Raspundere civila delictuala

(Tribunalul Mehedinti-s.c.68/13.11.2014)

Constata ca la data de 17.06.2014 reclamantul D. C.,  a chemat in judecata pe  paratii SC T., B. A. si D. M.,  pentru ca prin hotararea judecatoreasca ce se va pronunta sa fie obligati  in solidar  la  plata catre reclamant a sumei de 210.000 lei reprezentand c/val. prejudiciului  moral suferit  , ca urmare a expresiilor jignitoare, insinuante si vexatorii folosite la adresa sa ,cu ocazia difuzarii emisiunii "S" din data de 26.03.2014, de catre radiodifuzorul SC T. pentru postul de televiziune T. , si de asemenea obligarea paratilor  la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii reclamantul  a precizat ca la data de 26.03.2014 postul de televiziune T , detinut de SC T.  a difuzat emisiunea S. realizata de  A. B. -directorul general al acestui post de televiziune  si prezentata de  crainica N. V. C. Emisiunea in cauza a fost difuzata la  ora 19,00 si in reluare ,la ora 22.00.
Reclamantul a  precizat ca in timpul emisiunii "S"‘, crainica emisiunii a facut comentarii tendentioase la adresa reclamantului , fapt care i-a prejudiciat demnitatea si onoarea, atat in raport de sine, cat si in raport de ceilalti membri ai familiei, precum si fata de public.
In cadrul editiei de stiri, crainica a afirmat urmatoarele:" Buna seara, doamnelor si domnilor, bun gasit la J. S. F. P.  M., C. D., pare sa inoveze medicina. Acesta a reusit performanta de a se imbolnavi doar in timpul zilelor lucratoare, iar in zilele sfarsitului de saptamana revine ca prin minune. Cel putin... asa rezulta din concediile medicale depuse de catre S. F. M.,in incercarea lamentabila de a nu fi schimbat din functie. In acelasi timp in care crainica facea aceste afirmatii, pe  ecranul monitorului aparea titrat cu caractere mari urmatoarea afirmatie: "Tehnocratul D., bolnav inchipuit"
A invederat si ca, in timpul emisiunii de stiri, a fost comutata legatura si catre un reporter, care, in fata cladirii F.P.M.,a afirmat urmatoarele: "S. F. din M., C. D., este bolnav in cursul saptamanii, dar sanatos tun in weekend, adica apt pentru a-si bea cafeaua de sambata la terasele din centrul municipiului, alaturi de tatal lui M. S,, (G). Conform documentelor medicale depuse de catre D., acesta sufera de mai multe afectiuni, insa niciodata aceleasi (sic!) si, numai in zilele lucratoare, pentru ca vineri dupa-amiaza, D. pare sa bea apa vie si sa se insanatoseasca brusc, pana luni dimineata, cand capata din nou cate o maladie. C. D. a realizat prima data ca este bolnav in ziua de 13 martie, coincidenta cu momentul cand s-a pus problema inlocuirii sale din functie. Medicul sau de familie i-a eliberat un certificat de concediu medical pentru colica renala stanga, valabila pentru zilele de 13 si 14 martie, adica exact pana vineri. Dupa cele 2 zile de weekend, D. a realizat ca are si o discopatie lombara, asa ca si-a procurat inca un concediu medical. Ati ghicit, tot pana vineri, iar lunea urmatoare, seful finantelor si-a descoperii o noua afectiune, de aceasta data o boala endocrina, iar concediul aferent este pana la sfarsitul acestei saptamani. Avand in vedere aceste afectiuni, ati fi tentati sa spuneti ca D. este copt de bolnav. Ei bine toate aceste boli au venit brusc pe capul acestuia in ultimele doua saptamani, pentru ca altfel, D. nu a avut nici macar o singura zi de concediu medical in ultimele 10 luni.
In timpul aceleiasi emisiuni, reporterul, confirmat de crainica,, afirma urmatoarele: "este evident, asadar, ca totul nu pare decat o incercare lamentabila a lui D. de a scapa de detasarea de la Prahova, care a fost semnata deja pe numele sau, si care ramane valabila si in momentul in care D. isi trateaza bolile, inclusiv PDLita de care pare sa sufere in realitate. Seful fiscului din Mehedinti, autointitulat tehnocrat este cunoscut ca unul dintre apropiatii lui M. S., cel care l-a numit, de altfel, in fruntea finantelor. Apolitic doar declarativ, D. a trecut impreuna cu S. la PNL, insa dupa plecarea acestui partid de la guvernare, D. a realizat ca el este de fapt tehnocrat si ca trebuie sa ramana in functia de sef al finantelor publice. Printre altele, numele lui D., a fost vehiculat in afacerea U. Un apropiat al lui S. a cumparat aceasta firma de la finantele Publice, ajutat (sic!) de directorul C. D., care le-a vandut imobilul la un pret de 120.000 lei, adica aproximatie 28.000 euro. Ulterior terenul a fost vandut K. R. la un pret de 6 milioane de euro.
