza faptul ca reabilitarea inculpatului necesita o interventie complexa, impunandu-se supravegherea stricta a acestuia intr-un mediu institutionalizat, avand in vedere ca labilitatea lui emotionala poate genera reiterarea comportamentului infractional.
Cat priveste antecedenta inculpatului, acesta a mai fost condamnat anterior nu mai putin de 9 ori, analiza cazierului judiciar reliefand si condamnari pentru acte de agresiune, cum ar fi: talharie, vatamare corporala. Ultima condamnare a fost de 5 ani si 6 luni inchisoare, prin sent. pen. nr. 2213/12.04.2002 a Judecatoriei Iasi, definitiva prin dec. pen. nr. 1297/26.11.2002 a Tribunalului Iasi, pedeapsa executata la momentul 1 iunie 2010. Pentru aceste considerente, se impun a fi retinute si disp. prev. de art. 37 lit. b Cod penal, privind starea de recidiva postexecutorie.
 In functie de aceste criterii, cat si de dispozitiile partii generale ale Codului penal, precum si de limitele de pedeapsa prevazute in partea speciala, tinand cont si de intreaga situatie de fapt retinuta in sarcina inculpatului, instanta ii va stabili acestuia cate o pedeapsa principala cu inchisoarea orientate inspre mediu.
Alaturat de pedepsele principale, instanta, in temeiul art. 65 alin. 2 Cod penal, ii va stabili inculpatului si cate o pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b, d si e C.p. pe o durata diferita, tinand cont de imprejurarile evidentiate in considerentele prezentei hotarari. In cauza nu poate fi aplicata pedeapsa complementara a degradarii militare, prev. de art. 67 Cod penal, intrucat inculpatul nu are stagiul militar satisfacut. La individualizarea, in aceasta modalitate, a pedepselor complementare, instanta a avut in vedere tocmai perseverenta comportamentului ilicit al inculpatului, atitudinea lui in relatiile de concubinaj, fata de copiii sai, relevata de probele mentionate mai sus, apreciind ca acesta este incompatibil cu calitatea de tutore sau curator. Modalitatea de savarsire a faptelor pledeaza inclusiv pentru interzicerea drepturilor parintesti.
Ulterior, in baza art. 33 lit. a Cod penal cu referire la art. 34 alin. 1 lit. b Cod penal, inculpatului i se va aplica pedeapsa principala cea mai grea, fara a i se stabili si un spor, data fiind pozitia procesuala a acestuia in cursul urmaririi penale. In baza art. 35 alin. 3 Cod penal se va aplica inculpatului, alaturi de pedeapsa principala, si pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a doua, lit. b, d si e C.p. pe perioada cea mai mare stabilita.
 Pe durata si in conditiile prev. de art. 71 Cod penal se va interzice inculpatului exercitiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a doua, lit. b, lit. d si lit. e Cod penal, existand identitate de ratiune in ceea ce priveste aplicarea pedepsei accesorii si aplicarea pedepsei complementare a interzicerii acelorasi drepturi, astfel ca, motivele care au determinat si au impus aplicarea disp. art. 65 Cod penal sunt aceleasi cu cele care reclama incidenta art. 71 Cod penal.
 Constatand ca temeiurile ce au stat la baza luarii, si ulterior mentinerii starii de arest preventiv a inculpatului nu s-au modificat, ci, din contra, s-au consolidat, mai ales ca se va dispune condamnarea acestuia, in baza art. 350 alin. 1 C.p.p., instanta va mentine aceasta masura preventiva.
 In baza art. 88 C.p. se va deduce din pedeapsa aplicata inculpatului durata retinerii si arestarii preventive, respectiv de la 01.06.2010, ora 22.00 la zi.
 In ceea ce priveste latura civila a cauzei, la termenul din 13 septembrie 2010, instanta, in conformitate cu disp. art. 17 alin. 1 Cod proc. pen., din oficiu, a pornit si a exercitat actiunea civila pentru partea vatamata minora, solicitand, totodata, in temeiul disp. art. 17 alin. 2 Cod proc. pen., partii responsabile civilmente, in colaborare cu avocatul din oficiu, sa prezinte in scris intinderea pagubelor materiale si a daunelor morale la care se considera indreptatite partile civile minore. La termenul din data de 27.09.2010, partea vatamata minora, prin reprezentantii legali A.D. si A.C., s-a constituit parte civila in cauza cu sumele de 8000 lei, cu titlu de daune morale, si 2000 lei cu titlu de daune materiale - fila 48 ds..
