Pretentii

    
    
    pretentii
    
    
    (Tribunalul Mehedinti - d.c. 469/R/12.04.2012)
    
    Prin  cererea  inregistrata la Judecatoria Dr.Tr.Severin la data de  28.10.2010  reclamantul C.L. a  chemat in judecata  pe paratii D.I. si D.D. solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta  acestia sa fie obligati sa-i plateasca suma de  10.000   lei contravaloarea prejudiciului   pe care  l-au cauzat nepotul si respectiv  fiul   acestora, minorul   D.S.-A. in varsta de  11  ani   care a  lovit cu un pietroi  pe  fiul sau   minor C.C.C. in varsta de 6 ani producandu-i un  traumatism cranio-cerebral  grav care a necesitat doua operatii repetate in perioada  19.09.- 04.10.2010. In subsidiar s-a solicitat obligarea paratilor la plata unei prestatii lunare de 300 lei/luna pana la insanatosirea minorului.
    In motivarea actiunii, a aratat  ca in data de 19.09.2010 in jurul orei  15.30  minorul C.C.C., in timp ce se juca in fata casei lui C.C.a fost chemat de D. A., in varsta de 11 ani si au mers impreuna pe dealul Streinic, la o distanta de 400 m pentru a se juca. S-a mentionat apoi ca in aceste imprejurari D.A. l-a lovit cu un pietroi in cap pe minorul C.C.C., care a intrat in coma. Au fost alertati cetatenii din sat care au anuntat parintii si salvarea iar minorul a fost transportat initial la Spitalul Judetean Mehedinti, apoi la Spitalul din Craiova - Sectia neurochirurgie, unde i s-a pus diagnosticul traumatism cranio-cerebral grav, pe biletul de iesire din spital fiind mentionat ca minorul ramane sub observatie toata viata, urmand sa revina la control peste trei saptamani. Minorul a ramas internat doua saptamani si a suferit doua operatii.
    In drept,  actiunea  a  fost intemeiata pe dispozitiile art.1000 - 1002 cod civil.
    In  dovedirea actiunii a depus la dosar copia biletului de  iesire din spital  din 4.10.2010 si  adeverinta  nr. 2057/25.10.2010  emisa de  Primaria  com. Ilovat.
    Paratii au formulat  intampinare  prin care au solicitat respingerea actiunii   promovata  de  catre reclamant  si prin care au invocat  lipsa calitatii procesuale  pasive a  paratului D.I. In motivarea intampinarii, paratii au aratat ca, in realitate minorul C.C.C. a  suferit accidentul in  discutie  urmare  a  unui caz  fortuit, a  unei intamplari nedorite si neprovocate de nepotul,  respectiv fiul sau, anume  piatra  ce a  ricosat  in capul  fiului  reclamantului  s-a  desprins in momentul in care mai multi copii ai satului urcau in sir indian pe  cararea pietruita a unui deal, iar aceasta desprinzandu-se prin rostogolire a lovit  pe C.C.C. in cap, acesta aflandu-se in spatele copiilor.
    La data de 03.01.2011, prin serviciul registratura, reclamantul a depus o precizare de actiune aratand ca suma de 10.000 lei este compusa din 6.000 lei daune materiale si 4.000 lei daune morale si a solicitat citarea in cauza a numitei D.F., mama minorului D.A.
    Sub aspectul probatoriului, instanta a incuviintat si administrat pentru ambele parti proba cu inscrisuri si proba testimoniala, fiind audiati martorii reclamantului I.M., I.V. si martorii paratilor R.V. si M.F.A., ale caror declaratii se afla consemnate in scris si atasate la dosar. Desi paratul D.I. a fost citat cu mentiunea prezentarii personale la interogatoriu, nu s-a prezentat in instanta pentru a-i fi administrata aceasta proba.
    Prin sentinta civila nr. 1239/07.03.2011  a  Judecatoriei   Drobeta Turnu Severin s-a respins actiunea formulata de reclamantul C.L. impotriva paratilor D.D. si D.I., ca nefondata.
