Proces funciar, drept de proprietate al statului in devalmasie asupra fondului forestier anterior anului 1945

R O M A N I A
TRIBUNALUL PRAHOVA SECTIA I CIVILA
DOSAR NR. .../331/2008*
DECIZIA CIVILA NR. 130
T R I B U N A L U L Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata:
Prin cererea inregistrata pe rolul Judecatoriei Valenii de Munte la nr. 821/331/2007, petenta ACMI a solicitat instantei ca prin hotararea ce o va pronunta, sa dispuna in contradictoriu cu intimatele Comisia Judeteana Prahova de fond funciar, Comisia Locala I de fond funciar, anularea Hotararii nr. 5124/2007 a Comisiei Judetene, obligarea intimatelor la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, la punerea in posesie si emiterea titlului de proprietate pentru suprafetele de 5300 pogoane din trupul I, 1700 pogoane din Trupul P, 4200 pogoane din Trupul T, terenuri ce au fost stapanite in devalmasie de CMI potrivit sentintei civile nr. _/1946 precum si reconstituirea dreptului de proprietate si restituirea celorlalte terenuri mentionate in aceeasi sentinta, obligarea prefectului si a primarului in calitate de reprezentanti legali ai comisiilor de fond funciar la plata daunelor cominatorii in suma de 500 RON pe fiecare zi de intarziere.
In motivarea plangerii, petenta a sustinut ca prin Hotararea nr. 5124/2007 au fost invalidata propunerea Comisiei Locale I de reconstituire a dreptului de proprietate a membrilor ACMI ce compun anexa nr. 3, care este nelegala si netemeinica, deoarece a facut dovada ca este succesoarea fostei CMI care a detinut aceste suprafete de teren, hotararea comisiei judetene avand ca obiect prejudicierea petentei, intrucat intarzierea in restituirea terenurilor profita celor care le exploateaza.
La data de 13.06.2007 OMI a formulat cerere de interventie in interes propriu, prin care a solicitat ca prin sentinta ce se va pronunta sa fie obligata Comisia Locala I sa propuna reconstituirea dreptului de proprietate numai pentru suprafetele de terenuri aflate pe raza comunei I, ce nu au fost reconstituite pana in prezent, tinand seama de decizia Tribunalului Prahova nr. _/2003; obligarea aceleiasi comisii sa inainteze Comisiei Locale M cererea de reconstituire a OMI nr. 42/2005, iar Comisia Judeteana sa valideze reconstituirea dreptului de proprietate numai pentru acele suprafete de teren inscrise in sentinta civila nr. 639/ 1946.
RNP Romsilva - Directia Silvica Ploiesti a formulat la data de 26.09.2007 cerere de interventie accesorie in interesul intimatei Comisia Judeteana de fond funciar Prahova, sustinand in motivarea cererii ca terenurile pentru care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate privata se afla pe raza teritoriala a mai multor localitati din judet, competenta analizarii cererilor revenind Comisiei Judetene, potrivit art. 6 alin. 1 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 890/2005.
Cererea de interventie in interes propriu a fost incuviintata in principiu la data de 12.07.2007, iar cererea de interventie accesorie la 10.10.2007.
Dupa administrarea probelor, prin sentinta civila nr. _/10.10.2007 Judecatoria Valenii de Munte a admis in parte plangerea, a respins cererea de interventie in interes propriu formulata de AOMI, a respins cererea de interventie in interesul intimatei Comisia Judeteana de fond funciar Prahova formulata de RNP - Directia Silvica Ploiesti, a anulat Hotararea Comisiei Judetene nr. 5124/2007 si a dispus reconstituirea dreptului de proprietate al petentei pentru suprafata de 5300 pogoane - 26.500 ha, teren situat pe raza comunei I, jud. Prahova.
Impotriva acestei sentinte au declarat recurs petenta ACMI, intervenienta Directia Silvica Prahova si intimata Comisia Judeteana de fond funciar Prahova, iar prin decizia civila nr. 81 din 30 ianuarie 2008 Tribunalul Prahova a admis recursurile, a casat sentinta si a trimis cauza spre rejudecare la aceeasi instanta.
Primindu-se dosarul la aceasta instanta, a fost inregistrat sub nr. R. .../331/2008.
La data de 12 februarie 2009, MAAM, MPAM si TCSC, in calitate de descendenti (nepoti si respectiv stranepoata) ai lui AM - fost membru al CMI, cunoscut sub numele de AM, au formulat cerere de interventie in interes propriu.
In motivare, au aratat ca autorul lor figureaza in tabela de drepturi cu drepturile cuvenite in OMI, conform sentintei 639/1946, cu drepturi in trupurile de padure I, P si T, iar la data de 20 octombrie 2008 au formulat o cerere catre conducerea asociatiei de primire in aceasta asociatie, insa nu au primit nici un raspuns.
In drept, au invocat dispozitiile art. 49 si urmatoarele cod procedura civila.
La data de 11 martie 2009 aceleasi persoane au formulat o precizare, prin care au aratat ca, in principal, cererea de interventie este formulata in interes propriu si are ca obiect reconstituirea dreptului de proprietate asupra unei suprafete de teren forestier, cerere respinsa prin incheierea din sedinta publica din data de 27 mai 2009.
La data de 27 mai 2009 SRN (fost NG), PJC (fost CG), PN, PM, GC, ODP, GLM, OI si MSE au formulat cerere de interventie in interes propriu, cerere respinsa de instanta prin incheierea din sedinta publica de la data de 4 noiembrie 2009, intrucat aceste persoane sunt deja membri in cadrul OMI.
Dupa administrarea probei cu acte, expertiza tehnica topo, prin sentinta civila nr. _/2011 Judecatoria Valenii de Munte a admis, in parte, plangerea formulata de petenta ACMI, a anulat Hotararea nr. 5124/16.02.2007 a Comisiei Judetene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, a respins cererea de interventie in interes propriu formulata de AOMI, ca neintemeiata, a respins cererea de interventie in interesul intimatei Comisia Judeteana Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole si a celor forestiere, formulata de RNP - Directia Silvica Prahova, ca neintemeiata.
Prin aceeasi sentinta instanta de fond a obligat Comisia Locala pentru aplicarea legilor fondului funciar I, jud. Prahova - prin primar sa intocmeasca documentatia necesara si sa emita proces verbal de punere in posesie pe numele petentei ACMI, pentru suprafata de 772,9 ha din trupul I (C), astfel cum a fost identificata prin raportul de expertiza nr. 1621/19.11.2009 intocmit de expert Badea Luciana, a obligat Comisia Locala M pentru aplicarea legilor fondului funciar, jud. Prahova - prin primar sa intocmeasca documentatia necesara si sa emita proces verbal de punere in posesie pe numele petentei ACMI, pentru suprafetele de: 850 ha din trupul P si 2100 ha din trupul T, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiza nr. 1621/19.11.2009 intocmit de expert Badea Luciana.
