Arestarea preventiva. Probe si indicii temeinice. Este adevarat ca, pentru a dispune condamnarea unei persoane este necesar sa existe probe certe de vinovatie in sensul art. 63 Cod penal, potrivit caruia ,,constituie proba orice element de fapt ca...

Prin incheierea penala nr. 1 din 6 ianuarie 2012 Judecatoria Viseu de Sus, in baza art.149 1 si urmatoarele cod procedura penala, a respins ca neintemeiata propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria  Viseu de Sus privind arestarea preventiva a inculpatilor D.D. pentru savarsirea infractiunilor  prev. si ped. de art. 86 alin.1 din OUG 195/2002 - rep., (2 fapte), cu aplic. art. 33 lit.a si art. 37 lit.b c.p. si G.D. pentru savarsirea infractiunii  prev. si ped. de art. 239 alin.3 si 5 si art. 264 alin.1 c.p., cu aplic. art. 33 lit.a c.p.
           Pentru a hotari in acest sens prima instanta a retinut ca prin rezolutia din data de 04.01.2012, ora 10:10, s-a inceput urmarirea penala impotriva invinuitului G.D. pentru savarsirea infractiunilor de ,,ultraj", ,,sfidarea organelor judiciare" si ,,favorizarea infractorului", fapte prev. si ped. de art.239 alin.3 si 5,  art.2721 si art.264 alin.1 toate din c.p., cu aplicarea art.33 lit.a din c.p.
             Prin rezolutia din data de 04.01.2012 din dosarul penal nr.2/P/2012, ora 10:00, s-a inceput urmarirea penala impotriva invinuitului D.D. pentru savarsirea infractiunii prev. si ped. art. 86 alin.1 din O.U.G.195/2002 rep., cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b din c.p. iar prin ordonanta din 04.01.2012, ora 16:00, s-a dispus extinderea cercetarilor si inceperea urmaririi penale impotriva sa pentru savarsirea infractiunii prev. si ped. art. 85 alin.1 din O.U.G.195/2002 rep. cu aplicarea art.37 alin.1 lit.b din c.p., ambele cu aplicarea art.33 lit.b din c.p. retinandu-se ca in data de 03.01.2012, ora 20:19, lucratorii de politie din cadrul Politiei Orasului Borsa, aflati in exercitarea atributiilor de serviciu, au procedat la efectuarea semnalelor regulamentare pentru oprirea autovehiculului marca �Nissan Patrol", de culoare rosu, care nu avea montate placute cu numerele de inmatriculare si care se deplasa pe str. Victoriei din Borsa. Conducatorul auto nu s-a supus semnalelor de oprire, a continuat deplasarea cu viteza sporita pe str. Victoriei, str.22 Decembrie, str. Unirii, si a oprit pe str. Luceafarului, pe un segment de drum in rampa cu o declivitate mare.
Conducatorul auto a fost identificat in persoana inculpatului D.D. care, din verificarile efectuate, s-a constatat ca nu este detinator de permis de conducere emis de autoritatile nationale, aspect cunoscut de lucratorii de politie care l-au depistat. Datorita refuzului de a furniza datele de identificare, a atitudinii recalcitrante si a incercarii de a se sustrage de la control, inculpatul D.D. a fost incatusat de organele de politie.
Comportamentul inculpatului a fost surprins si inregistrat video cu aparatura �radar" care era in functiune in acel moment.
            In apropiere de locul unde a fost depistat D.D., a aparut un autovehicul de teren marca �Toyota Land Cruiser", cu numere de inmatriculare specifice Germaniei (LBXJ 4565), din care a coborat inculpatul G.D., respectiv din partea dreapta-fata, i-a adresat cuvinte insultatoare agentului de politie Simon Marian, iar in momentele ulterioare l-a lovit pe acesta cu pumnul stang in umarul drept, cauzandu -i leziuni vindecabile in 22-25 zile,ingrijiri medicale actiune observata din apropiere de agentul de politie Ivascu Teofil-Catalin.