    La data de 11.04.2011 reclamantul C.L. a formulat recurs impotriva sentintei civile nr. 1239/07.03.2011  a  Judecatoriei   Drobeta Turnu Severin, Tribunalul Mehedinti prin  decizia nr. 921/R/20.06.2011, a admis recursul reclamantului, a casat sentinta si a trimis dosarul spre rejudecare aceleiasi instante de fond.
    La data de 04.07.2011 dosarul a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Drobeta Turnu Severin sub nr.15941/225/2010*.
    In rejudecare, instanta a intregit cadrul procesual conceptand-o si citand-o in cauza pe parata D.F., mama minorului si a incuviintat si administrat pentru parti proba cu inscrisuri si testimoniala cu cate 2 martori, fiind audiati C. A., R.C., R.L.V. si M.F.A.
    Prin sentinta civila nr. 6360/13.12.2011 Judecatoria Dr.Tr.Severin, a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului D.I. invocata de paratii D.D. si D.F., a respins actiunea formulata de reclamant impotriva paratului D.I. ca fiind formulata impotriva unei persoane fara calitate procesuala pasiva, a admis in parte actiunea formulata de reclamant, in calitate de reprezentant legal al minorului C.C.C. in contradictoriu cu paratii D.D. si D.F., pentru urmatoarele considerente:
    Reclamantul C.L., in calitate de reprezentant legal al minorului C.C.C., a chemat in judecata pe paratii D.I., D.D. si D.F. solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta acestia din urma sa fie obligati la plata sumei de 10.000 lei, din care 6.000 lei daune materiale suma cheltuita cu cele doua operatii si spitalizarea minorului si 4.000 lei daune morale pentru suferintele prilejuite de incident.
    In urma probatoriului administrat, respectiv declaratiile martorilor date atat in fata organelor de urmarire penala, cat si in fata instantei, instanta retine ca in data de 19.09.2010, in jurul orelor 15:00 - 16:00, minorul C.C.C.  impreuna cu sora sa C.L. si M.F. se jucau in fata casei acestuia din urma. Acestora li s-au alaturat minorii D.A.S. si R.V. si impreuna au mers pe Dealul Streinic la joaca.
    La un moment dat minorul D.A., aflandu-se in varful dealului a calcat pe o piatra, care in cadere s-a faramitat in mai multe bucati, cea mai mare lovindu-l in cap pe minorul C.C.C., care se afla la baza dealului. Aceasta situatie de fapt a rezultat din audierea in fata instantei a minorilor care se aflau la fata locului, respectiv R.L.V., M.F., coroborand si concluziile raportului de expertiza medico legala care a concluzionat ca leziunile traumatice ale minorului C.C.C.  s-au produs prin lovire cu sau de corpuri dure.
    Instanta, fata de faptul ca paratii, prin reprezentant, au invocat exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului D.I., s-a pronuntat cu prioritate cu privire la aceasta exceptie.
    Potrivit art.137 cod procedura civila, instanta s-a pronuntat mai intai asupra exceptiilor de  procedura si asupra celor de  fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii.
    Calitatea procesuala pasiva este traducerea procesuala a calitatii de subiect obligat in raportul de drept material dedus judecatii, putere in virtutea careia paratul sta in justitie. Asadar, legitimarea procesuala pasiva presupune identitatea dintre persoana paratului si cel obligat in raportul juridic litigios. Intrucat reclamantul este acela care declanseaza procedura judiciara, acestuia ii revine obligatia de a justifica atat calitatea sa procesuala, cat si calitatea procesuala a paratului. Aceasta obligatie isi are temeiul in dispozitiile art. 112 Cod procedura civila, care prevede ca cererea de chemare in judecata trebuie sa cuprinda, printre alte elemente, obiectul, precum si motivele de fapt si de drept pe care se intemeiaza pretentia reclamantului. Prin indicarea pretentiei sale, precum si a imprejurarilor de fapt si de drept pe care se bazeaza aceasta pretentie reclamantul justifica indreptatirea de a introduce cererea impotriva unui anumit parat.