In virtutea dreptului la imagine, radiodifuzorul avea obligatia legala de a prezenta dovezi in sustinerea afirmatiilor acuzatoare, astfel incat publicul sa se poate lamuri si pentru a evalua cat de justificate sunt aceste acuze. Totodata persoanei acuzate trebuie sa i se asigure posibilitatea de a-si prezenta punctul de vedere in legatura cu imprejurarile incriminate, obligatie care nu s-a respectat in fapt.
Radiodifuzorul avea obligatia de a informa publicul in mod corect in legatura cu asa-zisa problema de interes public supusa atentiei, iar informarea trebuia facuta in mod echilibrat si echidistant si nu insinuat, asa cum s-a procedat in fapt atunci cand au fost expuse faptele si evenimentele cosemnate mai sus, tocmai pentru a nu se aduce atingere dreptului la imagine.
In urma editiei emisiunii S., difuzata la data de 26.03.2014 la ora 1900 si, in reluare, la ora 22°°,  reclamantul a solicitat radiodifuzorului sa ii acorde accesul la inregistrarea acestei emisiuni, pentru a formula un drept la replica, solicitare la care nu am primit niciun raspuns.
Ulterior, la data de 20.05.2014, prin Decizia nr. 371/20.05.2014, C. N. al A., dupa o monitorizare atenta a emisiunilor radiodifuzorului SC T.a dispus amendarea acestuia cu amenda contraventionala in cuantum de 20.000 lei pentru afirmatiile facute de realizatorul emisiunii "R. p." in timpul emisiunii din data de 21.02.2014 la adresa  reclamantului si a familiei  sale.
  Reclamantul in cererea sa invoca urmatoarele texte de lege incidente:
Potrivit dispozitiilor art. 30 din Constitutia Romaniei, libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine.
Potrivit dispozitiilor art. 71 din Noul Cod civil, orice persoana are dreptul la respectarea vietii sale private; (2) Nimeni nu poate fi supus vreunor imixtiuni in viata intima, personala sau de familie, nici in domiciliul, resedinta sau corespondenta sa, fara consimtamantul sau ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75; (3) Este, de asemenea, interzisa utilizarea, in orice mod, a corespondentei, manuscriselor sau a altor documente personale, precum si a informatiilor din viata privata a unei persoane, fara acordul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75, potrivit dispozitiilor art. 72 din Noul Cod civil, (2) Orice persoana are dreptul la respectarea demnitatii sale; (2) Este interzisa orice atingere adusa onoarei si reputatiei unei persoane, fara consimtamantul acesteia ori fara respectarea limitelor prevazute la art. 75, potrivit dispozitiilor art. 73 din noul Cod civil, (1) orice persoana are dreptul la propria imagine; (2) in exercitarea dreptului la propria imagine, ea poate sa interzica ori sa impiedice reproducerea, in orice mod, a infatisarii sale fizice ori a vocii sale sau, dupa caz, utilizarea unei asemenea reproduceri. Dispozitiile art. 75 raman aplicabile,, potrivit dispozitiilor art. 74 alin. lit. e si f din Noul Cod civil, sub rezerva aplicarii dispozitiilor art. 75, pot fi considerate ca atingeri aduse vietii private:... e) tinerea vietii private sub observatie, prin orice mijloace, in afara de cazurile prevazute expres de lege; f) difuzarea de stiri, dezbateri, anchete sau de reportaje scrise ori audiovizuale privind viata intima, personala sau de familie, fara acordul persoanei in cauza, iar potrivit dispozitiilor art. 75 din Noul Cod civil, (1) nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in aceasta sectiune atingerile care sunt permise de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturile omului la care Romania este parte; (2) Exercitarea drepturilor si libertatilor constitutionale cu buna-credinta si cu respectarea pactelor si conventiilor internationale la care Romania este parte nu constituie o incalcare a drepturilor prevazute in prezenta sectiune.