 Cat priveste daunele materiale solicitate, la dosar, la fila 47, a fost depusa chitanta cu nr. 0007675/02.06.2010, in suma de 51 lei de achitare de catre A.C. tatal victimei, a contravalorii expertizarii minorei de catre I.M.L. Iasi; de asemenea a fost depus un plic, la fila 116 ds. fond, cuprinzand mai multe bilete de transport, insa, analiza acestora a evidentiat faptul ca doar unul dintre ele era datat, respectiv bonul de plata a combustibilului cu nr. 0030/22.11.2010 (data la care prezenta cauza a avut un termen), in valoare de 24,86 lei. Fata de celelalte bonuri, cum nu a putut fi stabilita legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu, instanta nu le va putea folosi in cuantificarea daunelor materiale.
 Prin urmare, inculpatul, in baza art. 14, art. 17, art 346, art. 348 Cod proc. pen. va fi obligat sa plateasca partii civile minore A.S., prin reprezentanti legali A.D. si A.C., doar suma de 75,86 lei cu titlu de daune materiale. Martorul A.P., a carui audiere a fost admisa, inclusiv de catre inculpat, prin aparator, nu a putut preciza alte cheltuieli efectuate cu insanatosirea victimei.
 In ceea ce priveste prejudiciul moral, este cunoscut faptul ca acesta este rezultatul lezarii unui drept nepatrimonial si, desi s-a considerat ca este imposibila o reparare pecuniara a acestuia, invocandu-se caracterul arbitrar al acestei reparatii, neputandu-se stabili nici un fel de echivalenta intre durerea morala si o anumita suma de bani, totusi prezenta acestuia ca parte componenta a prejudiciului in ansamblu, potrivit disp. art. . art. 998, 999 C. civ., si-a gasit o aplicare constanta in practica judiciara .
 Despagubirile acordate pentru prejudicii izvorate din fapte ilicite trebuie sa reprezinte intotdeauna o acoperire integrala si nu se stabilesc in raport cu posibilitatile materiale ale inculpatului sau ale victimei. Esentiala este stabilirea concordantei dintre intinderea prejudiciului moral si cuantumul despagubirii, nefiind admisa nici o diferenta in plus, si nici o diferenta in minus.
 In cazul lezarii relatiilor sociale referitoare la libertatea de miscare, la libertatea si inviolabilitatea sexuala a persoanei, la desfasurarea vietii sexuale a persoanei cu respectarea normelor morale, la convietuirea sociala, in cazul lezarii bazelor morale care trebuie sa lumineze viata unui copil, a integritatii fizice si psihice a unui minor, pentru cuantificarea prejudiciului moral nu se poate apela la probe materiale, judecatorul fiind singurul care, in raport cu consecintele, pe oricare plan, suferite de partea civila, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala, care sa compenseze dezechilibrele morale, dificultatile in adaptare, carentele de la nivelul gandirii, astfel cum rezulta din fisele de evaluare psihologica.
 Astfel, este de retinut ca aceasta cuantificare nu este supusa unor criterii legale de determinare. In acest caz, cuantumul daunelor morale se stabileste, prin apreciere, urmare a aplicarii de catre instanta de judecata a criteriilor referitoare la consecintele negative suferite de partea civila in plan psihic, importanta valorilor lezate si masura in care li s-a adus atingere, intensitatea cu care au fost percepute consecintele vatamarii, masura in care a fost afectata situatia familiala si sociala a partii civile. Totodata, in cuantificarea prejudiciului moral, aceste criterii sunt subordonate conditiei aprecierii rezonabile, pe o baza echitabila, corespunzatoare prejudiciului moral efectiv produs.
 In cauza, instanta a fost in masura sa aplice aceste criterii, urmare a faptului ca a fost produs acel minim de argumente si indicii din care sa rezulte masura afectarii drepturilor nepatrimoniale prin actiunile exercitate de catre inculpat, de natura a duce la evaluarea echitabila a despagubirilor ce ar urma sa compenseze prejudiciul moral si a apreciat, in cauza fiind posibil, data fiind varsta partii civile si obligatia pe care o are in raport cu disp. art. 17 alin. 3 Cod proc. pen. (actiunea civila fiind exercitata si din oficiu), ca suma solicitata nu reprezinta o apreciere echitabila, corespunzatoare prejudiciului moral efectiv produs partii civile.
 Sunt evidente consecintele negative suferite de partea civila in plan psihic, traumele psihice si fizice suferite (victima minora a prezentat multiple echimoze si excoriatii in nu mai putin de 11 locuri de pe corpul sau), sechelele posttraumatice care afecteaza negativ participarea acesteia la viata sociala si la care instanta a facut referire in cuprinsul prezentei hotarari.
 Fata de cele aratate instanta apreciaza ca, alaturi de pedeapsa aplicata inculpatului pentru faptele abominabile comise, suma de 20.000 lei este necesara si echitabila pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de victima minora.
 In consecinta, in baza art. 14, art. 17, art 346, art. 348 Cod proc. pen. inculpatul va fi obligat sa plateasca partii civile minore A.S. suma de 20000 lei cu titlu de daune morale.