    Potrivit art. 1000 alin. 1 si 2 cod civil "suntem responsabili de prejudiciul cauzat prin fapta persoanelor pentru care suntem obligati a raspunde sau de lucrurile ce sunt sub paza noastra, iar tatal si mama, sunt responsabili de prejudiciul cauzat de copiii lor minori ce locuiesc cu dansii".
    Cum din inscrisurile depuse la dosar a rezultat ca paratul D.I. este bunicul minorului, textul citat mai sus instituind raspunderea doar pentru parinti, instanta a admis exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratului D.I. si a respins actiunea fata de acesta.
    Cu privire la fondul cauzei, actiunea fiind intemeiata pe institutia raspunderii civile delictuale, instanta a retinut ca, in baza art. 998 si art.999 cod civil, pentru angajarea raspunderii civile delictuale, trebuie intrunite cumulativ urmatoarele conditii: existenta unui prejudiciu, existenta unei fapte ilicite, a unui raport de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia celui care a cauzat prejudiciul.
    Pe langa conditiile generale ale raspunderii si cumulativ cu acestea, pentru angajarea raspunderii parintilor in conditiile art. 1000 alin. 2 doua conditii speciale trebuie indeplinite: copilul sa fie minor si sa aiba locuinta la parintii sai.
    Instanta a apreciat intemeiata in parte actiunea pentru considerentele urmatoare:
    Pentru ca prejudiciul sa existe trebuie sa fie cert si sa nu fi fost reparat inca. Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta sa fie sigur atat in privinta existentei cat si in privinta posibilitatii de evaluare.
    Pentru a stabili daca aceasta conditie a raspunderii delictuale este indeplinita trebuie analizat daca reclamantul a suferit un prejudiciu actual, prin diminuarea patrimoniului acesteia.
    In urma savarsirii faptei, minorul C.C.C. a suferit leziuni traumatice care au necesitat aproximativ 40-45 zile de ingrijiri medicale, prin caracterul lor leziunile punand in primejdie viata persoanei vatamate (fila 10 - raport medico legal). In perioada 19.09. - 04.10.2010 minorul a fost internat la Spitalul Judetean de Urgenta nr. 1 Craiova, cu diagnosticul "traumatism cranio - cerebral forte, plaga cranio-cerebrala profunda parieto-occipitala dreapta cu ruptura de sinus lateral drept operata; plaga zdrobita, intinsa a pielii capului parieto-occipitala dreapta" (dosar parchet).
    Instanta a retinut ca reclamantul a solicitat daune materiale in cuantum de 6.000 lei, insa nu a depus la dosar inscrisuri care sa faca dovada efectuarii pretinselor cheltuieli mentionate, martorul I.V.(fila 40) mentionand doar ca i-a dat reclamantului 3.000 lei in ziua accidentului, ulterior inca 2.500 lei si 500 lei sotiei acestuia, insa nu rezulta din nici un alt inscris de la dosar (eventual bonuri fiscale, chitante) pe ce au fost cheltuite aceste sume.
    Pe de alta parte, instanta a apreciat ca se impune obligarea paratilor D.D. si D.F., in calitate de parinti ai minorului D.A. la plata catre minorul C.C.C., prin reprezentant legal a sumei de 4.000 lei cu titlu de daune morale, avand in vedere suferinta fizica resimtita ca urmare a accidentarii sale cu o piatra si provocarea de leziuni traumatice cranio-cerebrale, disconfortul produs de necesitatea prezentarii sale la unitati spitalicesti, a internarii pe o durata de 15 zile, cele doua interventii chirurgicale suferite, a administrarii tratamentului, dar si de restrangerea fireasca a sferei activitatilor cotidiene, pe perioada recuperarii, respectiv lipsa de la scoala in aceasta perioada.
