Contestatie la executare. Codebitor.

    Contestatie la executare
    Codebitor
    
    
    (Tribunalul Mehedinti - d.c. 807/R/12.07.2013)
      
      
      
      Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Dr.Tr.Severin la data de 06.02.2013 sub nr. 2074/225/2013 contestatoarea S.C.M. a chemat in judecata pe intimatul BANCPOST formuland contestatie impotriva actelor de executare intocmite in dosar nr. 1130/E/2012 de BEJ B.F., solicitand anularea actul numit "comunicare" din data de 31.01.2013 precum si a adresei din 31.01.2013, emise in dosar nr. 1130/E/2012 de BEJ B.F.precum si orice alt act de executare ce se va efectua in dosar avand ca scop o alta forma de executare decat poprirea.
      In motivarea contestatiei, contestatoarea a precizat ca la cererea creditorului BANCPOST Bucuresti s-a solicitat declansarea executarii silite pentru neachitarea la timp a ratelor pentru imprumutul acordat numitei S.D. in baza titlului executoriu - Contract de credit de consum nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008.
      A mai precizat ca potrivit art. 6.1 din contractul de credit, in calitate de codebitor s-a angajat sa garanteze acest credit cu bunurile sale ( art. 6.1 lit.d) si nu cu alte garantii cum ar fi bunurile personale.
      Contestatoarea a mai precizat ca in cadrul executarii din acest dosar s-a dispus infiintarea popririi asupra drepturilor sale salariale asa cum rezulta din adresa de infiintarea a popririi emisa de BEJ B.F.la data de 04.01.2013, poprire pe care nu a contestat-o.
      In drept, contestatoarea si-a motivat cererea pe dispozitiile art. 399 si urmatoarele Cod Procedura Civila.
      In dovedire  a depus la dosar:  contract de credit de consum nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008 (filele 4-10), comunicare 1130/E/2012 (fila 11) adresa 31.01.2013 (fila12), certificat de atestare fiscala (fila 13), adresa (fila 14), taxa seria DTS nr. 331539/04.02.2013.
      Cererea a fost legal timbrata cu taxa judiciara de timbru de 194 lei conform chitantei seria DTS nr. 343270/18.02.2013 si timbru judiciar de 5 lei.
      Paratul a depus intampinare la data de 15.02.2013 prin Serviciul Registratura prin care a solicitat respingerea contestatie ca neintemeiata, invocand art. 5.1, 7.2 si 8.8 din contract de consum, din care rezulta fara echivoc ca atat imprumutatul cat si debitorul raspund solidar cu privire la restituirea creditului acordat cu toate bunurile lor mobile si imobile.
      La data de 04.03.2013 prin Serviciul Registratura a fost depus la dosarul cauzei dosarul de executare 1130/E/2012 de catre BEJ B.F.
      In temeiul art. 167 coroborat cu art. 172 si urmatoarele Cod Procedura Civila a incuviintat pentru parti proba cu inscrisurile de la dosar.
      In considerarea probelor de la dosar si prin raportare la dispozitiile legale incidente in cauza, prin sentinta civila nr.1808/28.03.2013 Judecatoria Dr.Tr.Severin, a admis contestatia la executare, pentru urmatoarele considerente:
      In ceea ce priveste legea aplicabila, instanta a retinut ca intre parti s-a incheiat contractul de credit  nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008- fila 23, astfel incat instanta va avea in vedere dispozitiilor art. 102 din Legea nr. 71/2011, conform carora contractul este supus dispozitiilor legii in vigoare la data cand a fost incheiat in tot ceea ce priveste incheierea, interpretarea, efectele, executarea si incetarea sa, raportat la data incheierii conventiei de credit.
      Astfel incat, contractul fiind incheiat inainte de intrarea in vigoare a Noului Cod civil, legea aplicabila este Vechiul Cod civil.
      Prin contractul de credit  consum nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008, intimata Bancpost SA a acordat numitului S.D. un credit de consum, codebitor fiind contestatoarea S.C.M. - filele 11-14.
      Prin incheierea din data de 18 decembrie 2012 din Camera de Consiliu pronuntata de Judecatoria Dr.Tr.Severin in dosar nr. 18415/225/2012 a fost incuviintata executarea silita a contractul de credit  nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008- fila 23.