De asemenea, a obligat intimata Comisia Judeteana Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole si a celor forestiere - prin prefect, sa elibereze in favoarea petentei ACMI, titlul de proprietate pentru suprafetele de teren mai sus mentionate si a respins capatul de cerere al petentei ACMI cu privire la obligarea prefectului, in calitate de reprezentant al Comisiei Judetene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole si a celor forestiere si a primarului comunei I, in calitate de reprezentant al Comisiei Locale pentru aplicarea legilor fondului funciar I, jud. Prahova, la plata de daune cominatorii in cuantum de 500 lei pe fiecare zi de intarziere, ca neintemeiat.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta de fond a retinut ca prin sentinta civila nr. 639/1946 pronuntata de Tribunalul Prahova s-a constatat si confirmat existenta CMI, precum si stapanirea in devalmasie de catre membrii acestei cete a padurilor, pasunilor, fanetelor si locurilor de aratura aflate in poienile si locurile goale din interiorul sau dimprejurul perimetrului padurilor, precum si a golurilor de munte destinate pasunilor din trupurile I, P si T, astfel cum sunt ele mentionate in decizia comisiunii silvice, stabilindu-se astfel ca in Trupul I suprafata totala este de 5300 pogoane, in Trupul P este de 1700 pogoane, iar in Trupul T sau C de 4200 pogoane.
A retinut instanta de fond ca, astfel, suprafata totala din cele trei trupuri confirmate prin aceasta sentinta ca apartinand CMI este de 11200 pogoane, adica 5600 ha.
A mai aratat prima instanta ca, in anii 2000 si 2005, in locul vechii forme asociative CMI mentionata in sentinta civila nr. 639/1946 pronuntata de Tribunalul Prahova, s-au constituit doua forme asociative: OMI, prin sentinta civila nr. 3/2000 a Judecatoriei Valenii de Munte si CMI, prin incheierea pronuntata de Judecatoria Valenii de Munte la data de 14 septembrie 2005, ramasa definitiva prin decizia nr. 37/2005 a Tribunalului Prahova.
A motivat instanta de fond ca, dupa cum rezulta din actele aflate la dosar, precum si din raportul de expertiza topografica Badea Luciana, din suprafata de teren de 2650 ha aflata in Trupul I, s-au emis pana in prezent titluri de proprietate pentru OMI, in suprafata totala de 1877,1 ha, fapt recunoscut si de intervenienta RNP - Directia Silvica Prahova in concluziile scrise formulate pe fondul cauzei.
S-a retinut ca, urmare a procedurii instituita de Legea 18/1991, 1/2000 si H.G. 890/2005, petenta CMI, prin comitetul ad-hoc de initiativa, a formulat cererea inregistrata la Comisia locala de fond funciar I sub nr. 4387 din 16 sept. 2005, prin care a solicitat reconstituirea dreptului de proprietate asupra tuturor terenurilor agricole si forestiere ce i-au apartinut si restituirea acestora, si anume: terenurile din Trupul I in suprafata de 5300 pogoane, din Trupul P de 1700 pogoane, din Trupul T-C de cca. 4200 pogoane, ce au fost stapanite in devalmasie, precum si terenurile din vatra satului - F si P, precum si fanetele din Cheia si pct. P A.
S-a mai aratat ca, Comisia locala de fond funciar I, prin anexa 39, a propus Comisiei Judetene reconstituirea dreptului de proprietate al petentei, care cuprinde 266 autori - conform tabelului anexat, pentru suprafata de 5600 ha. - terenuri forestiere, situate in Trupul I, Trupul P, Trupul T, propunere invalidata de catre intimata Comisia judeteana de fond funciar Prahova prin Hotararea nr. 5124/16 februarie 2007, aspecte confirmate si prin adresa nr. 1937/2007.
A concluzionat instanta de fond ca dreptul de proprietate al vechii forme asociative CMI asupra suprafetei totale de 5600 ha din cele trei trupuri ( I, P si T) este confirmat prin sentinta civila nr. 639/1946 pronuntata de Tribunalul Prahova si nu poate fi pus in discutie, astfel incat, avand in vedere ca pana in prezent s-a reconstituit deja suprafata totala de 1877,1 ha din trupul I, dupa cum s-a aratat mai sus, conduce la concluzia ca suprafetele la care vechea forma asociativa are dreptul sunt de 772,9 ha din trupul I (C), 850 ha din trupul P si 2100 ha din trupul T, astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiza Badea Luciana.
A sustinut prima instanta ca, faptul ca petenta CMI a formulat cererea de reconstituire pentru toate suprafetele de teren catre Comisia locala de fond funciar I, desi trupurile P si T se afla pe raza comunei M nu reprezinta un impediment pentru a se dispune reconstituirea dreptului de proprietate si pentru aceste doua trupuri de teren, intrucat, conform prevederilor art. 33 alin.1 din Legea nr.1/2000, "Cererile de reconstituire a dreptului de proprietate se considera a fi depuse in termen chiar daca acestea au fost depuse la alte comisii decat cele competente potrivit legii; aceste comisii vor trimite cererile, din oficiu, comisiilor competente, instiintand despre acest lucru si persoanele indreptatite."
Conform prevederilor art. 26 alin.2 din Legea nr. 1/2000, “formelor asociative li se va restitui in intregime suprafata avuta in proprietate".
S-a retinut de catre instanta de fond ca, fata de aceste aspecte, hotararea nr. 5124/16.02.2007 a Comisiei Judetene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole si a celor forestiere este neintemeiata, fiind indeplinite conditiile art. 53 din Legea 18/1991 si art. 27 alin. 8 din HG 890/2005, pentru admiterea cererii petentei CMI, in sensul anularii hotararii si reconstituirii dreptului de proprietate pentru diferenta dintre suprafata de 5600 ha avuta in proprietate de fosta ceata a mosnenilor I si suprafata de 1877,1 ha ce a fost deja reconstituita pe numele celeilalte forme asociative, OMI, urmand ca punerea in posesie sa se faca pe baza expertizei Badea Luciana.
Referitor la intinderea dreptului indiviz al fiecarui membru devalmas din cadrul formei asociative, inclusiv Statul Roman, instanta a constatat ca nu a fost investita cu un asemenea capat de cerere, reconstituirea urmand a se dispune pentru intreaga forma asociativa, fiecare membru mentionat in tabela de drepturi anexa la sentinta civila din 1946 avand posibilitatea de a-si dovedi si valorifica drepturile pe care le are in oricare din cele doua forme asociative infiintate si care coexista in locul vechii forme asociative mentionate in sentinta civila din 1946.
Cu privire la cererea de interventie accesorie formulata de RNP - Directia Silvica Prahova, instanta de fond a respins-o ca o consecinta a admiterii cererii principale, respingand totodata ca neintemeiata si cererea de interventie in interes propriu formulata de AOMI.
  Cu privire la capatul de cerere al petentei ACMI vizand obligarea prefectului, in calitate de reprezentant al Comisiei Judetene Prahova pentru stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor agricole si a celor forestiere si a primarului comunei I, in calitate de reprezentant al Comisiei Locale pentru aplicarea legilor fondului funciar I, jud. Prahova, la plata de daune cominatorii in cuantum de 500 lei pe fiecare zi de intarziere, instanta de fond a aratat ca este neintemeiat, motivand ca emiterea procesului verbal de punere in posesie si a titlului de proprietate pentru aceste suprafete mari de teren nu se poate efectua intr-un interval de 15 zile de la ramanerea irevocabila a acestei sentinte.

Impotriva incheierilor de sedinta din data de 04.11.2009, 24.06.2010 si impotriva sentintei civile nr. _/10.03.2011 au declarat recurs intervenientii SR, CJ, PN, PM, GC, precum si intervenienti ODP si GLM, invocand motive identice de recurs, iar impotriva incheierilor din data de 27.05.2009, 16.12.2010, precum si impotriva sentintei civile nr. 435/10.03.2011 pronuntate de Judecatoria Valenii de Munte au declarat recurs si intervenientii MAAM, MPAM si TCSC.
