Imbogatirea fara justa cauza. Existenta unui temei constitutional al raspunderii.

      R O M A N I A
TRIBUNALUL BRASOV
     SECTIA CIVILA


SENTINTA CIVILA NR.
Sedinta publica de la mai 2009
Completul compus din:


     Pentru astazi fiind amanata pronuntarea solutionarii cauzei civile de fata privind solutionarea cererii formulata de reclamantul    in contradictoriu cu paratii    si   , avand ca obiect pretentii.
     La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa partilor.
     Procedura de citare este legal indeplinita.
     Dezbaterile in cauza de fata au avut loc in sedinta publica din  2009, cand partile prezente au pus concluzii in sensul celor consemnate in incheierea de sedinta din acea zi, care face parte integranta din prezenta, iar instanta, pentru a da posibilitate partilor sa depuna concluzii scrise, in temeiul dispozitiilor art. 146 Cod procedura civila,  a amanat pronuntarea pentru data de .
     Instanta, in urma deliberarii, a pronuntat sentinta de mai jos.


T R I B U N A L U L,


Constata ca prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. de mai sus, reclamantul   a chemat in judecata pe paratii   si  , solicitand ca prin hotararea ce se va pronunta sa se dispuna obligarea paratilor la plata sumei de 195.000 euro si a dobanzilor la aceasta suma, cu cheltuieli de judecata.
In motivarea cererii, reclamantul a aratat ca la data de 1.09.2005 a efectuat un transfer bancar pentru suma mentionata mai sus, in contul paratei, fara ca intre acestia sa existe un contract sau un raport juridic din care sa-i revina aceasta obligatie, suma fiind virata dintr-un cont al Casei Regionale de Credit Agricol  intr-un cont la B.R.D. indicat de parata.
A mai aratat ca, in aceasta situatie, patrimoniul sau s-a micsorat cu suma de 195.000 euro, iar patrimoniul paratei s-a marit cu aceasta suma, fiind incidente dispozitiile art. 993 – 997 Cod civil, si fiind indeplinite conditiile imbogatirii fara justa cauza.
A aratat de asemenea ca paratii sunt de rea-credinta, intrucat au acceptat aceasta plata, astfel ca au obligatia de a-i achita si dobanzile.
In drept au fost invocate dispozitiile legale mentionate mai sus.
In probatiune au fost depuse la dosar actul denumit „”, datat si emis de Casa Regionala de Credit Agricol Mutual  , extrase de cont bancar, acte referitoare la societatea comerciala in care partile sunt asociate, alte inscrisuri, a fost administrata proba cu interogatoriul paratilor.
Cererea a fost legal timbrata potrivit exprimarii pretentiilor in lei.
Paratii   si   au formulat intampinare, invocand exceptia inadmisibilitatii actiunii, cu motivarea ca actiunea in repetitiune are caracter subsidiar, respectiv nu poate fi exercitata decat in absenta oricarui alt mijloc procedural pentru valorificarea pretentiilor, in sensul ca, daca drepturile si obligatiile partilor rezulta dintr-o conventie, nu se poate recurge la aceasta actiune.
Au mai aratat ca reclamantul sustine fara temei ca intre parti nu a exista contract sau raport juridic din care sa rezulte obligatia platii sumei de bani pretinse, in conditiile in care intre parti exista asemenea raporturi juridice, acestia fiind asociati in cadrul S.C. S.R.L., avand ca obiect principal de activitate servicii in agricultura, iar administratorul societatii este parata  .
Au aratat de asemenea ca asociatii au convenit in sensul ca finantarea activitatii sa se faca in special de catre asociatii francezi, iar asociatii romani au intreprins actiuni in vederea realizarii acestei intelegeri, respectiv au efectuat numeroase deplasari cu asociatii francezi si cu cei care ii insoteau, au cautat terenuri in zona Tulcea, Insula Mare a Brailei, Delta, au incheiat contracte cu proprietarii de terenuri din localitatile  si, au arat si semanat 800 ha teren, au platit muncitorii si au asigurat cazarea si hrana acestora, au decopertat suprafata de 7300 mp teren, au dirijat santierul, au obtinut autorizatii pentru ingrasamintele importate, s-au ocupat de relatiile cu autoritatile, au organizat ferma de la xxxxx, au inchiriat utilaje agricole, au platit cazarea pentru reclamant si alte persoane  care il insoteau, au infiintat, la cererea reclamantului, sase noi societati comerciale etc.