      Prin cererea de executare silita inregistrata la BEJ B.F.s-a intocmit dosar de executare nr. 1130/E/2012 - fila 29.
      Prin adresa de infiintare poprire creanta nr. 1130/E/2012 din data de 4 ianuarie 2013, s-a dispus infiintarea popririi veniturilor salariale ale contestatoarei, forma de executare pe care contestatoarea nu a contestat-o - fila 24.
      S-a observat ca prin prezenta contestatie se contesta orice forme de executare silita initiate impotriva bunurilor mobile si imobile ale contestatoarei.
      Potrivit art. 399 C.proc.civ., impotriva executarii silite precum si impotriva oricarui act de executare se poate face contestatie de catre cei interesati sau vatamati prin executare, iar potrivit alin. 3, in ipoteza in care executarea silita se face in temeiul unui titlu executoriu care nu este emis de o instanta judecatoreasca, se pot invoca in contestatia la executare aparari de fond impotriva titlului executoriu.
      In speta, s-a apreciat ca problema care trebuie analizata este interpretarea contractului de credit  nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008 - filele 4-10, calificarea calitatii contestatoarei fiind esentiala in interpretarea contractului.
      Astfel, prin contestatie s-a sustinut ca s-a garantat doar cu veniturile salariale ale contestatoarei, nu si cu bunurile mobile si imobile ale acesteia, iar pe de alta parte intimata sustine ca prin art. 8.8 din contract s-a instituit un drept de gaj general asupra tuturor bunurilor mobile si imobile din patrimoniul imprumutatului si ale girantilor sai, inaintand ideea ca codebitorul - contestator S.C.M. ar avea calitate de fidejusor.
      In interpretarea contractului, instanta a dat curs principiului prioritatii vointei reale a partilor ce rezida din art. 977 C. civ. aplicabil in speta - interpretarea contractelor se face dupa intentia comuna a partilor contractante, iar nu dupa sensul literal al termenilor.
      La acesta se adauga regulile speciale constand in interpretarea coordonata a clauzelor contractului - art. 982 C.civ. - toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecarei intelesul ce rezulta din actul intreg.
      In speta, s-a observat ca in preambulul contractului, contestatoarea este denumita "codebitor", denumire care se reia in cuprinsul intregului contract, cum ar fi la art. 5.1, art. 6.1.lit. d, art. 7.2, art. 7.3, art. art. 7.4, art. 8.5.pct. 4, s.a. din contract.
      Intimatul a sustinut ca debitorul contestator ar avea calitate de fidejusor, calitate ce-i confera creditorului intimat un drept de gaj general asupra bunurilor contestatorului.
      Or, s-a observat ca la capitolul VI "garantarea creditului" din contract, la art. 6.2. nu este completat nici un nume la rubrica "fidejusori", desi la art. 6.2.alin. 2  si art. 8.8. din contract sunt prevazute unele obligatii standard pentru aceasta categorie de garanti, desi in speta creditul nu este garantat de nici un fidejusor. Imprejurarea ca in contract sunt stipulate obligatii pentru fidejusori, desi nu exista o astfel de garantie instituita, se explica prin aceea ca este un contract standard, tipizat, care doar a fost completat la rubricile corespunzatoare.
      Un argument in plus in a considera ca partile au avut in vedere calitatea de codebitor a contestatoarei si nu cea de fidejusor este acela ca in contract se vorbeste distinct despre drepturile si obligatiile fidejusorului, pe de o parte si drepturile si obligatiile codebitorului, pe de alta parte, ceea ce denota imprejurarea ca partile au avut in vedere calitatea de codebitor a contestatoarei si nu aceea de fidejusor.
      Intimatul s-a prevalat de calitatea de fidejusor a contestatoarei si sub aspectul faptului ca i-ar conferi mai multe drepturi intimatului, alegand in mod discretionar calitatea contestatoarei cu consecinte pe planul atragerii raspunderii.
      Concluzionand, pentru argumentele expuse mai sus, instanta a apreciat ca prezentul contract ce constituie titlu executoriu trebuie interpretat in sensul ca debitorul contestator are calitate de codebitor, nu de fidejusor.