De asemenea impotriva sentintei civile nr. _/10.03.2011 au declarat recurs intervenienta RNP Romsilva - Directia Silvica Prahova si parata Comisia Judeteana Prahova de fond funciar.
In motivarea recursului lor, parata Comisia Judeteana Prahova de fond funciar si intervenienta RNP Romsilva - Directia Silvica Prahova au aratat ca in mod gresit instanta de fond a apreciat ca, desi CMI a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate doar la Comisia Locala I de fond funciar, nu exista niciun impediment pentru a se dispune reconstituirea dreptului de proprietate si pentru trupurile de teren aflate pe raza Com. M, incalcand astfel dispozitiile imperative ale art. 46 din Legea nr.18/1991, modificata si completata, instanta neputandu-si aroga puteri administrative ce tin pe de o parte de comisia competenta sa solutioneze cererea de reconstituire, iar pe de alta parte instanta nu se poate subroga in puterile unei entitati administrativ teritoriale in ceea ce priveste raza sa de competenta.
O alta critica a vizat faptul ca in mod eronat instanta de fond a motivat referitor la intinderea dreptului indiviz al fiecarui membru devalmas din cadrul formei asociative, inclusiv Statul Roman, ca nu a fost investita cu un asemenea capat de cerere cat timp obiectul cauzei consta intr-o plangere referitoare la nelegalitatea unei hotarari a Comisiei judetene de fond funciar, instanta avand astfel obligatia sa analizeze legalitatea hotararii sub toate aspectele sale.
Au precizat recurentele ca instanta a ignorat prevederile art. 26 alin.2 din Legea nr. 1/2000 din interpretarea caruia reiese ca atunci cand se cunoaste cota parte pentru fiecare asociat, reconstituirea se stabileste potrivit cotelor detinute in cadrul formei asociative, astfel incat, in speta, cunoscandu-se cotele parti detinute de fiecare membru, reconstituirea nu putea sa se faca decat pentru fiecare cota parte detinuta pentru a nu se aduce la o constituire de drepturi, fapt care contravine art.34 alin.1 din Legea nr. 46/2008 conform caruia terenurile forestiere proprietate publica a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembramant al acestuia.
Au sustinut recurentele ca, motivarea instantei de fond ca fiecare membru mentionat in tabela de drepturi anexa la sentinta civila din anul 1946 are posibilitatea de a-si dovedi si valorifica drepturile pe care le are in oricare dintre cele doua forme asociative contravine legii, statul neavand la acest moment in proprietate privata suprafete de padure ci numai in proprietate publica administrata de RNP Romsilva si ca atare nu exista un cadru legal potrivit caruia Statul Roman sa detina calitatea de proprietar in cadrul unor forme asociative private ce are ca obiect administrarea padurilor proprietate privata.
O alta critica a vizat faptul ca in mod gresit instanta de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenta dintre suprafata de 5600 ha. mentionata in sentinta civila nr. 639/1946 si suprafata de 1877,1 ha. pentru care reclamanta detine titluri, intrucat, pe de o parte, suprafata totala reconstituita este de 2023,1 ha. iar pe de alta parte, desi terenurile solicitate nu se afla in integralitate in fondul forestier, avand si alte categorii de folosinta decat padure, respectiv pasuni, livezi, goluri alpine, etc. instanta da eficienta raportului de expertiza intocmit de expert Badea Luciana si dispune reconstituirea numai pe seama fondului forestier pentru intreaga suprafata inclusa in amenajamentele silvice si avand doar categoria de folosinta., padure.
Au mai aratat recurentele si faptul ca eronat instanta de fond a obligat Comisiile Locale de fond funciar I si M sa intocmeasca documentatia necesara si sa emita proces verbal de punere in posesie pe numele reclamantei cat timp Comisia Locala M nu a fost investita cu o solicitare de reconstituire a dreptului de proprietate pentru CMI, iar Comisia Judeteana Prahova a fost obligata sa emita un singur titlu, prezumandu-se ca are competenta sa analizeze si cererea formulata de CMI la mai multe Comisii Locale de fond funciar, avand si competenta sa puna in posesie pe reclamanta, dand competente exclusive de punere in posesie doar Comisiilor locale, situatie inadmisibila sub aspectul interpretarii si aplicarii prevederilor legale in vigoare.
O alta critica a recurentelor a vizat faptul ca ACMI s-a infiintat in baza OG nr. 26/2000, astfel cum s-a retinut prin decizia nr. 37/2005 a Tribunalului Prahova, caz in care, din punct de vedere legal nu are posibilitatea de a fi continuatoarea in drepturi a fostei entitati juridice CMI.
Un alt motiv de recurs a avut in vedere faptul ca in mod nelegal instanta de fond nu a luat in calcul drepturile statului prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor ca si codevalmas, avand in vedere ca acesta figura ca atare in tabela silvica de drepturi cu 460 stanjeni capete si 243 stanjeni capete in Muntele BM, in total 703 stanjeni capete, iar ca urmare a exproprierii averilor evreiesti au mai trecut in patrimoniul statului inca 123 stanjeni capete ale evreului MP, iar proprietatea Fundatiei M si MP avand suprafata de 168 stanjeni capete, nu a facut obiectul exproprierii in temeiul Legii nr. 499/1942, drepturile acestei fundatii neputand fi solicitate de ceilalti membri a formei asociative, aceasta neavand continuatori in drepturi, intrucat s-ar ajunge la o constituire de drepturi excedand Legii nr.247/2005, ceea ce inseamna ca statul si fundatia detineau 871 stanjeni capete, adica 4134,45 ha. din care 3726,13 ha. padure si 408,32 ha. pasuni si goluri, iar prin diferenta drepturile totale ale membrilor ce compunea obstea si care pot fi revendicate de fostii membri persoane fizice era de 1464,74 ha. din care 1320 ha. padure curata si 144,74 ha. poieni si goluri, reconstituindu-se astfel, in plus, 557 ha. padure ramanand de reconstituit 144,74 ha. goluri de munte care nu se regasesc in fondul forestier.
In motivarea recursului lor, recurentii intervenienti SRN, CJP, PN, PM, GC, ODP si GLM au aratat ca incheierile din data de 04.11.2009 si respectiv 24.06.2010 privind respingerea cererilor de interventie sunt nemotivate, fara temei legal sau cu incalcarea si/sau aplicarea gresita a legii, sustinandu-se de catre instanta fie ca intervenientii sunt deja membri in cadrul Obstei Mosnenilor Izvorani, fie ca, in cazul in care se dispune reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea petentei, de reconstituire vor beneficia toti membrii inscrisi in tabela de drepturi.
Au sustinut recurentii intervenienti ca motivarile instantei de fond sunt contradictorii si straine de natura pricinii, desi prin cererea de interventie au demonstrat atat conditiile generale de admisibilitate a intreventiei voluntare, avand un interes legitim, nascut si actual, personal si prezent, dar si conditia speciala impusa de art.49 (2) cod pr. civila, avand in vedere ca titularul dreptului de proprietate comuna pe cote parti este persoana indreptatita, forma asociativa fiind doar titulara cererii de reconstituire, neexistand identitate intre persoana fizica indreptatita la reconstituire si persoana juridica Obstea, iar interesul lor are drept scop tocmai reconstituirea drepturilor de proprietate comuna pe cote parti, astfel incat valorificarea acestui drept in instanta nu se poate face decat pe calea interventiei principale.
