Divort. Incredintare minori.

Domeniul asociat  -   divort. Incredintare minori. Nulitate hotarare pentru nepronuntare cu privire la incredintarea unuia dintre minori, cu privire la care, anterior, s-a luat masura plasamentului la bunica paterna. Necesitatea administrarii probelor si cu privire la situatia minorului care a beneficiat de masura de protectie speciala  a plasamentului

Sectia civila. Decizia civila nr.3/AM din data 09.01.2007.

Prin sentinta civila nr. 884 din 02.03.2006  Judecatoriei Piatra Neamt, a fost admisa actiunea de divort precizata, formulata de reclamanta Mezei Ionela in contradictoriu cu paratul Mezei Vasile; s-a declarat desfacuta casatoria partilor incheiata la data de 02.02.1989 la Primaria com. Petru Rares, jud. Bistrita Nasaud, inregistrata la nr.2/1989, din vina paratului; s-a incuviintat, ca dupa divort, reclamanta sa revina la numele avut anterior casatoriei, acela de Pantazi; a fost incredintat, spre crestere si educare reclamantei, pe minorul Mezei Victor Marian, nascut la data de 22.03.1997; s-a incuviintat ca minorul Mezei Ionel sa ramana in plasament familial la bunica paterna, la care a fost incredintat; a fost obligat paratul sa plateasca reclamantei pensie de intretinere pentru minor, in suma de 850.000 lei lunar, de la data introducerii actiunii si pana la majorat; s-a incuviintat ca reclamanta sa-l ia pe minorul Mezei Victor Marian in Italia, unde aceasta are resedinta si lucreaza cu contract de munca, a fost obligata reclamanta sa contribuie la cresterea minorului Mezei Ionel, pana la majoratul acestuia, lunar, cu suma de 50 EURO.
Pentru a pronunta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele considerente:
Prin cererea inregistrata la Judecatoria piatra neamt sub nr. 10448 la data de 29.11.2005, reclamanta a solicitat, in contradictoriu cu paratul, desfacerea casatoriei acestora, sa revina la numele avut anterior casatoriei, sa-i fie incredintat minorul Victor Marian si obligarea paratului la pensie de intretinere in favoarea acestuia.
Ulterior reclamanta si-a precizat actiunea in sensul ca solicita ca cel de-al doilea minor rezultat din casatoria partilor, Mezei Ionel, sa ramana in ingrijirea bunicii paterne, careia i-a fost incredintat spre crestere si educare.
La cererea reclamantei, sentinta de divort nu a fost motivata.
In ce priveste situatia minorilor rezultati din casatoria partilor, prima instanta retine ca paratul, tatal minorilor, de aproximativ 5 ani a incetat orice legatura cu familia si nu s-a interesat de situatia celor doi copii.
La randul sau, reclamanta, este preocupata doar de minorul ,,Victor-Marian", manifestand dezinteres fata de minorul ,, Ionel", fata de care institutia abilitata a luat masura plasamentului la bunica paterna. Fata de aceasta situatie, s-a dispus obligarea reclamantei la plata pensiei de intretinere pentru minorul Ionel pentru a pastra legatura materiala intre mama si fiu.
Motivat de faptul ca paratul este plecat la o destinatie necunoscuta, s-a incuviintat ca reclamanta sa paraseasca tara impreuna cu fiul sau, Victor Marian, hotararea urmand sa tina loc de acordul tatalui.
Impotriva sentintei a declarat apel reclamanta, criticand-o sub urmatoarele aspecte:
Cu acordul ambilor parinti, minorul Mezei Ionel, a fost dat in plasament familial mamei paratului si, de aceea, reclamanta nu mai trebuia obligata la plata unei contributii de intretinere intrucat mama paratului primeste o indemnizatie lunara, pe de o parte, iar, pe de alta parte, reclamanta nu este angajata in munca si nu are posibilitati de plata a pensiei de intretinere stabilita.
Mai mult, i s-a incredintat, spre crestere si educare minorul ,,Victor Marian", iar pensia stabilita pentru acesta este jumatate fata de pensia stabilita pentru celalalt minor in raport de cea de 50 EURO, care este exagerata.
Analizand apelul declarat de reclamanta, Tribunalul constata ca aceste este intemeiat pentru motivele ce vor fi expuse in continuare:
In primul rand, in cauza, nu au fost respectate dispozitiile art. 616 ind. 1, care reglementeaza procedura de citare a paratului in procesele de divort. Aceasta procedura  a fost indeplinita prin publicitate, fara ca , in prealabil sa se faca verificarile impuse de textul de lege mentionat cu privire la domiciliul paratului. Era necesara o astfel de verificare, in primul rand, pentru solutionarea temeinica si a capatului de cerere de incredintare minori, cu atat mai mult cu cat pentru unul dintre copii este luata o masura de protectie speciala, respectiv plasamentul.
In al doilea rand, nu s-a efectuat o ancheta sociala la domiciliul bunicii paterne pentru a verifica conditiile in care traieste minorul, daca aceste este intr-adevar in plasament la bunica paterna in baza unei hotarari a Comisiei pentru Protectia Copilului sau a Tribunalului.
In raport de aceste imprejurari de fapt, tribunalul apreciaza ca prima instanta nu a dispus si cu privire la situatia minorului Ionel, in conformitate cu dispozitiile art. 42 din Codul familiei.
In consecinta, pentru motivele expuse, Tribunalul, in tem. art. 296 Cod procedura civila, admite apelul reclamantei, desfiinteaza in totalitate sentinta apelata si va trimite cauza pentru rejudecare aceleiasi instante.
In rejudecare, se vor indeplini obligatiile legale cu privire la citarea partilor, se vor intocmi noi anchete sociale, se vor face verificari privind plasamentul minorului Ionel si se va aprecia asupra necesitatii citarii in cauza a bunicii paterne, careia i s-a incredintat minorul, potrivit sustinerilor reclamantei apelante.