      Odata calificata calitatea contestatoarei, de codebitor, instanta a procedat la analizarea obligatiilor acesteia conform clauzelor contractuale.
      Fata de cele expuse, devin aplicabile prevederile art. 970, alin. 1 C.civ. - Conventiile trebuie executate cu buna-credinta, art. 969, alin. 1 C.civ. - Conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante, precum si cele ale art. 984 C.civ. - Conventia nu cuprinde decat lucrurile asupra carora se pare ca partile si-au propus a contracta, oricat de generali ar fi termenii cu care s-a incheiat.
      Or, partile si-au propus a contracta sub aspectul garantarii creditului doar cu veniturile contestatoarei, potrivit art. 6.1.lit. d din contract , clauza contractuala care trebuie corelata si cu prevederile art. 8.5.pct. 4 din contract, acest din urma articol fiind interpretat restrictiv prin prisma art. 6.1.lit. d din contract, conform art. 982 C.civ. - Toate clauzele conventiilor se interpreteaza unele prin altele, dandu-se fiecarei intelesul ce rezulta din actul intreg.
      De asemenea, potrivit art. 1055 C.civ., daca datoria solidara era facuta numai in interesul unuia din debitorii solidari, acesta in fata cu ceilalti codebitori raspunde pentru toata datoria, caci in raport cu el, ei nu sunt priviti decat ca fidejusori.
      Cu alte cuvinte, potrivit acestui text de lege, daca datoria solidara a fost facuta in interesul unui singur codebitor, cum este in speta in folosul codebitorului S.D., acesta va fi tinut fata de ceilalti codebitori sa plateasca intreaga datorie, iar codebitorii care nu au interes sunt considerati fidejusori.
      Insa calitatea de fidejusor a codebitorului care nu are interes priveste numai raporturile dintre codebitori, nu si raporturile dintre acestia si creditor. Deci creditorul, chiar in ipoteza in care doar un singur codebitor are interes, va putea urmari pe oricare dintre codebitori, iar cel urmarit va plati fara a putea opune creditorului exceptiile specifice fidejusiunii, dar se poate intoarce impotriva codebitorului solidar pentru a cere tot ce a platit.
      Apare evident ca intimatul poate urmari pe oricare din codebitorii contractuali, avand drept de optiune in a alege pe cal care este solvabil, iar codebitorul contestator S.C.M. este tinuta de intreaga datorie, putandu-se subroga in drepturile creditorului platit.
      S-a apreciat astfel ca in mod corect executorul a procedat la executarea silita prin poprire, insa, in ceea ce priveste celelalte forme de executare, pentru argumentele expuse mai sus, se apreciaza ca nu se poate proceda la executarea silita prin urmarirea bunurilor mobile si imobile ale contestatoarei.
      Pentru aceste motive, instanta a admis contestatia la executare formulata de contestator S.C.M. in contradictoriu cu intimata BANCPOST, a anulat formele de executare intocmite in vederea executarii silite asupra bunurilor mobile si imobile ale contestatorului in dosar de executare nr. 1130/E/2012, emise de BEJ B.F., respectiv comunicarea si adresa din data de 31 ianuarie 2013.
      Impotriva acestei sentinte a declarat recurs intimata, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie.
      Arata ca nu a sustinut ca a inceput executarea impotriva contestatoarei in calitate de fidejusor ci in calitate de codebitor, avand dreptul de a-si executa debitorii in vederea satisfacerii integrale a creantei prin executarea sub toate formele prevazute de lege, respectiv mobiliara si imobiliara, poprire, etc, potrivit dusp.art.371 ind.1 alin.3 cod procedura civila. Codebitorul nu a fost executat in calitate de fidejusor ci in calitate de codebitor, asupra caruia banca are un drept de gaj general asupra bunurilor mobile si imobile.
      Instanta de fond eronat a facut aplicabilitatea dispozitiilor art.1055 cod civil, intrucat partile prin semnarea contractului de credit "au abdicat" de la aceste prevederi, avand in vedere dispozitiile art.7.2 din contractul de credit, coroborat cu principiul evocat in hotarare, potrivit caruia contractul constituie legea partilor.