Mai mult, potrivit dispozitiilor art. 1.357 din Noul Cod civil, cel care cauzeaza altuia un prejudiciu printr-o fapta ilicita, savarsita cu vinovatie, este obligat sa il repare; (2) Autorul prejudiciului raspunde pentru cea mai usoara culpa, potrivit dispozitiilor art. 1.358 din Noul Cod civil, pentru aprecierea vinovatiei se va tine seama de imprejurarile in care s-a produs prejudiciul, straine de persoana autorului faptei, precum si, daca este cazul, de faptul ca prejudiciul a fost cauzat de un profesionist in exploatarea unei intreprinderi, potrivit dispozitiilor art. 1359 din Noul Cod civil, autorul faptei ilicite este obligat sa repare prejudiciul cauzat si cand acesta este urmare a atingerii aduse unui interes al altuia, daca interesul este legitim, serios si, prin felul in care se manifesta, creeaza aparenta unui drept subiectiv, potrivit dispozitiilor art. 1369 din Noul Cod civil, cel care l-a indemnat sau l-a determinat pe altul sa cauzeze un prejudiciu, l-a ajutat in orice fel sa il pricinuiasca sau, cu buna stiinta, a tainuit bunuri ce proveneau dintr-o fapta ilicita ori a tras foloase din prejudicierea altuia raspunde solidar cu autorul faptei. (2) Dispozitiile alin. (D se aplica si in privinta celui care, in orice fel, a impiedicat ori a intarziat chemarea in judecata a autorului faptei ilicite, potrivit dispozitiilor art. 1370 din Noul Cod civil, daca prejudiciul a fost cauzat prin actiunea simultana sau succesiva a mai multor persoane, fara sa se poata stabili ca a fost cauzat sau, dupa caz, ca nu putea fi cauzat prin fapta vreuneia dintre ele, toate aceste persoane vor raspunde solidar fata de victima, potrivit dispozitiilor art. 1373 din noul Cod civil, comitentul este obligat sa repare prejudiciul cauzat de prepusii sai ori de cate ori fapta savarsita de acestia are legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate; (2) Este comitent cel care, in virtutea unui contract sau in temeiul legii, exercita directia, supravegherea si controlul asupra celui care indeplineste anumite functii sau insarcinari in interesul sau ori al altuia; (3) Comitentul nu raspunde daca dovedeste ca victima cunostea sau, dupa imprejurari, putea sa cunoasca, la data savarsirii faptei prejudiciabile, ca prepusul a actionat fara nicio legatura cu atributiile sau cu scopul functiilor incredintate.
In ceea ce priveste dispozitiile incidente din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a continutului audiovizual, art. 30, precizeaza ca furnizorii de servicii media audiovizuale au obligatia sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului, viata privata, onoarea si reputatia, precum si dreptul la propria imagine, art. 40 stabileste ca: in virtutea dreptului la propria imagine, in cazul in care in programele audiovizuale se aduc acuzatii unei persoane privind fapte sau comportamente ilegale ori. imorale, acestea trebuie sustinute cu dovezi, iar persoanele acuzate au dreptul sa intervina pentru a-si exprima punctul de vedere; daca acuzatiile sunt aduse de furnizorul de servicii media audiovizuale, acesta trebuie sa respecte principiul audiatur et altera pars; in situatia in care persoana vizata refuza sa prezinte un punct de vedere, trebuie sa se precizeze acest fapt, art. 46, difuzarea informatiilor si/sau imaginilor persoanelor aflate sub tratament in unitatile de asistenta medicala, precum si a datelor cu caracter personal privind starea de sanatate este permisa numai cu acordul persoanei sau, in cazul in care persoana este fara discernamant ori decedata, cu acordul familiei sau al apartinatorilor, iar art. 52 impuca ca: persoana care se considera lezata de prezentarea in cadrul unui program audiovizual a unor fapte neadevarate sau informatii eronate, denumita in continuare solicitant, poate cere radiodifuzorului, in termen de cel mult 15 zile de la data difuzarii acestuia, revizionarea sau reaudierea programului in cauza; (2) Radiodifuzorul are obligatia de a asigura accesul la revizionarea ori la reaudierea programului iu terme}i de 24 de ore de la data primirii unei solicitari scrise, fie direct, la sediul radiodifuzorului, fie indirect, prin lumanarea unei copii video sau audio, dupa caz.
 In in ceea ce priveste fapta ilicita savarsita. Notiunea de incalcare a dreptului la integritate, onoare si imagine
Din acest expozeu se constata, printre altele, ca in sens larg dreptul la integritate morala protejeaza viata privata si totodata da nastere unui manunchi de prerogative, in primul rand dreptul la onoare si la demnitate, la care se adauga dreptul la imagine si dreptul la secret. De altfel, acestea sunt si cele mai elaborate in doctrina si jurisprudenta.