               Comportamentul agresiv al inculpatului G.D. a continuat, in sensul ca a inceput sa-l traga pe inculpatul D.D. din mainile politistilor, desi acesta avea catuse aplicate la maini in pozitia �la spate", facilitand in acest sens scaparea acestuia.
   Cei doi inculpati au fugit pe str. Luceafarului, iar apoi pe un teren in panta acoperit cu vegetatie forestiera si nu au putut fi prinsi de organele de politie desi la fata locului cei doi agenti au solicitat sprijin prin dispeceratul unitatii.
  Analizand propunerea formulata in raport cu actele dosarului de urmarire penala, instanta de fond a retinut ca la baza propunerii de arestare preventiva au stat dispozitiile articolului 148 alin 1 litera, a d si  f din codul de procedura penala.
        A constatat ca in ceea ce priveste cazul de  la lit. a retine ca inculpatul D.D,nu a fugit  ori s-a ascuns, in scopul de a se sustrage de la urmarire sau de la judecata, pentru ca desi initial  a incercat sa nu poata fi identificat, conducand intr-un loc izolat, la venirea agentilor de politie  nu a parasit autoturismul si la solicitarea  lor  de  a-l insoti, a facut  acest lucru si ca  daca ar fi intentional sa se sustraga de la urmarire evident  ca o putea face dupa  ce a oprit masina, putand sa dispara in noapte, fara a  putea  fi identificat.
In ceea ce priveste cazul de la lit. d din  art. 148 cod procedura penala inculpatul a savarsit  o noua  infractiune concurenta, insa  nu apare conditia complimentara ca arestarea sa fie  in interesul urmarii penale, fapt   fiind  deja pe deplin dovedita  si recunoscuta.
  In ceea ce priveste conditia prevazuta de art. 148 lit. f cod procedura penala,  respectiv  savarsirea  unei infractiuni pedepsibila cu o pedeapsa mai  mare  de 4 ani si ca ar exista  probe ca  lasarea sa  in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea  publica instanta constata ca acest temei presupune indeplinirea cumulativa a celor doua conditii: savarsirea unei infractiuni pentru care legea prevede pedeapsa detentiunii pe viata sau inchisoare mai mare de 4 ani si sa existe probe ca lasarea in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Instanta de fond a constatat ca prima dintre aceste conditii este realizata, fapta presupus a fi savarsita de catre inculpat fiind o infractiune pedepsita de lege cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, limitele speciale fiind in cazul de fata    1- 4 ani, respectiv  1-5 ani.
In acest sens instanta a retinut ca pericolul social al faptei deriva din imprejurarile savarsirii acesteia si nu din incadrarea juridica data faptei in actul de sesizare, incadrarea juridica a faptei fiind stabilita cu autoritate de lucru judecat doar prin hotararea definitiva a instantei de judecata.
In consecinta, instanta de fond a constatat, din probele administrate pana in acest moment procesual, ca fapta nu a are un impact major asupra societatii si ca nu se poate vorbi de un pericol social real,major si concret si ca lasarea in liberate a inculpatilor nu prezinta pericol pentru ordinea publica si a apreciat ca desi acestia au mai comis fapte de natura penale acestea  nu au fost de o gravitate  mare, respectiv fapte de furt si infractiuni la legea circulatiei, pedepsele la care  au fost condamnati fiind executate.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul G.D. , instanta de fond a considerat neindeplinita conditia prevazuta de art.143 cod procedura penala, respectiv inexistenta  probelor sau indiciilor temeinice ca acesta a savarsit fapta  penala. Prezenta acestuia inculpat  la  locul incidentului este arata doar de cei  doi agenti care  au constatat  fapta coinculpatului si de alti agenti fie prin cunostinte  directe fie din spusele celorlalti si nu se coroboreaza cu nici o alta  proba. Dimpotriva, martorii audiati in cauza Timis  Marian si Stetcu Gavrila, rezulta ca la incident a participat fratele inculpatului, respectiv martorul Grec Victor situatie  care este confirmata si de martora Timis  Maria, care a vazut personal  de  la cca 2 m alergand un tanar urmarit de doi politisti, ori in actul de sesizare a instantei se retine ca cei doi coinculpati au fugit impreuna, mai mult inculpatul a administrat  dovezi din  care rezulta ca era  in alta  parte ( la hotel) si avea alte preocupari.