In ceea ce priveste fondul cauzei, paratii au aratat ca patrimoniul lor nu s-a marit, deoarece banii nu au fost folositi in interes personal, ci pentru societatea comerciala mentionata, fiind imposibil de crezut ca reclamantul a virat „din greseala” o suma atat de mare de bani, iar patrimoniul reclamantului s-a micsorat in urma intelegerii avute cu asociatii sai, in scopul de a investi la S.C.    S.R.L.
Au mai aratat ca patrimoniul lor nu s-a marit, iar micsorarea patrimoniului reclamantului are drept cauza conventia partilor, chiar daca aceasta are caracter complex si nenumit, cuprinzand elemente ale mai multor contracte, asa incat reclamantul are la dispozitie alte mijloace juridice pentru valorificarea pretentiilor.
Asupra exceptiei inadmisibilitatii actiunii instanta s-a pronuntat la termenul de judecata din xxxxxxxx, apreciind ca apararile invocate de parati vizeaza fondul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Dupa cum rezulta din actul denumit „  ”, datat2008 si emis de Casa Regionala de Credit Agricol Mutual  , depus in traducere legalizata la fila 44 din dosar, precum si din relatiile furnizate de B.R.D. – Groupe Societe Generale (fila 58 din dosar), la data de a fost transferata suma de 190.000 euro din contul al carui titular este reclamantul in contul a carui titulara este parata  , numerele de cont fiind indicate in adresa mentionata.
Paratul   (numele complet al acestuia fiind   Ioan) este sotul paratei  , dupa cum acestia au aratat la interogatoriu si dupa cum rezulta din actele depuse la dosar si din incheierile de autentificare a acestora (contracte de vanzare-cumparare, contracte de ipoteca etc).
Reclamantul si paratii sunt asociati, impreuna cu cetateanul francez Garbay Jean-Pierre Paul, in cadrul S.C.    S.R.L., dupa cum rezulta din actul constitutiv al acestei societati comerciale, aflat la filele 23-27 din dosar.
Reclamantul sustine ca a virat suma de bani a carei restituire o pretinde fara a exista o cauza juridica a acestui fapt, in timp ce apararea paratilor vizeaza existenta unor raporturi juridice complexe intre parti, care nu dau loc actiunii in repetitiune.
Pentru admisibilitatea actiunii in repetitiune este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: in primul rand, conditiile de ordin material, care sunt marirea unui patrimoniu, micsorarea unui patrimoniu si existente unei legaturi intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt, iar in al doilea rand conditiile de ordin juridic, care sunt: absenta unei cauze legitime a maririi patrimoniului unei persoane in detrimentul alteia si absenta oricarui alt mijloc juridic pentru recuperarea prejudiciului incercat.
Aceste conditii trebuie sa fie indeplinite in mod cumulativ, in sensul ca, chiar daca una dintre acestea nu este indeplinita, actiunea nu poate fi primita.
In speta, este evident ca patrimoniul reclamantului s-a diminuat cu suma de 190.000 euro, care a fost virata din contul sau in cel al paratei, iar patrimoniul acesteia din urma a crescut in mod corespunzator.
In ceea ce priveste cauza legitima a maririi patrimoniului paratei in detrimentul celui al reclamantului, respectiv justificarea juridica a imbogatirii, in doctrina se apreciaza ca, daca beneficiarul se imbogateste datorita unui instrument juridic, chiar pe cheltuiala altuia, nu i se poate pretinde sa restituie aceasta imbogatire, cel mai frecvent un asemenea instrument juridic fiind contractul.
Cu privire la conditia absentei oricarui alt mijloc juridic pentru recuperarea prejudiciului, se apreciaza ca actiunea in repetitiune are caracter subsidiar, neputand fi exercitata decat in absenta oricarui alt mijloc de drept.