Pe de alta parte, drepturile personalitatii au un obiect care corespunde ifnor notiuni generice de evocare, rebele la o definitie precisa: libertate, onoare, respect, viata privata etc. Aceste notiuni vagi il obliga pe judecator la determinarea lor progresiva si evolutiva operatiune, desigur, dificila.
Dreptul la propria imagine, care la origine a fost opera jurisprudentei, este un drept al personalitatii, un drept primordial, pentru fiecare, de a sustrage altuia reprezentarea persoanei sale. In teorie, fundamentul dreptului la imagine este diferit si dificil de conturat. Unii autori considera dreptul la imagine ca un drept de proprietate. Astfel, prerogativa pe care fiecare o detine asupra imaginii sale constituie un drept subiectiv, iar exclusivitatea pe care persoana o are asupra persoanei sale face din acest drept un drept de proprietate.
In cazul reclamantului , prejudiciul invocat vizeaza folosirea fara acordul  acestuia de informatii legate de istoricul medical al afectiunilor de care a suferit, intr-o maniera insinuanta si de natura a pune la indoiala realitatea acestor imprejurari, iar pe de alta parte a leza indubitabil imaginea reclamantului , prin afirmatii neprobate, in contextul in care am fost lipsit de orice posibilitate la replica, astfel incat auditorul, sa-si faca o opinie pertinenta .
Afectarea imaginii, onoarei si demnitatii reclamantului.
A sustinut ca, prin difuzarea la data 21.02.2014 si in reluare la ora 18,20 a emisiunii R. P., i-au fost incalcate drepturile la via?a intima si privata si dreptul la imagine. In acest caz dreptul la informare si exprimare a fost exercitat cu rea credinta de realizatorul emisiunii, abuziv si contrar scopului sau social.
In urma difuzarii emisiunii, familia, prietenii si marea majoritate a opiniei publice si-au schimbat pararea despre el , fiindu-i grav afectata imaginea publica si cariera, fiind luat chiar in deradere, numit drogat {a se vedea asocierea cu J. H., asocierea cu o persoana cu handicap, etc. ), incult, etc.
Garantia pe care art. 10 din CEDO o confera ziaristilor, jurnalistilor si realizatorilor de televiziune (ca formatori de opinie), cu privire la relatarea unor probleme, este strict conditionata de existenta unui interes general, cu conditia ca formatorul sa actioneze cu buna-credinta, in asa fel incat sa ofere informatii exacte si demne de crezare in respectul deontologiei profesionale specifice.
In prezenta cauza nu se poate retine in favoarea paratilor ca au actionat cu buna-credinta, odata ce au uzat, in mod repetat, de expresii insinuate, comparatii jignitoare, anuntand in prealabil subiectul relatat ca fiind o mare dezvaluire, amplificand astfel efectul si prejudiciul produs  reclamantului.
Practic prin maniera in care s-a actionat s-a urmarit starnirea unui maxim interes din partea opiniei publice dar si a unui profit semnificativ, prin infatisarea unor elemente si comparatii de natura a prejudicia iremediabil imaginea, demnitatea si onoarea subsemnatului, atat in raport de sine si familie, cat si in raport de opinia publica.
Indiferent de imaginea pe care  reclamantul a inteles sa o formeze si sa o promovez, nu se poate aprecia ca insinuarile, jignirile si comparatiile facute mi-ar aduce beneficii, facandu-se uz si de istoricul medical.
 In ceea ce priveste daunele morale solicitate.
Acordarea de daune morale pentru prejudiciile cauzate drepturilor personal-nepatrimoniale ocrotite de lege, prin emisiuni de televiziune, este recunoscuta atat de practica instantelor romane, cat si de cea a majoritatii statelor europene, in virtutea functiei educativ-preventive si reparatorii a raspunderii civile delictuale.
Astfel, prin retinerea vinovatiei civile a paratilor si obligarea acestora la acoperirea prejudiciului moral cauzat subsemnatului, nu se produce o incalcare a libertatii de exprimare a realizatorului de emisiune si nici a postului de televiziune, masura aparand ca justificata prin raportare la scopul urmarit, anume protejarea reputatiei altei persoane, respectand principiul proportionalitatii.