Au mai aratat recurentii intervenienti ca au facut dovada si conditiei speciale prev. de art.49 (2) cod pr. civila intrucat obiectul interventiei este tocmai acela al reconstituirii dreptului de proprietate comuna, pe cote parti, (afirmarea unui drept propriu), pricina in care se judeca reconstituirea drepturilor de proprietate indivize ale persoanelor indreptatite (situatie juridica speciala), iar dreptul de proprietate comuna indiviza al membrului este in patrimoniul administrativ al formei asociative (specificul Legii nr.1/2000).
Un alt motiv de recurs a vizat faptul ca instanta de fond a interpretat gresit actul juridic dedus judecatii si a pronuntat o hotarare cu incalcarea flagranta a legii, obligand Comisiile locale sa reconstituie pe numele Obstei intinderi ale unor suprafete globale propuse de expertiza judiciara fara sa dispuna asupra stabilirii persoanelor indreptatite si a intinderii cotelor indivize ale fiecaruia, mai ales ca prin decizia de casare s-a trimis cauza spre rejudecarea cu reconstituirea dreptului de proprietate a membrilor Asociatiei CMI, instanta de fond trecand peste faza obligatorie a procedurii legale de reconstituire funciara.
O alta critica a avut in vedere incalcarea de catre instanta de fond a dispozitiilor art.6 din HG nr.890/2005 conform carora Comisia judeteana preia si indeplineste atributiile prev. de art.5 (lit. b, c.d, h), atunci cand se solicita reconstituirea dreptului de proprietate pe raza teritoriala a mai multor localitati, in aceste conditii Comisiile locale indeplinind doar atributiile de la art.5 lit.a si i, respectiv analiza preliminara a cererilor persoanelor indreptatite si punerea in posesiei a formei asociative, dispozitii ignorate de instanta care a dispus obligarea Comisiilor locale si nu a Comisiei Judetene de fond funciar.
Au sustinut recurentii intervenienti ca instanta de fond a dispus reconstituirea unor drepturi deja reconstituite cat timp, desi expertul a aratat ca din Trupul I, pe langa reconstituirea in favoarea OMI, s-au mai reconstituit legal terenuri forestiere pentru 16 proprietari in suprafata totala de 146 ha., instanta a dedus din acest trup de 2649,1 ha. doar suprafata reconstituita in favoarea OMI constituita in anul 2000 de 772 ha. si nu si suprafata de 146 ha., ramanand de reconstituit din acest trup doar suprafata de 626 ha.
Au precizat recurentii - intervenienti ca, instanta de fond a dispus reconstituirea catre persoane neindreptatite avand in vedere ca in tabela de drepturi indivize anexa sentintei civile nr. 639/1946, sunt mentionati 580 de autori, inclusiv Statul Roman, ceea ce inseamna ca intinderea cumulata a cotelor indivize ale celor 271 de autori este mult mai mica decat intinderea maxima calculata de expertiza, insasi petenta solicitand deducerea cotei indivize a statului si a OMI constituita in anul 2000.
Au criticat recurentii intervenienti si faptul ca in mod gresit instanta de fond a respins validarea drepturilor cumulate de reconstituire pentru suprafata integrala corespunzand vechiului amplasament, cu incalcarea dispozitiilor legale in materia fondului funciar, intrucat expertiza efectuata in cauza a demonstrat ca, urmand vechile amplasamente, suprafata cumulata pentru toti autorii este de 6289,9 ha si nu de 5600 ha. ce deriva din valoarea aproximativa a celor 11200 pogoane, in cuprinsul sentintei civile nr.639/ 1946 intinderile Trupurilor de terenuri fiind trecute cu titlu de "aproximativ", valoarea unitatii de masura fiind si ea aproximativa, astfel incat nu exista temei legal pentru a respinge reconstituirea conform variantei 1 pentru Trupul T cu intindere cumulata de 2789,9 ha. in loc de varianta 2 in limita maxima de doar 2100 ha.
In motivarea recursului lor, recurentii intrevenienti MAAM, MPAM si TCSC au aratat ca in mod eronat instanta de fond a constatat dreptul reclamantei asupra suprafetei totale de 5600 ha. din cele 3 trupuri cat timp in cuprinsul sentintei nr. 639/1946 se constata si confirma stapanirea in devalmasie de catre membrii cetei a padurilor, pasunilor, etc., precum si drepturile mosnenilor in limitele celor 929 de stanjeni capete din fiecare din cele 3 trupuri, ceea ce inseamna ca membrii cetei au fost si sunt titularii dreptului de proprietate si, deci, in prezent titularii dreptului la reconstituirea dreptului de proprietate, individual sau in cadrul formelor asociative, si nu forma asociativa, eliberarea unui singur titlu de proprietate pe numele acesteia, neconducand la transferul dreptului de proprietate de la membrii formei asociative la acesta entitate.
Un alt motiv de recurs a vizat si faptul ca, desi instanta nu a negat intinderea dreptului indiviz al fiecarui membru devalmas in cadrul formei asociative, a constatat insa ca nu a fost investita cu un asemenea capat de cerere desi avea obligatia, in baza rolului activ, sa stabileasca acest obiectiv cu ocazia incuviintarii expertizei sau cel putin dupa formularea cererilor de interventie cand chestiunea cotelor parti inegale a fost invocata explicit.
Au mai aratat recurentii ca instanta de fond a omologat varianta a II-a din raportul de expertiza desi nu respecta vechiul perimetru mosnenesc, si nu motiveaza alegerea acestei variante, nu a solicitat expertului sa lamureasca daca pasunile si golurile alpine mentionate in expertiza sunt cele care reprezinta diferenta de suprafata intre cele doua variante, astfel incat instanta nu s-a pronuntat asupra cererii petentei cu privire la fanetele din C punct PA.
O alta critica a vizat respingerea cererilor de interventie intemeiata pe o gresita retinere a situatiei de fapt, deoarece cele doua cereri de interventie nu au acelasi obiect, caz in care respingerea lor ca inadmisibila, pe motiv ca aceleasi persoane au mai formulat o cerere de interventie, este nelegala si netemeinica.
Au precizat recurentii intervenienti ca interesul lor de a interveni este acela de a li se asigura realizarea dreptului la reconstituirea dreptului de proprietate cuvenita autorilor lor in CMI.
La data de 18.10.2011, intimata CMI a invocat exceptia inadmisibilitatii recursului declarat de RNP Romsilva, iar pe fond a solicitat respingerea recursurilor formulate de Comisia Judeteana Prahova si RNP Romsilva, ca nefondate.
La data de 13.12.2011 intervenientii SRN si CJP au solicitat introducerea in cauza a mostenitorilor defunctului PM sau suspendarea cauzei in temeiul art. 243 cod pr. civila.
Prin incheierea de sedinta din data de 14.02.2012, instanta a dispus suspendarea cauzei in temeiul art.243 cod pr. civila, motivat de faptul ca nu s-au indicat mostenitorii defunctului P.
La data de 12.03.2012 cauza a fost repusa pe rol, iar prin incheierea de sedinta din data de 10.05.2012 s-a dispus introducerea in cauza a mostenitorilor defunctului, respectiv ECB, PP, GC si PN.