Asadar, daca reclamantul are la dispozitie o actiune izvorata din contract sau cvasicontract, delict sau cvasidelict ori din alt izvor de obligatii, actiunea in restituire fundamentata pe imbogatirea fara justa cauza nu poate fi primita.
Nu mai putin, nu se poate recurge la aceasta actiune nici daca actiunea aflata la dispozitia reclamantului a fost paralizata de vreo piedica juridica, spre exemplu prescriptia dreptului la actiune.
In speta, aceste conditii nu sunt in totalitate indeplinite.
Din copia actiunii civile (filele 62-64 din dosar) inregistrate initial sub nr. pe rolul Tribunalului xxxxxxx (competenta de solutionare a cauzei fiind declinata in favoarea Judecatoriei xxxxxxxx) rezulta ca reclamantul   s-a adresat acestei instante, solicitand ca, in contradictoriu cu paratii  ,   Ioan, Dinu Lizeta si B.R.D. – Groupe Societe Generale, sa se constate existenta contractului de mandat intre reclamant si parata   cu privire la cumpararea de catre aceasta, in calitate de mandatara a reclamantului, a bunului ce face obiectul contractului de vanzare-cumparare nr. autentificat de B.N.P. din Constanta, sa se constate nulitatea absoluta a acestui contract de vanzare-cumparare, incheiat intre paratele   si si a contractului de ipoteca autentificat sub nr. 06 de B.N.P., incheiat intre paratii   si   Ioan, pe de o parte, si parata B.R.D. – Groupe Societe Generale, pe de alta parte, si sa se constate intervenita intre parata in calitate de vanzatoare si reclamant in calitate de cumparator, vanzarea-cumpararea fermei agricole situata in loc. xxxxxxxxx de Jos, jud. xxxxxxxx.
In motivarea acestei cereri, reclamantul a aratat ca este asociat cu parata   in cadrul S.C.    S.R.L., in primavara anului 2005 convenind cu parata ca aceasta sa cumpere in numele reclamantului ferma mentionata mai sus, negociind personal cu proprietara acesteia, parata, instrainarea bunului catre reclamant si ajungand la o conventie in ceea ce priveste pretul.
A mai aratat ca parata   i-a indicat contul in care sa trimita suma de bani convenita cu titlul de pret, ceea ce reclamantul a si facut, precum si ca, dupa incheierea actului, parata a refuzat sa ii puna la dispozitie actele de proprietate, de care reclamantul a luat cunostinta in cele din urma, afland totodata ca ferma a facut obiectului contractului de ipoteca a carei nulitate a solicitat a se constata, pentru creditul acordat S.C.    S.R.L.
Reclamantul a aratat de asemenea ca nu a incheiat contractul de mandata cu parata in forma scrisa, acesta fiind un act consensual, conform art. 1533 Cod civil, insa existenta acestuia poate fi dovedita cu alte probe, precum si ca actul de vanzare-cumparare a fost incheiat prin dol.
Prin st. civ. nr. a Judecatoriei xxxxx (filele 65-68 din dosar) a fost respinsa exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei, au fost respinse ca inadmisibile capetele de cerere privind constatarea existentei contractului de mandat si a intervenirii vanzari-cumpararii fermei agricole intre reclamant si aceasta parata si a fost respinsa ca nefondata cererea in constatarea nulitatii contractului de vanzare-cumparare si a contractului de ipoteca.
Impotriva acestei sentinte a declarat apel reclamantul, apel inregistrat pe rolul Tribunalului xxxxxx sub nr. si a carui judecata a fost suspendata la data de , pana la solutionarea exceptiei de neconstitutionalitate a prevederilor art. 295 alin. 1 si 297 alin. 2 teza a II-a C.pr.civ., invocata de apelant (filele 80-83 din dosar).
In motivarea caii de atac (filele 70-73 din dosar), reclamantul a aratat ca, la data de, a virat in contul paratei   suma de 190.000 euro, pentru ca aceasta sa plateasca pretul fermei, iar parata a achitat vanzatoarei, din acelasi cont, acest pret.
In raport cu cele ce preced, rezulta ca reclamantul a recunoscut, in chiar cuprinsul cererii de apel cu care a investit instanta, ca a virat in contul paratei   suma de 190.000 euro la data de, ceea ce coincide, atat ca suma cat si ca data, cu cele indicate in cererea ce face obiectul dosarului de fata.