Se impune a evidentia faptul ca toate instantele civile care au analizat cauze similare au stabilit ca modalitatea de reparare a prejudiciului este una mixta, iar odata facuta proba faptei ilicite, aceasta imprejurare este si suficienta in a proba implicit si prejudiciului moral, instantele romane deducand in mod frecvent producerea prejudiciului moral din simpla existenta a faptei ilicite de natura sa determine un asemenea prejudiciu, solutia fiind determinata de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directa fiind practic imposibila.
Tinand ca, nu continutul doar ideilor exprimate in cauza atrage natura delictuala a faptelor, ci si modul de prezentare, folosirea abuziva a dreptului de exprimare, limbajul jignitor, comparatiile dezonorante, denota clar o atingere adusa onoarei, demnitatii si reputatiei reclamantului.
Fata de cele mentionate, reclamantul apreciaza apreciem ca se impune  admiterea cererii de chemare in judecata si  obligarea paratilor , in solidar, la plata catre  reclamant a sumei de 210.000 lei, reprezentand contravaloarea prejudiciului moral suferit, ca urmare a expresiilor jignitoare, insinuante si vexatorii folosite la adresa reclamantului , cu ocazia difuzarii emisiunii "S" de catre radiodifuzorul SC T. pentru postul de televiziune T.
In drept si-a  intemeiat cererea de chemare in judecata pe dispozitiile art. 30 din Constitutia Romaniei, art. 71-75 din Noul Cod civil, art. 1357, art. 1359 si art. 1373 din Noul Cod civil, coroborate cu dispozitiile art. 30 si art. 40 si art. 46 din Decizia nr. 220/2011 privind Codul de reglementare a continutului audiovizual.
Reclamantul a depus la dosar urmatoarele inscrisuri:decizia nr.371/20.05.2014 emisa de C. N.  al A., extras recom cu privire la SC T ., extras site T. 2 cu privire la structura de conducere a postului de televiziune, taxa judiciara de timbru in cuantum de 100 lei, respectiv chitanta seria  DTS nr.586908(13.06.2014 emisa de Directia Impozite si taxe Locale a judetului Mehedinti.
In dovedirea cererii a solicitat proba cu inscrisurile anexate, proba testimoniala, indicand numele acestora,  si proba cu interogatoriul paratilor.
 In procedura prealabila  parata SC T a formulat intampinare prin care  a precizat ca potrivit codului deontologie al jurnalismului , acesta este dator sa caute sa respecte si sa comunice faptele a?a cum acestea pot fi cunoscute prin verificari rezonabile , in virtutea dreptului publicului de a fi informat. Jurnalistul este dator sa exprime opinii iar in relatarea faptelor si a opiniilor jurnalistul va actiona cu huna credinta iar presa are datoria primordiala de a respecta drepturile omului, sa respecte via?a privata a persoanei ori in speta dedusa judecatii atat televiziunea cat si jurnalistii care lucreaza in cadrul acestuia au respectat regulile enuntate mai sus si au dat dovada de buna credinta.
Considera ca in speta sunt incidente dispozitiile art. 10 din CEDO prin care este consacrat dreptul la libertatea de exprimare datorita faptului ca de?i limitele unei critici admisibile sunt mai largi in privinta unui om politic , unui functionar public , vizati in aceasta calitate de cat in privinta unui om obisnuit , iar ziaristilor le revine obligatia de a raspandi informatii si idei in legatura cu domenii de interes public , presa nu trebuie sa depaseasca limitele stabilite in vederea protectiei dreptului la reputatie a persoanelor vizate, care , ca element al vietii private este protejat de art. 8 din CEDO.. In concluzie pentru a se bucura de protectia art. 10 din CEDO , trebuie sa existe o verificare corespunzatoare realizate de catre ziarist inaintea redactarii materialului, sa existe fapte reale pe care sau bazat acuzatiile aduse de acesta, sa existe buna credinta a ziaristului si acesta sa respecte regulile de etica jurnalistica. Din continutul emisiunii rezulta ca aceste texte nu contin expresii si comparatii insultatoare jignitoare la adresa reclamantului.
In cauza nu sunt indeplinite conditiile civile delictuale , respectiv :  fapta ilicita, existenta un prejudiciu moral si vinovatia , respectiv legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.
Avand in vedere aceste aspecte  paratul  a  solicitat  prin intampinare  respingerea ca neintemeiata a actiunii. A invocat disp. art. 205 cpc.
Paratul  B. A.,  a formulat in procedura prealabila intampinare,  prin care a  precizat  ca este realizatorul emisiunii "R. P.",care este un pamflet ( genul de emisiune pe care o face si M. B. la A. 3) si  precizeaza ca nu a jignit pe reclamant in aceasta emisiune ,precizeaza ca facut anumite comentarii in limitele legii fara a afecta imaginea sau demnitatea acestuia sau a altor persoane .