La data de 09.10.2012 recurentii - intervenienti MAAM, MPAM si TCSC au invocat exceptia lipsei capacitatii (speciala) de folosinta a intimatei CMI, aratand ca aceasta nu este inregistrata intr-un registru special tinut de Judecatorie conform art.28 alibn.4 din Legea nr.1/2000.
Au sustinut recurentii intervenienti ca potrivit art.31, 34 din Decretul nr.31/1954, persoanele juridice care sunt supuse inregistrarii au capacitatea de a avea drepturi si obligatii de la data inregistrarii lor, persoanele juridice neputand avea decat acele drepturi care corespund scopului lor, stabilit prin lege, actul de infiintare sau statut, or, tinand seama ca scopul petentei ar fi acela al administrarii si exploatarii terenurilor forestiere ce au apartinut fostei CMI, in acest scop Legea nr.1/2000 prevede o procedura speciala ce nu a fost urmata de catre petenta, ceea ce inseamna ca nu are capacitatea de a avea drepturi si obligatii, neindeplinind procedura inregistrarii, astfel incat ii lipseste si capacitatea de exercitiu subsecventa ceruta de lege si implicit si, deci, nu are capacitate procesuala activa.
Exceptiile sus mentionate au fost invocate si de catre recurentii intervenientii SRN, CJP la data de 09.10.2012.

Tribunalul, examinand incheierile si sentinta recurate in raport de situatia de fapt retinute, de criticile formulate, de textele de lege aplicabile, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept conform art.304 si 3041 cod pr. civila constata ca fiind fondate recursurile declarate de recurenta intervenienta RNP Romsilva - Directia Silvica Prahova si recurenta intimata Comisia Judeteana Prahova de fond funciar, si nefondate recursurile declarate de recurentii intervenienti persoane fizice, avand in vedere urmatoarele considerente:

Prin sentinta civila nr. 639/16.11.1946 pronuntata de Tribunalul Prahova Sectia I, s-au solutionat apelurile declarate de Statul Roman prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor, de mosnenii persoane fizice mentionati in mod expres in sentinta, impotriva Deciziunii nr.1/02.06.1946 a Comisiei Silvice pentru determinarea drepturilor Mosnenilor I de pe langa Primaria Com. I, sentinta prin care s-a constatat si confirmat existenta CMI, s-a constatat si confirmat stapanirea in devalmasie de catre membrii acestei cete a padurilor, pasunilor, fanetelor, locurilor de aratura si golurilor de munte din Trupurile I, P si T, astfel cum au fost mentionate in Deciziunea Comisiei Silvice cu unele modificari si adaugiri, s-a constat si confirmat stapanirea diviza a mosnenilor in vatra satului in F si in P, precum si in C, inclusiv in pct. PA.
Totodata, s-au constatat si confirmat drepturile Mosnenilor in limita celor 929 de stanjeni capete pe care ii are fiecare din trupurile descrise mai sus, astfel cum au fost stabilite de Comisiunea silvica, cu unele modificari, sens in care s-au admis apelurile unora dintre mosneni, stabilindu-se drepturile cuvenite acestora, fiind admis si apelul Statului Roman caruia i-au fost recunoscute si atribuite 220 stanjeni capete in U, 110 stanjeni capete in P si 110 stanjeni capete in T, precum si 243 stanjeni in Muntele BM.
De asemenea, s-a mentionat ca Fundatia M si MP detine 168 stanjeni capete, si s-au determinat perimetrul si suprafata celor trei trupuri, respectiv Trupul I cu cca. 5300 ha., Trupul P cu cca. 1700 pogoane si Trupul T cu cca. 4200 pogoane.
Potrivit procesului verbal nr. 115/01.09.1942 al Comitetului de Directie al Casei Padurilor Statului, un stanjen capete are suprafata aproximativa de 4,7468 ha. din care 4,2780 ha. padure curata si 0,4688 ha. poieni si goluri.
In tabela de drepturi cuvenita OMI conform sentintei civile nr.639/1946, se mentioneaza in mod expres cota parte cuvenita Statului Roman din intregul teren, respectiv 220 stanjeni in Trupul I, cate 110 stanjeni in Trupul P si T plus 243 stanjeni in Muntele BM, iar Fundatia M si MP detinea 168 stanjeni capete.
Prin sentinta civila nr. 3/10.04.2000 pronuntata de Judecatoria Valenii de Munte, s-au constatat indeplinite conditiile prev. de art.28 alin.1 din Legea nr.1/2000 privind reinfiintarea OMI ca fiind continuatoare in plan juridic a fostei Obsti desfiintata in anul 1948, obste care, in baza art.26 din Legea nr.1/2000 a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata totala de 5600 ha. detinuta in proprietate in anul 1948, iar prin HCJ nr. 2662/2002 astfel cum a fost modificata prin Decizia nr. 1541/14.10.2003 a Tribunalului Prahova s-a reconstituit OMI suprafata totala de 1860 ha teren forestier.
Ulterior, prin incheierea din data de 14.09.2005 a Judecatoriei Valenii de Munte, irevocabila prin respingerea recursului in baza deciziei nr. 37/25.10.2005 a Tribunalului Prahova, s-a admis cererea formulata de Asociatia "CMI" si s-a dispus inscrierea in Registrul Asociatiilor si Fundatiilor aflat la Grefa Judecatoriei Valenii de Munte a asociatiei sus mentionate, precum si, dupa efectuarea inscrierii, comunicarea catre Ministerul Justitiei a incheierii, pentru efectuarea inregistrarii in Registrul National, petenta fiind inscrisa in registrul special al Judecatoriei Conform certificatului de inscriere nr.6/03.11.2005, precum si in Registrul National - Partea A, cerere inregistrata la Ministerul Justitiei cu nr.2687/ 10.11.2005.
Potrivit raportului de expertiza topo intocmit de catre expert Badea Luciana, vechea forma asociativa CMI aflata in devalmasie cu Statul Roman prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor, stapaneau in devalmasie in Trupul I suprafata de cca. 5300 ha., in Trupul P cca. 1700 pogoane, iar in Trupul T cca. 4200 pogoane, expertul identificand pe schita de plan perimetrele descrise in titlul de proprietate reprezentat de sentinta civila nr. 639/1946, in doua variante, Trupul I situat pe teritoriul administrativ al Comunei I, avand in ambele variante 2649,1 ha., Trupul P situat pe raza administrativa a Com. M avand in ambele variante 850 ha., iar Trupul T aflat pe raza administrativa a Com. M avand in prima varianta 2789,9 ha. iar in varianta a II-a, corespunzatoare titlului de proprietate, suprafata de 2100 ha.
A precizat expertul ca din Trupul I s-au reconstituit, conform evidentelor Comisiei Local de fond funciar, suprafetele de 146 ha. pentru 16 proprietari, 561,33 ha., 17,10 ha si 1298,67 ha., totalizand 1877,1 ha.
A propus expertul reconstituirea suprafetei de 772,9 ha. din Trupul I, restituirea intregii suprafete de 850 ha. din Trupul P, iar din Trupul T, intr-o varianta, suprafata de 2789,9 ha. cu un plus de 689,9 ha., iar corespunzator sentintei civile nr. 639/1946, suprafata de 2100 ha., suprafete identificate pe schita de plan anexa raportului de expertiza.