      In consecinta, solicita admiterea recursului asa cum a fost formulat, casarea sentintei recurate, respingerea contestatiei la executare si obligarea tertului poprit la plata sumelor datorate pana la achitarea integrala a debitului.
      Analizand recursul prin prisma motivelor invocate tribunalul il apreciaza intemeiat pentru urmatoarele considerente:
      Prin contractul de credit  consum nr. 261CSI 6082450001 din data de 01.09.2008, intimata Bancpost SA a acordat numitei S.D. in calitate de imprumutat un credit de consum, codebitor fiind contestatoarea S.C.M.
      Asadar pozitia contractuala a contestatoarei este de codebitor si prin urmare orice referire la alta calitate sau interpretarea anumitor texte de lege in sensul ca intimata contestatoare ar avea alta calitate nu poate fi primita deoarece ar contravenii legii partilor reprezentata de contractul de imprumut necontestat.
      In vorbirea curenta codebitorul este cel ce datoreaza o suma impreuna cu altii iar in limbajul juridic este desemnat ca fiind persoana care participa la rambursarea creditului alaturi de solicitant.
      Desi apar anumite cuvinte in cele doua definitii ideea principala ce se desprinde este aceea potrivit careia codebitorul este tinut sa plateasca o anumita suma imprumutata catre creditor. De aici se nasc o serie de consecinte inclusiv aceea ca in cazul neexecutarii de catre beneficiarul imprumutului sau de catre un alt codebitor a obligatiei codebitorul ale de creditor trebuie sa execute obligatia in intregul sau. Concluzionand in cazul neexecutarii obligatiei creditorul poate cere de la oricare dintre debitori executarea intregii obligatii.
      Discutia asupra incidentei dispozitiilor privind garantarea obligatiilor cu anumite bunuri sau executarea veniturilor sau bunurilor intr-o anumita ordine nu poate fi purtata intrucat intimata contestatoare nu este un garant personal, fidejusor,sau un alt tip de garant ci este un debitor in adevaratul sens al cuvantului si din patrimoniul caruia creditorul poate alege orice bun sa-l execute pentru realizarea creantei.
      Este adevarat ca in cuprinsul contractului la capitolul VI "garantarea creditului" din contract, la art. 6.1lit. c, d se mentioneaza ca suma imprumutata si dobanzile sunt garantate cu veniturile imprumutatului si veniturile codebitorului insa aceasta nu inseamna ca in cazul neexecutarii vor fi executate doar aceste garantii intrucat potrivit art.1718 C.civ. oricine este obligat personal este tinut de a indeplini indatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile si imobile, prezente si viitoare.
      Acest aspect se impune deoarece creditor chirografar, adica cel ce nu are o garantie reala afectata protectiei creantei sale,are un drept de gaj general asupra patrimoniului debitorului sau codebitorului,drept de gaj care rezulta din disp. art.1718 C.civ. si care nu trebuie mentionata in mod expres in cuprinsul contractului. Daca nu s-ar accepta aceasta interpretare s-are ajunge la situatia in care debitorul/codebitorul ar renunta la veniturile sale iar creditorul nu ar mai putea sa-si realizez creanta ceea ce bineinteles ca ar reprezenta un mod de denuntare unilaterala a unui contract sinalagmatic neprevazuta de legiuitor.
      Asadar desi asupra veniturilor contestatoarei s-a instituit poprirea dat fiind faptul ca nivelul sumei ce poate fi poprita nu este suficienta pentru realizarea creantei este evident ca recurenta contestatoare poate fi executata silit asupra bunurilor sale mobile si imobile. De altfel recurenta-intimata nu face altceva decat sa dea relevanta dispozitiilor contractuale cuprinse in art.8.5 din contract cap. Drepturile si obligatiile bancii.
      Nu se impune a analiza incidenta disp.art.1055 C.civ. deoarece acesta priveste doare raporturile dintre debitori si nu cele dintre debitor/codebitor si creditorul sau.
      Pentru toate aceste motive apreciind recursul ca fiind fondat in baza art.312 alin.1 si 2 va fi admis,modificata sentinta iar in baza art.399 lain.1 si 2 C.pr.civ. va fi respinsa contestatia la executare.