Mai mult decat atat in actiunea formulata se arata ca in emisiunea " S" s-ar fi facut afirmatii la adresa reclamantului, emisiune pe care nu el o realizeaza ,  invocand  exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
Potrivit codului deontologic al jurnalistului, acesta este dator sa caute sa respecte si sa comunice faptele a?a cum acestea pot fi cunoscute prin verificari rezonabile , in virtutea dreptului publicului de a fi informat. Jurnalistul este dator sa exprime opinii pe baza factuala iar in relatarea faptelor si a opiniilor jurnalistul va actiona cu buna credinta iar presa are datoria primordiala de a respecta drepturile omului , sa respecte viata privata a persoanei ori in speta dedusa judecatii atat televiziunea cat si jurnalistii care lucreaza in cadrul acestuia au respectat regulile enuntate mai sus si au dat dovada de buna credinta.
Considera ca in speta sunt incidente dispozitiile art. 10 din CEDO prin care este consacrat dreptul la libertatea de exprimare datorita faptului ca de?i limitele unei critici admisibile sunt mai largi in privinta unui om politic , unui functionar public , vizati in aceasta calitate de cat in privinta unui om obisnuit , iar ziaristilor le revine obligatia de a raspandi informatii si idei in legatura cu domenii de interes public . Presa nu trebuie sa depaseasca limitele stabilite in vederea protectiei dreptului la reputatie a persoanelor vizate, care . ca element al vietii private este protejat de art. 8 din CEDO. In concluzie pentru a se bucura de protectia art. 10 din CEDO , trebuie sa existe o verificare corespunzatoare realizate de catre ziarist inaintea redactarii materialului, sa existe fapte reale pe care sau bazat acuzatiile aduse de acesta, sa existe buna credinta a ziaristului si acesta sa respecte regulile de etica jurnalistica. Din continutul emisiunii rezulta ca aceste texte nu contin expresii si comparatii insultatoare jignitoare la adresa reclamantului.
In cauza nu sunt indeplinite conditiile civile delictuale , respectiv : exista fapta ilicita, existenta un prejudiciu moral si vinovatia , precum si o legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.
Paratul prin intampinare a solicitat  respingerea actiunea ca neintemeiata.
In drept,  si-a intemeiat prezenta intampinare pe disp. art. 205 cpc.
A solicitat incuviintarea probei cu martori.
De asemenea parata D. M. a formulat in procedura prealabila intampinare precizand ca este administrator la SC T., nu se ocupa de realizarea emisiunilor,in acest sens sunt angajati jurnalisti , directori care au in fisa postului astfel de  atributii,precum si studii  de specialitate, astfel  incat  parata a invocat  exceptia lipsei calitatii procesuale pasive.
A precizat  ca emisiunea pe care o realizeaza paratul B. A. este un pamflet,genul de emisiune pe care o face si M. B. la A. ,considera ca  prin aceasta emisiune reclamantul nu a fost jignit, doar s-au facut anumite comentarii in limitele legii, fara a afecta imaginea sau demnitatea acestuia.
Potrivit codului deontologic al jurnalistului, acesta este dator sa caute sa respecte si sa comunice faptele a?a cum acestea pot fi cunoscute prin verificari rezonabile , in virtutea dreptului publicului de a fi informat. Jurnalistul este dator sa exprime opinii pe baza factuala iar in relatarea faptelor si a opiniilor jurnalistul va actiona cu buna credinta iar presa are datoria primordiala de a respecta drepturile omului , sa respecte viata privata a persoanei ori in speta dedusa judecatii atat televiziunea cat si jurnalistii care lucreaza in cadrul acestuia au respectat regulile enuntate mai sus si au dat dovada de buna credinta.
Considera ca in speta sunt incidente dispozitiile art. 10 din CEDO prin care este consacrat dreptul la libertatea de exprimare datorita faptului ca de?i limitele unei critici admisibile sunt mai largi in privinta unui om politic , unui functionar public , vizati in aceasta calitate de cat in privinta unui om obisnuit , iar ziaristilor le revine obligatia de a raspandi informatii si idei in legatura cu domenii de interes public . Presa nu trebuie sa depaseasca limitele stabilite in vederea protectiei dreptului la reputatie a persoanelor vizate, care . ca element al vietii private este protejat de art. 8 din CEDO. In concluzie pentru a se bucura de protectia art. 10 din CEDO , trebuie sa existe o verificare corespunzatoare realizate de catre ziarist inaintea redactarii materialului, sa existe fapte reale pe care sau bazat acuzatiile aduse de acesta, sa existe buna credinta a ziaristului si acesta sa respecte regulile de etica jurnalistica. Din continutul emisiunii rezulta ca aceste texte nu contin expresii si comparatii insultatoare jignitoare la adresa reclamantului.