    In plus, din biletul de iesire din spital a rezultat ca minorul va trebui sa mai suporte o noua interventie, o cranioplastie pentru defectul osos la maturitate, iar in concluziile raportului medico legal s-a retinut ca leziunile au avut drept consecinta infirmitatea (filele 6 si 10 dosar parchet).
    Fapta ilicita a minorului D.A.S. consta in actiunea acestuia care, calcand pe o piatra, aceasta s-a desprins de pe versant si in cadere, faramitandu-se l-a lovit in cap pe minorul C.C.C., provocandu-i un traumatism cranio-cerebral grav.
    Cu privire la vinovatia celui care a cauzat prejudiciul, trebuie avut in vedere faptul ca in materie de raspundere civila delictuala, autorul prejudiciului este obligat sa raspunda si pentru culpa cea mai usoara, fara a se face distinctie intre formele vinovatiei, asa cum rezulta si din dispozitiile art. 998 si 999 cod civil, care prevad raspunderea celui a carui "greseala" ( art. 998), ori a carui "neglijenta" sau "imprudenta"( art.999) a produs prejudiciul.
    Instanta a retinut ca, pentru a fi declansata raspunderea parintilor, nu se cere insa ca minorul sa fi actionat cu discernamant, in alte cuvinte, aplicarea art. 1000 alin. 2 cod civil nu este conditionata de vinovatia minorului.
    De asemenea, este probata si legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul produs, cat si celelalte doua conditii speciale copilul este minor si locuieste cu parintii sai, chiar daca la momentul incidentului acestia erau plecati in strainatate si minorul lasat in grija bunicului.
    Instanta nu a gasit incidenta in cauza nici una din cauzele caracterul ilicit al faptei si nici vreo situatie care inlatura vinovatia (fapta imputabila exclusiv victimei, fapta unui tert pentru care autorul nu este tinut sa raspunda, cazul fortuit si forta majora), care oricum in cazul raspunderii parintilor pentru fapta minorului nu se cere a fi indeplinita.
    In consecinta, avand in vedere principiului repararii integrale a prejudiciului cauzat de fapta ilicita, care guverneaza raspunderea civila delictuala, fiind intrunite conditiile raspunderii doar pentru suma de 4000 lei reprezentand daune morale, precum si caracterul solidar al raspunderii, instanta a admis in parte actiunea si a obligat in solidar paratii sa achite reclamantului suma de  4000  lei  cu titlu de despagubiri reprezentand daune morale si a respins capatul de cerere privind obligarea la plata sumei de 6.000 lei, reprezentand daune materiale, ca neintemeiat.
    Fiind in culpa procesuala, conform dispozitiilor art.274 cod procedura civila raportat la art. 277 cod procedura civila, a obligat paratii in solidar sa achite reclamantului suma de  107 lei constand in onorariu platit notarului pentru incheierea procurii reprezentantului reclamantului C.G. (fila 10) si 63 lei costul expertizei medico legale achitat cu chitanta nr. 8000/27.10.2010.
    Totodata, desi prin actiune s-a solicitat si plata cheltuielilor de deplasare ale martorilor reclamantului, nu s-au depus inscrisuri doveditoare privind cuantumul acestora.
      Impotriva acestei sentinte au declarat recurs atat reclamantul cat si paratii, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
      Reclamantul a solicitat casarea hotararii pronuntata de instanta de fond si obligarea paratilor la plata sumelor solicitate, desi nu a putut depune inscrisuri in sustinerea acestor pretentii. A mentionat insa ca este de notorietate faptul ca pentru banii platiti pentru serviciile medicale nu se elibereaza intotdeauna chitante fiscale.
      Paratii au formulat recurs impotriva hotararii instantei de fond sustinand ca din considerente nu rezulta nici macar sumar argumentele pentru care s-au inlaturat apararile lor. Toate probele administrate in cauza au dovedit ca accidentarea victimei a fost rezultatul unui caz fortuit. Mai mult, au aratat ca este bizara solutia instantei, in conditiile in care in mod corect s-a retinut ca reclamantul nu a facut dovada unui prejudiciu material.