In cuprinsul raspunsului la obiectiuni, expertul a sustinut ca statul a detinut, in calitate de codevalmas, 430 de stanjeni capete in toate cele trei trupuri, precum si ca suprafetele cu regim forestier a celor trei trupuri a fost de 2787 stanjeni asupra carora s-au constatat si confirmat drepturile mosnenilor, astfel incat, impartind cele 5600 ha cat detineau mostenii la 2787 stanjeni capete, rezulta ca un stanjen capat are 2,009 ha, statul avand astfel 863,87 ha in devalmasie cu mosnenii.
Potrivit art. 26 din Legea nr.1/2000, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si forestiere, formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetatie forestiera, pasunilor si fanetelor, OM in devalmasie si alte forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mentiunea la titular, dupa caz, "Obste de mosneni" sau alte asociatii si forme asociative cu denumirea localitatii respective, forme carora li se va restitui in intregime suprafata avuta in proprietate.
Se prevede totodata ca, in cazul in care forma asociativa a fost in devalmasie fara specificarea cotei parti pentru fiecare asociat deposedat, suprafata ce se restituie se stabileste in cote parti egale in limitele suprafetei avute in proprietate.
Art. 28 din aceeasi lege, stipuleaza ca suprafetele forestiere aflate in proprietate comuna conform naturii acestora, raman in proprietate indiviza pe toata durata existentei lor, membrii formelor asociative aflati in devalmasie sau indiviziune neputand instraina propriile cote parti unor persoane din afara acestora, iar in cazul dizolvarii formelor asociative, proprietatea indiviza a acestora va trece in proprietatea publica a Consiliilor locale in raza carora se afla terenurile respective.
Asadar, din analiza actelor si lucrarilor dosarului reiese ca potrivit sentintei civile nr. 639/16.11.1946, Tabelei de drepturi cuvenite in OMI anexata sentintei sus mentionate, s-a constatat si confirmat existenta CMI, stapanirea in devalmasie de catre membrii acesteia, inclusiv de catre Statul Roman prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor, a padurilor, pasunilor, fanetelor, poienilor, golurilor de munte, locurilor de aratura, etc., din Trupurile I in suprafata de cca. 3500 pogoane, P, in suprafata de cca.1700 pogoane si T (sau C) in suprafata de cca. 4200 pogoane, confirmandu-se drepturile mosnenilor in limita celor 929 de stanjeni capete pe care ii are fiecare din cele trei trupuri, astfel incat, prin admiterea apelurilor in baza sentintei 639/1946, CMI detinea in devalmasie cu Statul Roman prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor suprafata totala de cca. 11200 pogoane, respectiv 5600 ha. sau cca. 1195 de stanjeni capete, tinandu-se seama de procesul verbal nr.115/1942 conform caruia un stanjen este egal cu cca. 4,74 ha.
Reiese totodata ca, din aceasta suprafata, Statul Roman detinea o cota parte de cca. 683 de stanjeni (220 + 110 + 110, la care se adauga cca. 243 stanjeni in Muntele BM, conform Tabelei de drepturi), iar Fundatia M si MP detinea o cota parte de cca. 168 de stanjeni, in total cca. 851 de stanjeni, respectiv cca. 3999,7 ha., diferenta de cca. 344 de stanjeni adica cca. 1618,8 ha, revenind fostei forme asociative desfiintata in anul 1948, fiind reconstituit in baza Legii nr.18/1991 in favoarea noii forme asociative OMI, in calitate de continuatoare in drepturi a vechii forme asociative, dreptul de proprietate asupra suprafetei totale de 1877,1 ha., adica intreaga suprafata de teren la care aveau dreptul membrii fostei OMI - persoane fizice.
Ca atare, atat timp cat fostilor membri ai formei asociative CMI desfiintata in mod abuziv in anul 1948 prin preluarea terenurilor forestiere de catre stat, li s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru intreaga suprafata de teren forestier reprezentand cota parte detinuta in devalmasie de catre acestia in cadrul fostei forme asociative, inseamna ca nicio alta forma asociativa in care acestia au inteles sa se constituie, inclusiv reclamanta, nu mai poate pretinde reconstituirea dreptului de proprietate asupra vreunei diferente de teren, diferenta care, potrivit probelor administrate, reprezenta cota parte cuvenita Statului Roman prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor si Fundatiei M si MP, deoarece ar insemna ca fostilor membrii persoane fizice sau mostenitorilor acestora sa li se constituie dreptul de proprietate asupra unor terenuri pentru care nu au detinut niciodata vreun drept, ceea ce este inadmisibil.
Faptul ca prin art. 26 din legea nr. 1/2000 se prevede ca formelor asociative li se restituie in intregime suprafata avuta in proprietate, nu inseamna in mod automat ca reclamanta mai are dreptul la reconstituire asupra diferentei dintre suprafata de 5600 ha. conform titlului de proprietate reprezentat de sentinta civila nr. 639/1946 si suprafata de 1877,1 ha. reconstituita, cat timp in cuprinsul sentintei sus mentionate se specifica in mod expres cota parte a statului, cota parte care nu poate face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate in favoarea reclamantei, mai ales ca statul nu face parte din niciuna din noile forme asociative constituite in baza Legii nr.1/2000 si deci nu si-ar putea valorifica ulterior vreun drept asupra terenurilor detinute in devalmasie, caz in care are dreptul de a dispune de cota parte cuvenita reprezentand tocmai diferenta nereconstituita astfel cum doreste, avand dreptul sa-si gestioneze fondul forestier in modalitatea in care intelege sa faca acest lucru, terenurile in litigiu facand parte din domeniul public al statului, aflate in administrarea RNP Romsilva - Directia Silvica Prahova.
Imprejurarea ca prin raportul de expertiza s-au identificat perimetrele celor trei trupuri si s-a propus restituirea suprafetelor de 772,9 ha din Trupul I, 850 ha din Trupul P, 2100 ha sau 2789,9 ha. din trupul T, ca reprezentand diferenta dintre suprafata mentionata in titlul de proprietate si cea deja reconstituita, nu constituie o dovada a dreptului de proprietate al fostilor membri persoane fizice asupra acestor terenuri care sa justifice pretentia formei asociative CMI privind reconstituirea dreptului de proprietate, punerea in posesie si eliberarea titlurilor de proprietate asupra acestor terenuri, intrucat din cuprinsul raportului de expertiza reiese ca s-au identificat in mod global perimetrele stapanite in devalmasie de catre obste, fara sa se tina seama de cota parte care apartine Statului Roman, imprejurari care demonstreaza ca reclamanta nu este indreptatita sa pretinda reconstituirea unei suprafete de teren mai mare decat cea care a apartinut fostilor membri persoane fizice ai formei asociative initiale si care deja a fost reconstituita.
Nu se poate retine nici raspunsul expertului la obiectiuni in sensul ca statul ar fi detinut doar 430 de stanjeni capete, adica 863,87 ha in conditiile in care la momentul respectiv s-a luat in calcul un stanjen ca avand suprafata de cca.4,74 ha si nicidecum de 2, 009 ha, astfel incat sustinerea expertului ca mosnenii ar fi detinut 2787 stanjeni in loc de 929 stanjeni in cele trei trupuri este nejustificata deoarece s-ar ajunge la o suprafata mult mai mare, de cca. 13210 ha in loc de 5600 ha cat detinea obstea in Trupurile I, P si T.