In cauza nu sunt indeplinite conditiile civile delictuale , respectiv : exista fapta ilicita, existenta un prejudiciu moral si vinovatia , precum si o legatura de cauzalitate intre fapta si prejudiciu.
In drept,  si-a intemeiat prezenta intampinare pe disp. art. 205 cpc.
La data de 06.08.2014, reclamantul a formulat raspuns la intampinare prin care a reiterat motivele din cererea dedusa judecatii.
Probele solicitate de ambele parti au fost incuviintate, iar in sedinta publica din 21.10.2014 a fost luat interogatoriul paratului  B.  A., acesta fiind interogat si la initiativa instantei, de asemenea, au fost audiati sub prestare martorii R. A. ,C. B. I, B. A. si S. C, sustinerile lor fiind consemnate in declaratiile aflate la dosarul cauzei.
Desi citata la mai multe termene cu mentiunea de a raspunde, in scris, la interogatoriul ce i-a fost comunicat, parata SC T., nu s-a conformat dispozitiilor instantei.
Tribunalul, cercetand cu prioritate exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei D. M., se constata ca aceasta este intemeiata, dat fiind urmatoarele argumente:
Calitatea procesuala, respectiv titlul legal care indreptateste o persoana sa fie parte in proces, trebuie sa corespunda cu calitatea de titular al dreptului sau obligatiei ce formeaza continutul raportului juridic de drept material supus judecatii, in privinta calitatii procesuale pasive, impunandu-se a se analiza, pornind de la raportul juridic dedus judecatii supus cercetarii, daca aceasta parata este obligata in acest raport.
In speta este de evidentiat ca, prin cererea dedusa judecatii, reclamantul nu a reprosat acestei parate savarsirea faptei ilicite, iar in apararea formulata in cadrul raspunsului la intampinare( filele 53-63) a invederat ca antrenarea raspunderii acesteia pentru afirmatiile facute la adresa sa in cadrul emisiunii de S. difuzate la data de 26.03.2014 de catre postul de televiziune T. se impune dat fiind calitatea acesteia de director, respectiv administrator al societatii parate, societate chemata in judecata in calitate de comitent al paratului B. A.
Din inscrisurile administrate in cauza, a reiesit ca parata este doar administratorul SC T., calitate in care nu poate raspunde personal pentru eventuale fapte ilicite savarsite de catre prepusii societatii comerciale, art. 72 din legea 31/1990 fiind in sensul ca "obligatiile si raspunderea administratorilor sunt reglementate de dispozitiile referitoare la mandat si de cele special prevazute in aceasta lege"
Pe fondul cererii de chemare in judecata formulata impotriva paratilor B. A. si SC T S SRL, instanta constata si retine urmatoarele:
In cadrul emisiunii de stiri difuzata in data de 26.03.2014 de catre postul de televiziune local T. , apartinand radiodifuzorului SC T, s-a prezentat un material informativ care-l viza pe reclamant-in calitatea sa de sef al F. P. M ,  care se referea, in esenta, la  comportamentul acestuia de a uza de concedii medicale eliberate pentru afectiuni diferite si fictive , care ar fi acoperit doar zilele lucratoare , comportament catalogat de prezentator si reporter ca fiind o incercare lamentabila a reclamantului de a scapa de masura administrativa a detasarii  in  alt judet.
Continutul sus enuntatului material a fost redat integral in actiunea formulata, iar continutul sau a fost recunoscut de ambii parati.
Fata de data la care a avut loc respectiva emisiune, data care se sustine ca a fost savarsita  fapta ilicita, cauzei ii este aplicabil Codului Civil in vigoare la data de 01.10.2011, de asemenea, raportat la situatia de fapt expusa, incidente acesteia ii sunt si dispozitiile art.30 din Constitutia Romaniei, respectiv jurisprudenta CEDO  in materie.
Art.30 alin.1 din Constitutia Romaniei, stipuleaza ca libertatea de exprimare a gandurilor , a opiniilor sau a credintelor si libertatea creatiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare in public, sunt inviolabile, alin.6 al articolului precizand ca, o astfel de libertate nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si dreptul la imagine.