      Analizand recursurile prin prisma motivelor invocate tribunalul apreciaza ca neintemeiat recursul declarat de reclamant si intemeiat recursul declarat de parati, pentru urmatoarele considerente:
    La data de 19.09.2010, in jurul orelor 15:00 - 16:00, minorul C.C.C.  impreuna cu sora sa C.L. si M.F.se jucau in fata casei acestuia din urma. Acestora li s-au alaturat minorii D.A.S. si R.V. si impreuna au mers pe Dealul Streinic la joaca.
    La un moment dat minorul D.A., aflandu-se in varful dealului a calcat pe o piatra, care in cadere s-a faramitat in mai multe bucati, cea mai mare lovindu-l in cap pe minorul C.C.C., care se afla la baza dealului Tribunalul retine ca pana la momentul producerii acestui incident minorii au facut 2-3 "ture",adica au urcat si coborat dealul de 2-3 ori. Aceasta situatie de fapt a rezultat din audierea in fata instantei a minorilor care se aflau la fata locului, respectiv R..L. V.(fil.42), M.F.(fil.44), coroborand si concluziile raportului de expertiza medico legala care a concluzionat ca leziunile traumatice ale minorului C.C.C. s-au produs prin lovire cu sau de corpuri dure.
    Potrivit art.998 C.civ orice fapta a omului, care cauzeaza altuia prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara,iar potrivit art.999 din acelasi act normativ,omul este responsabil nu numai de prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si de acela ce a cauzat prin neglijenta sau prin imprudenta sa.
    Pentru angajarea raspunderii civile delictuale este necesara indeplinirea cumulativa a urmatoarelor conditii:fapta ilicita, prejudiciu, legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciul produs si culpa in producerea acestui prejudiciu cu precizarea ca vina in producerea prejudiciului poate imbraca atat forma intentiei cat si cea a imprudentei sau neglijentei.
    In ceea ce priveste fapta ilicita, a minorului D.A.S., consta in actiunea acestuia care, calcand pe o piatra, aceasta s-a desprins de pe versant si in cadere, faramitandu-se l-a lovit in cap pe minorul C.C.C., provocandu-i un traumatism cranio-cerebral grav.
    Cu privire la vinovatia celui care a cauzat prejudiciul, trebuie avut in vedere faptul ca in materie de raspundere civila delictuala, autorul prejudiciului este obligat sa raspunda si pentru culpa cea mai usoara, fara a se face distinctie intre formele vinovatiei, asa cum rezulta si din dispozitiile art. 998 si 999 cod civil, care prevad raspunderea celui a carui "greseala" ( art. 998), ori a carui "neglijenta" sau "imprudenta"( art.999) a produs prejudiciul.
    Pe langa aceste conditii ce tin de fapta proprie a minorului a minorului tribunalul retine ca, fata de temeiul cererii de chemare in judecata art.1000-1002 C.civ., daca exista fapta, prejudiciu, legatura de cauzalitate si vinovatia autorului minor, atunci se declanseaza tripla prezumtie in sarcina parintilor si care presupune ca in exercitarea atributiilor ce le revin au existat abateri, ca intre exercitarea corespunzatoare a atributiilor parintesti si comiterea faptei prejudiciabile exista un raport de cauzalitate dar si ca parintii au o culpa,  de obicei in forma neglijentei, in indeplinirea necorespunzatoare a obligatiilor ce le reveneau.
    Aceste elemente au fost relevate si de catre instanta de fond insa la aprecierea existentei vinovatiei parintilor,in formele aratate anterior, trebuie avute in vedere si acele aspecte care s-au suprapus faptei autorului si care pot duce la inlaturarea vinovatiei si implicit se realizeaza o exonerare de raspundere a parintilor aceasta in conditiile in care paratii recurenti au invocat, inca din primul ciclu procesual, cazul fortuit ca element ce inlatura raspunderea delictuala.