Aceasta recunoastere a reclamantului constituie o veritabila marturisire judiciara, avand valoare probatorie deplina, posibilitatea ca in data de sa se fi efectuat un alt virament in valoare de 190.000 euro fiind practic nula.
In conditiile in care reclamantul insusi pretinde ca intre el si parata a fost incheiat un contract de mandat, chiar si in forma verbala, rezulta ca acesta recunoaste in mod explicit existenta unui temei contractual al raporturilor juridice dintre ei, in baza caruia a fost virata suma de bani a carei restituire o pretinde prin actiunea de fata, acesta fiind contractul de mandat incheiat in vederea reprezentarii reclamantului la vanzarea-cumpararea imobilului pentru care acesta recunoaste ca a imputernicit-o pe parata.
In contextul recunoasterii reclamantului cu privire la existenta acestui act juridic, instanta apreciaza ca este irelevant faptul ca actiunea formulata de acesta, avand ca obiect constatarea existentei contractului de mandat, a fost respinsa de Judecatoria Babadag, esential in cauza fiind faptul ca reclamantul recunoaste ca a virat suma de 190.000 euro in baza unui act juridic, in temeiul caruia are deschisa calea juridica pentru a pretinde restituirea sumei, consecutiv rezolutiunii contractului pentru neindeplinirea obligatiilor din partea mandatarului.
Starea de fapt privitoare la recunoasterea existentei conventiei de mandat este producatoare de efecte juridice, chiar daca Judecatoria Babadag a respins actiunea, cu atat mai mult cu cat aceasta a retinut ca reclamantul nu a facut dovada existentei mandatului in conditiile art. 1533 alin. 2 Cod civil, ceea ce nu inseamna ca actul nu exista, ci ca existenta acestuia nu a fost dovedita in conditiile legii.
Mai mult, actiunea de fata nu ar putea fi primita nici daca cererea adresata Judecatoriei Babadag ar fi in mod irevocabil respinsa – motiv pentru care solutionarea actiunii de fata nu depinde de dreptul ce face obiectul celeilalte judecati – intrucat, odata recunoscuta existenta conventiei ce a stat la baza actului juridic al platii efectuate paratei, reclamantul nu mai are deschisa calea actiunii in repetitiune.
In raport cu cele ce preced, instanta constata ca nu este indeplinita una dintre conditiile juridice de admisibilitate a actiunii in repetitiune, respectiv aceea vizand inexistenta oricarui alt mijloc juridic pentru recuperarea prejudiciului incercat, ceea ce determina caracterul subsidiar al acestui tip de actiune in raport cu actiunea izvorata din contract.
Art. 993 alin. 1 Cod civil, invocat de reclamant ca temei al cererii de chemare in judecata, prevede ca acela care, din eroare, crezandu-se debitor, a platit o datorie, are drept de repetitiune in contra creditorului.
In speta, reclamantul nu a virat suma de bani pretinsa paratei, din eroare, ci in temeiul unui act juridic incheiat intre acestia, respectiv in baza contractului de mandat, a carui existenta reclamantul o recunoaste in mod explicit si neindoielnic, prin apelul declarat impotriva sentintei civile nr. a Judecatoriei xxxxxx.
Fata de aceste considerente, in baza art. 993 alin. 1 Cod civil, Tribunalul urmeaza a respinge actiunea civila formulata de reclamantul  , in contradictoriu cu paratii   si  .
In baza art. 274 alin. 1 Cod procedura civila, instanta va respinge cererea formulata de parati pentru obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata, avand in vedere ca acestia nu au facut dovada cuantumului acestor cheltuieli (onorariu de avocat), prin depunerea de chitante doveditoare.


PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII,
H O T A R A S T E  :


Respinge actiunea civila formulata de reclamantul  , cu domiciliul ales in Bucuresti, str., in contradictoriu cu paratii   si  , domiciliati in Brasov,.
Respinge cererea formulata de parati pentru obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
Cu drept de apel in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronuntata in sedinta publica azi, mai 2009.
??

??

??

??




6