Si in art.1359 cod civil s-a reglementat atat indatorirea oricarei persoane de a respecta regulile de conduita pe care legea sau obiceiul lucrului le impun, precum si drepturile si interesele legitime ale altor persoane, cat si sanctiunea care intervine in cazul incalcarii acestei indatoriri, textul impunand obligatia raspunderii pentru toate prejudiciile cauzate, prin repararea acestora.
Reclamantul, in cererea pendinte, a invocat ca, materialul difuzat de catre postul de televiziune T.   la data de 26.03.2014, i-a incalcat dreptul la viata privata, la demnitate si  la propria imagine, drepturi ce sunt reglementate in dreptul intern prin art.71, art.72 si art.73 cod civil, imputandu-le paratilor ca, au folosit, fara a avea acordul sau, informatii legate de istoricul medical  al afec?iunilor de care a suferit, sustinand ca insasi maniera de expunere a fost una insinuanta, de natura a pune la indoiala realitatea imprejurarilor, afirmatiile facute nefiind unele  neprobate, acestea prejudiciindu-i atat imaginea personala, cat si pe cea a institutiei la care lucra.
Tribunalul constata ca, nici drepturile afirmate de reclamant ca fiind lezate, nu sunt unele absolute, Codul civil prevazand atat posibilitatea limitarii acestora in situa?iile prevazute de lege sau de conventiile si pactele internationale privitoare la drepturilor omului la care Romania este parte( art.75 alin.1),cat si faptul ca, exercitarea cu buna credinta a drepturilor si libertatilor constitutionale nu constituie o atingere a acestora( art.75 alin.2).  
In jurisprudenta constanta a Curtii Europene a Drepturilor Omului,  libertatea de exprimare este considerata una dintre valorile esentiale ale societatii democratice( ex.cauzele Dalban contra Romaniei si Lingens contra Austriei) , in continutul careia trebuie acceptate nu numai informatiile neutre, ci si cele care acuza, socheaza sau nelinistesc, libertatea jurnalistica cuprinzand si recurgerea la o anumita doza de exagerare si provocare.
Practic, in adoptarea solutiei, trebuie sa se tina seama de rolul ce revine presei intr-o societate democratica in care, desi nu trebuie sa depaseasca anumite grani?e, ii revine sarcina de a comunica, pentru indeplinirea sarcinilor si responsabilitatilor sale, a rolului sau de " caine de paza al democratiei", informatii asupra unor chestiuni politice si subiecte de interes general, in aceste cazuri aceasta libertate fiind cu atat mai importanta.
In speta se retine ca, materialul expus in emisiunea de stiri din data de 26.03.3014 , al carui continut a fost supervizat de catre paratul B. A., in calitatea sa de director general al postului de televiziune T., priveste o chestiune de interes public cata vreme, se refera la atitudinea imputata reclamantului de a eluda executarea unei decizii administrative de schimbare din functie, iar expresiile utilizate cu acest prilej de realizatori -precum "bolnav inchipuit", suferind de PDL-ita, "Tehnocrat"  pot fi considerate figuri de stil sau simple judecati de valoare in redarea notelor critice ale comportamentului reclamantului, in calitatea sa de conducator al A. F. P. M.
Mai mult, Tribunalul evidentiaza ca, in furnizarea acestui material informativ, paratul a actionat cu buna credinta dat fiind ca, s-a raportat la o baza factuala , culegand informatii  despre continutul certificatelor medicale invocate(depozitiile martorilor R. A. C. si S. C.), iar in cauza nimic nu dovedeste ca faptele descrise de ziaristi ar fi fost false, dimpotriva, martorii propusi de reclamant au relatat fie ca, la data difuzarii stirii, in spatiul public se zvonea iminenta detasare a reclamantului ( B. A.), fie ca, o astfel de masura s-a si materializat in iulie 2014( martorul B. I.) ambii martori confirmand ca reclamantul era in concediu  medical  la data difuzarii stirii in discutie.
In temeiul celor de mai sus expuse, apreciind ca fapta jurnalistului parat, concretizata in activitatea mediatica ce a fost imputata reclamantului, nu este una ilicita, ci se circumscrie dreptului la libera exprimare, drept a fost exercitat in limite legale - fiind respectata proportionalitatea ce trebuie sa dainuie intre interesul publicului de a fi informat asupra fiecarei probleme de interes general si dreptul la viata privata al oricarei individ, - nu poate fi antrenata raspunderea sa si a societatii chemate in judecata in calitate de comitent, fata de cei doi parati urmand a fi respinsa, ca neintemeiata actiunea dedusa judecatii.