    Temeiul inlaturarii culpei parintilor pentru fapta copilului lor minor il reprezinta art.1000 alin.5 din vechiul C.civ. si potrivit caruia tatal si mama, institutorii si artizanii sunt aparati de responsabilitatea aratata mai sus, daca probeaza ca n-au putut impiedica faptul prejudiciabil .
    In materia pe care o analizam trebuie aratat ca, pentru a nu li se angaja raspunderea, parintii trebuie sa dovedeasca ca si-au indeplinit obligatia de supraveghere, crestere si educare a minorului dar cu toate acestea nu au putut impiedica faptul prejudiciabil astfel ca intre fapta lor si prejudiciu nu exista un raport de cauzalitate.
    Prin urmare, fara a detalia elementele de dovada, trebuie spus ca parintii pot dovedi ca un fapt exterior copului a dus la producerea prejudiciului si in privinta faptelor exterioare, practica judiciara si literatura juridica este unanima in a aprecia ca poate fi cazul fortuit, forta majora, fapta unui tert sau chiar fapta victimei insasi.
    Cum in cauza a fost invocat cazul fortuit doar acesta va fi analizat si pentru aceasta trebuie pornit de la definitia acestui element si care este apreciat ca fiind orice eveniment provenit, fie de la natura, fie de la om, fie de la lucru, pe care prudenta umana nu poate sa le prevada si caruia nu se poate rezista dar si care poate fi prevazut si evitat doar de un ins extrem de diligent, cu mult peste standardul obiectiv al unui om mediu, bonus pater familias.
    Pentru a aprecia existenta in cauza a cazului fortuit trebuie analizata starea de fapt raportata la persoana minorului.
    Astfel asa cum au declarat martorii audiati incidentul s-a produs intrucat minorul D.A., aflandu-se in varful dealului a calcat pe o piatra, care in cadere s-a faramitat in mai multe bucati, cea mai mare lovindu-l in cap pe minorul C.C.C. cu mentiunea ca pana la acel moment toti copii prezenti mai urcasera si coborasera de cel putin doua ori dealul pe aceiasi carare.
    Or, in aceste conditii, cum se pare ca acel loc era un loc de joaca obisnuit al copiilor din zona, iar pana la momentul incidentului nu au mai avut loc alte intamplari cel putin asemanatoare, este greu de presupus ca un copil de 11 ani putea prevedea ca urmare a calcarii cu piciorul intr-un anumit loc se putea desprinde o piatra.
    Prin urmare fata de starea de fapt expusa si confirmata de martorii audiati in cauza tribunalul apreciaza ca desprinderea unei pietre care a determinat vatamarea minorului C.C.C., intruneste conditiile cazului fortuit exonerator de raspundere. Este adevarat si in acelasi timp dureros ca minorul C.C.C.  a fost victima unei lovituri dar trebuie inteles ca sunt anumite situatii, cum este cea de fata, in care nu se poate angaja in mod obligatoriu raspunderea unei persoane pentru prejudiciul produs.
    Pentru aceste motive in baza art.312 alin.1 C.pr.civ., va fi admis recursul formulat de catre D.D. si D.F., modificata partial sentinta si respinsa actiunea precizata.
    Cum fata de paratul D.I. actiunea a fost respinsa inca de la fondul cauzei iar aceasta solutie nu s-a cerut a fi reformata, in baza art.312 alin.1 C.pr.civ. recursul acestuia va fi respins ca lipsit de interes, fiind mentinute totodata dispozitiile sentintei privind solutionarea exceptiei lipsei calitatii procesuale pasive a acestui recurent.
    Fata de solutia ce se va pronunta asupra recursului formulat de catre parati si apreciind ca nu se mai impune analizarea recursului reclamantului, acesta va fi respins.
    In baza art.274 C.pr.civ. se va lua act ca  nu se solicita cheltuieli de judecata.