De altfel, din Deciziunea nr. 1/02.06.1946 emisa de Comisiunea Silvica pentru determinarea drepturilor MI reiese cu certitudine ca s-a infiintat OMI cu sediul in comuna I, avand ca activ un numar de 929 stanjeni capete in trupurile U, P si T, fapt constatat si confirmat prin sentinta civila nr. 693/1946 or, daca ar fi detinut un activ cu un numar de cate 929 stanjeni in fiecare trup, ar fi insemnat sa se specifice in mod expres acest lucru, fapt imposibil in conditiile in care prin sentinta s-a statuat ca cele trei trupuri astfel cum erau detinute in devalmasie in cadrul obstii aveau suprafete diferite de teren si nicidecum suprafete identice de cate 929 stanjeni fiecare.
Astfel, in mod gresit instanta de fond a analizat situatia de fapt, a respins cererea de interventie a RNP Romsilva in favoarea Comisiei Judetene Prahova de fond funciar, si a dispus reconstituirea dreptului de proprietate, punerea in posesie si eliberarea titlului de proprietate in favoarea reclamantei asupra terenurilor astfel cum au fost identificate prin raportul de expertiza Badea Luciana ca reprezentand diferenta dintre suprafata de cca. 5600 ha. inscrisa in titlul de proprietate invocat de reclamanta si suprafata de 1877,1 ha. deja reconstituita intrucat, la pronuntarea acestei solutii, nu s-a tinut seama de cota parte cuvenita Statului Roman prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor, stat care, in prezent, nu face parte din niciuna din formele asociative constituite, respectiv OMI sau CMI, cota parte specificata in titlul de proprietate, iar Legea speciala de restituire prevede in mod expres ca in cadrul unei forme asociative in devalmasie suprafata ce se restituie se stabileste conform cotelor parti detinute, caz in care, in speta, cunoscandu-se cota parte a statului si care nu poate face obiectul reconstituirii dreptului de proprietate, inseamna ca hotararea Comisiei Judetene de fond funciar este legala si temeinica.
Criticile recurentelor Comisia Judeteana Prahova de fond funciar si RNP Romsilva, in sensul ca in mod gresit instanta de fond a apreciat ca nu exista niciun impediment pentru a se dispune reconstituirea dreptului de proprietate si pentru terenurile aflate pe raza Com. M chiar daca reclamanta a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate doar la Comisia Locala I de fond funciar, incalcandu-se astfel dispozitiile imperative ale art. 46 din Legea nr.18/1991, modificata si completata, nu pot fi avute in vedere intrucat obiectul cererii de reconstituire a vizat toate terenurile pretins solicitate de catre reclamanta, terenuri situate pe raza administrativ teritoriala atat a com. I cat si a com. M, astfel incat instanta, la analizarea hotararii respective s-a raportat strict la continutul cererii, fiind in imposibilitate sa se substituie unor comisii locale si sa procedeze la defalcarea pretentiilor in functie de amplasamentele terenurilor solicitate, mai ales ca in speta, la stabilirea dreptului la reconstituire in favoarea reclamantei asupra terenurilor in litigiu se tine seama de toate probele administrate in cauza si nicidecum pur si simplu doar de cererea de reconstituire.
Sustinerile recurentelor conform carora in mod eronat instanta de fond a motivat ca nu ar fi fost investita cu stabilirea intinderii dreptului indiviz al fiecarui membru devalmas din cadrul formei asociative, inclusiv Statul Roman cat timp obiectul cauzei consta intr-o plangere referitoare la nelegalitatea unei hotarari a Comisiei judetene de fond funciar, instanta avand astfel obligatia sa analizeze legalitatea hotararii sub toate aspectele sale, sunt justificate, intrucat intr-adevar instanta de fond avea obligatia, la stabilirea faptului daca reclamanta este sau nu indreptatita la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor solicitate, sa tina seama, in baza titlului de proprietate invocat de reclamanta constand in sentinta civila nr.639/1946, de cota parte cuvenita statului, deoarece, numai prin excluderea cotei parti cuvenita Statului Roman, Fundatiei M si MP, se putea stabili daca, si care este suprafata totala ce se putea restitui CMI, conform art.26 din Legea nr.1/2000.
Or, in cauza, din cuprinsul titlului de proprietate reiese cota statului, a fundatiei, terenuri aflate in proprietatea publica a statului si care nu face parte din niciuna din noile forme asociative nou constituite, caz in care, reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri in favoarea petentei ar conduce, in realitate, la constituirea unor drepturi de proprietate in favoarea membrilor acesteia-persoane fizice, asupra unor terenuri pe care nu le-au detinut niciodata in proprietate, ceea ce este inadmisibil, incalcandu-se dispozitiile art. 34 alin. 1 din Legea nr. 46/2008 conform caruia terenurile forestiere proprietate publica a statului nu fac obiectul constituirii dreptului de proprietate sau al vreunui dezmembramant al acestuia.
Afirmatiile recurentelor conform carora motivarea instantei de fond ca fiecare membru mentionat in tabela de drepturi anexa la sentinta civila din anul 1946 are posibilitatea de a-si dovedi si valorifica drepturile pe care le are in oricare dintre cele doua forme asociative contravine legii, statul neavand la acest moment in proprietate privata suprafete de padure ci numai in proprietate publica administrata de RNP Romsilva, nu exista un cadru legal potrivit caruia Statul Roman sa detina calitatea de proprietar in cadrul unor forme asociative private ce are ca obiect administrarea padurilor proprietate privata, au relevanta in cauza intrucat, Statul Roman nu face parte din niciuna din noile forme asociative constituite, astfel incat nu are calitate de codevalmas in cadrul acestor forme asociative si deci nu si-ar putea valorifica ulterior drepturile cu privire la terenurile pe care le-a detinut in proprietate si care, anterior anului 1948, au fost folosite in devalmasie in cadrului fostei CMI, astfel incat, in prezent terenurile, aflandu-se in proprietatea publica a statului, acesta are dreptul, conform cotei sale parti din intreaga suprafata de teren detinuta in devalmasie astfel cum este specificata in titlul de proprietate, sa-si gestioneze cum considera fondul forestier aflat in domeniul public si administrat de RNP Romsilva.
Imprejurarile invocate de catre recurente ca in mod gresit instanta de fond a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru diferenta dintre suprafata de 5600 ha. mentionata in sentinta civila nr. 639/1946 si suprafata de 1877,1 ha. pentru care reclamanta detine titluri intrucat, suprafata totala reconstituita este de 2023,1 ha., nu pot fi avute in vedere intrucat din probele administrate nu reiese cu certitudine ca suprafata de 146 ha. reconstituita in favoarea a 16 proprietari, face parte din suprafata totala de 5600 ha., mai ales ca nu rezulta ca cei 16 proprietari sunt fosti mosneni sau mostenitori ai acestora.
Sustinerea ca terenurile solicitate nu se afla in integralitate in fondul forestier, avand si alte categorii de folosinta decat padure, respectiv pasuni, livezi, goluri alpine, etc. astfel incat eronat instanta da eficienta raportului de expertiza intocmit de expert Badea Luciana si dispune reconstituirea numai pe seama fondului forestier pentru intreaga suprafata inclusa in amenajamentele silvice si avand doar categoria de folosinta padure, nu are relevanta in cauza cat timp, in titlul de proprietate invocat nu se mentioneaza detaliat suprafata de teren ce constituie padure curata, suprafetele cu o alta categorie de folosinta din suprafata totala de 5600 ha. si cotele parti cuvenite membrilor din fiecare categorie, mai ales ca prin Decizia nr.1541/14.10.2003 a Tribunalului Prahova s-a reconstituit OMI suprafata totala de 1860 ha teren forestier, fara nicio distinctie, restituirea avand loc astfel in mod global, pentru teren forestier.