Pentru considerentele aratate anterior prima instanta a respins propunerea Parchetului de pe langa Judecatoria Viseu de Sus.
Impotriva acestei incheieri a declarat recurs Parchetul de pe langa Judecatoria Viseu de Sus,care a solicitat casarea incheierii instantei de fond pe motiv ca aceasta este netemeinica in primul rand pentru ca desi  s-a retinut in mod corect si obiectiv starea de fapt pana la un moment dat, ulterior a dat prioritate variantei construite de inculpati, ignorand celelalte probe administrate. Instanta de fond, se mai arata in recursul procurorului, a concluzionat gresit ca agentii de politie nu au actionat in mod justificat cand au folosit forta si au procedat la incatusarea inculpatului D.D., acesta nefiind intr-o situatie care sa impuna o asemenea procedura si nici nu a analizat mare parte a materialului probator, respectiv declaratiile partilor vatamate, a martorilor care au vazute aceste aspecte relevante ale starii de fapt, percepute in mod direct si detaliat care se coroboreaza cu procesul verbal de cercetare si constatare la fata locului, sens in care solicita arestarea preventiva a celor doi inculpati.
Procedand la judecarea recursului in baza motivelor invocate dar si din oficiu, tribunalul a constatat urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 1491 C.pr.penala, daca sunt intrunite conditiile prev. de art.143 din C.pr.penala si exista vreunul din cazurile prev. de art. 148 C.pr.penala, cand se considera ca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului, judecatorul dispune arestarea preventiva a acestuia aratand temeiurile care justifica luarea acestei masuri.
Probele aflate la dosar indreptatesc instanta sa aprecieze ca in cauza exista indicii temeinice chiar si in cazul inculpatului G.D. care a negat participarea la actiunile descrise de organul de urmarire penala, ca inculpatii au comis infractiunile descrise, in sensul ca la data de 3 ianuarie 2012, ora 20,20, lucratorii de politie din cadrul Politiei orasului Borsa in exercitarea atributiilor de serviciu au procedat la efectuarea semnalelor regulamentare pentru oprirea autovehiculului Nissan Patrol de culoare rosie care nu avea montate placute cu numere de inmatriculare si circula pe strada Victoriei din acelasi oras. Conducatorul auto identificat ulterior in persoana inculpatului D.D. nu s-a supus semnalelor de oprire si a continuat deplasarea cu o viteza cu mult peste 100 km/ora si a oprit, desi urmarit, abia dupa aproximativ patru kilometri pe un segment de drum in rampa. Datorita refuzului de a furniza date de identificare si atitudinii recalcitrante, inculpatul D.D. care era cunoscut ca nu detine permis de conducere, a fost incatusat de organele de politie. La scurt timp dupa efectuarea acestei proceduri a aparut un autovehicul de teren cu numere de inmatriculare germane din care a coborat din partea dreapta fata inculpatul G.D., a inceput sa-i adreseze cuvinte insultatoare agentului de politie Simon Marian, lovindu-l. Conform certificatului medico-legal agentul de politie Simon Marian a suferit leziuni care au necesitat pentru vindecare   22-25 zile de ingrijiri medicale. Dupa lovirea agentului de politie inculpatul G.D. a inceput sa-l traga din mainile politistilor pe inculpatul D.D. desi avea aplicate catuse pe maini, reusind sa-i asigure scaparea. Inculpatii au fugit pe strada Luceafarului iar apoi pe un teren in panta acoperit cu vegetatie forestiera, astfel ca nu au reusit sa fie prinsi desi la fata locului au ajuns si ceilalti agenti care au fost anuntati prin dispeceratul unitatii.
Desi inculpatul D.D. a recunoscut atat imprejurarea ca a condus un autoturism fara sa posede permis de conducere si ca autovehiculul nu avea numere de inmatriculare, a negat implicarea in vreun fel in actiunea de dupa oprirea sa, celalalt inculpat a negat in totalitate faptele retinute in sarcina sa si profitand de asemanarea cu fratele sau, a acreditat ideea ca nici macar nu a fost la fata locului si ca cel care a intervenit pentru a aplana violentele exercitate de politisti asupra inculpatului D.D. a fost fratele sau, G.V.  E adevarat ca din probele administrate a reiesit ca numitul Grec Victor a fost si el in zona incidentului insa mult departe de locul savarsirii faptelor, sosind in acea zona cu un autovehicul marca Skoda Octavia. De altfel martorii cu care a venit inculpatul G.D. la fata locului desi neaga ca inculpatul ar fi fost cu ei in masina, confirma ca cel care a venit cu ei a ramas langa masina politiei iar ei si-au continuat deplasarea.
Prin urmare, tribunalul a apreciat ca raportat la aceasta expunere de evenimente care contureaza starea de fapt, dar si existenta indiciilor ca inculpatii au fost cei care le-au comis, este necesara arestarea preventiva a acestora, luarea unei alte masuri nefiind suficienta. Cu atat mai mult cu cat inculpatul G.D. mai este cercetat in alte doua dosare penale, in ultimul fiind liberat provizoriu sub control judiciar prin incheierea penala nr. 54 din 2011 a Tribunalului Maramures, iar inculpatul D.D., desi se afla in stare de recidiva postexecutorie, in cursul lunii mai 2011 a mai fost surprins comitand acelasi gen de infractiuni.
Chiar daca s-a solicitat arestarea preventiva a inculpatilor pe temeiurile prevazute de art. 148 lit. a, d si f C.pr.pen fata de D.D. si art. 148 lit. a, b si f C.pr.pen. pentru G.D., tribunalul a dispus arestarea acestora doar in temeiul art. 148 lit. a si f C.pr.pen., celelalte nefiind justificate, si doar pentru infractiunile prevazute de art. 86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 fata de inculpatul D.D. si pentru ultraj si favorizarea infractorului prev. de art. 239 alin. 3, 5 C.pen. si art. 264 C.pen. fata de inculpatul G.D., avand in vedere ca pedepsele pentru celelalte infractiuni pentru care inculpatii sunt cercetati nu depasesc limita de 4 ani prevazuta de art. 136 alin. 4 C.pr.pen. sau sunt prevazute alternativ cu amenda, nepermitand intr-o atare situatie luarea masurii solicitate. Cu privire la temeiurile  legale  au stat care la baza luarii unei  asemenea masuri preventive tribunalul a constatat ca in cauza sunt incidente doar prevederile art. 148 lit. a si f din C.pr.penala, intrucat inculpatii, desi aveau cunostinta de procedurile penale initiate impotriva lor, au decis sa nu se prezinte de indata la organele de urmarire penala invocand diverse motive  iar pentru infractiunile comise legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani existand probe ca lasarea lor in libertate prezinta pericol concret pentru ordinea publica, aspect care rezulta starea de fapt expusa si din infractiunile pentru care sunt cercetati.
In mod evident exista indicii suficiente in cauza din care sa rezulte ca inculpatii au comis faptele pentru care sunt cercetati iar la aprecierea gradului de pericol social ca temei al arestarii celor  doi inculpati a fost analizata natura si gravitatea faptelor comise de fiecare dintre ei  si anume ca inculpatul G.D.,  a  exercitat acte de violenta asupra unui agent de politie aflat in exercitiul atributiilor de serviciu  iar inculpatul D.D nu a oprit continuandu-si deplasarea cu viteza excesiv de mare pentru un drum public  desi politia a procedat la efectuare semnalelor regulamentare ,creand un real pericol pentru participantii la trafic.
Pentru considerentele de mai sus, constatand ca sunt realizate cumulativ conditiile legale, tribunalul a admis propunerea parchetului, casand in totalitate incheierea judecatoriei si a dispus arestarea preventiva a inculpatilor pe o perioada de 29 de zile, incepand cu data de 12.01.2012 pana la data de 09.02.2012.