Afirmatiile recurentelor ca eronat instanta de fond a obligat Comisiile Locale de fond funciar I si M sa intocmeasca documentatia necesara si sa emita proces verbal de punere in posesie pe numele reclamantei cat timp Comisia Locala M nu a fost investita cu o solicitare de reconstituire a dreptului de proprietate pentru CMI, fiind obligata Comisia Judeteana Prahova sa emita un singur titlu prezumandu-se ca are competenta sa analizeze si cererea formulata de CMI la mai multe Comisii Locale de fond funciar, nu pot fi retinute de instanta in conditiile in care s-au instituit asemenea obligatii tinandu-se seama de solutia pronuntata in prima instanta, obligatii care in prezent nu mai subzista tocmai datorita netemeiniciei pretentiilor reclamantei cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor in litigiu si implicit la instituirea obligatiilor sus-mentionate.
Pretentiile recurentelor vizand imposibilitatea reclamantei de a fi continuatoarea in drepturi a fostei entitati juridice CMI, in conditiile in care reclamanta s-a infiintat in baza OG nr.26/2000 conform deciziei nr.37/2005 a Tribunalului Prahova, nu pot fi avute in vedere deoarece prin decizia sus mentionata s-a statuat in mod irevocabil ca in baza sentintei civile nr.639/1946, membrii fostei Cete a Mosnenilor I s-au reorganizat in forma asociativa initiala CMI, in scopul organizarii administrarii terenurilor forestiere si a determinarii responsabilitatilor cu privire la administrarea lor, fiind indeplinite conditiile art. 28 din Legea nr. 1/2000 vizand parcurgerea procedurii prealabile prevazuta de aceasta lege, astfel incat este continuatoarea in drepturi a fostei forme asociative.
Sustinerile recurentelor ca in mod nelegal instanta de fond nu a luat in calcul drepturile statului prin Ministerul Agriculturii si Domeniilor ca si codevalmas, avand in vedere ca acesta figura ca atare in tabela silvica de drepturi, astfel incat prin reconstituirea dreptului de proprietate asupra acestor terenuri s-ar ajunge la o constituire de drepturi ce exced Legii nr. 247/2005, sunt intemeiate deoarece din cuprinsul titlului de proprietate invocat de catre reclamanta reiese incontestabil ca statul detinea suprafetele de 440 stanjeni, precum si 243 stanjeni in Muntele BM la care se adauga cei 168 stanjeni ce au apartinut Fundatiei M si MP, adica cca. 851 de stanjeni capete din totalul de cca. 1185 de stanjeni capete aflati in devalmasie in cadrul fostei Cete a Mosnenilor I, diferenta fiind deja reconstituita membrilor acesteia, astfel incat reclamanta nu poate pretinde vreun drept si asupra terenurilor statului, terenuri care au fost doar folosite in devalmasie in cadrul CMI, si din care statul nu mai face parte prin constituirea noilor forme asociative, astfel incat obiect al reconstituirii nu pot face decat terenurile ce au apartinut in proprietate membrilor persoane fizice folosite in devalmasie, in cote parti, in cadrul fostei CMI.
Criticile recurentilor intervenienti SRN, CJP, PN, PM, GC, ODP si GLM in sensul ca incheierile din data de 04.11.2009 si respectiv 24.06.2010 privind respingerea cererilor de interventie sunt nemotivate, fara temei legal sau cu incalcarea si/sau aplicarea gresita a legii sustinandu-se de catre instanta fie ca intervenientii sunt deja membri in cadrul OMI, fie ca, in cazul in care se dispune reconstituirea dreptului de proprietate in favoarea petentei, de reconstituire vor beneficia toti membrii inscrisi in tabela de drepturi, sunt nejustificate deoarece instanta a analizat cererile de interventie in raport de pretentiile invocate, constatand in mod corect netemeinicia unor asemenea cereri prin care se invoca reconstituirea unui drept de proprietate asupra unor terenuri detinute in devalmasie in cadrul formei asociative si pentru recuperarea carora s-a formulat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate de catre reclamanta, astfel incat, in lipsa cererilor de reconstituire formulate de persoanele fizice, acestea nu justifica interes in formularea cererilor de interventie.
Pretentiile recurentilor intervenienti privind caracterul contradictoriu, strain de natura cauzei, a considerentelor sentintei, fara sa se tina seama de indeplinirea conditiilor generale de admisibilitate a interventiei voluntare, de interesul legitim, nascut, actual, personal si prezent, de cea speciala impusa de art. 49 (2) cod pr. civila, de titularul dreptului de proprietate comuna ca persoana indreptatita, de calitatea formei asociative, ca titulara a cererii de reconstituire, neexistand identitate intre persoana fizica indreptatita la reconstituire si persoana juridica O, de interesul lor constand in reconstituirea drepturilor de proprietate comuna pe cote parti, drept ce poate fi valorificat doar pe calea interventiei principale, sunt nefondate intrucat, in realitate, in cuprinsul considerentelor sentintei nu exista aspecte contradictorii, straine de natura cauzei, care a vizat reconstituirea in favoarea reclamantei ca forma asociativa, a unui drept de proprietate asupra terenurilor in litigiu, si nicidecum in favoarea intervenientilor ca persoane fizice in nume propriu, iar la incuviintarea cererilor de interventie se tine cont nu numai de imprejurarile sus-mentionate cu caracter teoretic, general, ci si de modalitatea de formulare a cererii de reconstituire.
De fapt, hotararea Comisiei judetene contestata in instanta a vizat cererile de reconstituire formulate de catre reclamanta ACMI si nu exista nicio dovada la dosar ca asemenea cereri de reconstituire au fost formulate si de intervenienti in nume propriu, caz in care, chiar daca acestia invoca, in principiu, valorificarea unui drept de proprietate, nu inseamna ca se justifica introducerea lor in cauza, in calitate de intervenienti in lipsa unor asemenea cereri de reconstituire cu privire la terenurile solicitate de reclamanta in numele membrilor sai titulari ai dreptului de proprietate asupra terenurilor, cerere cu caracter obligatoriu si in raport de care se stabileste interesul procesual de a formula anumite cereri in prezenta cauza.
Sustinerile recurentilor intervenienti vizand reconstituirea unor suprafete globale fara a se stabili persoanele indreptatite si intinderea cotelor indivize ale fiecaruia, incalcarea disp. art. 6 din HG nr. 890/2005, reconstituirea unor drepturi deja reconstituite, precum si reconstituirea in favoarea unor persoane neindreptatite, validarea variantei 2 din raportul de expertiza in loc de varianta 1 care stabileste suprafata reala a terenurilor, in titlul de proprietate suprafetele fiind trecute cu titlu de "aproximativ", nu mai pot face obiectul analizei instantei de recurs intrucat reprezinta imprejurari ce vizeaza fondul cauzei, imprejurari pe care recurentii intervenienti nu le pot invoca, cererile de interventie fiind in mod corect respinse de catre instanta de fond.
De asemenea, criticile intervenientilor recurenti MAAM, MPAM si TCSC in sensul ca in mod gresit instanta de fond a respins cererile de interventie, solutie intemeiata pe o gresita retinere a situatiei de fapt, deoarece cele doua cereri de interventie nu au acelasi obiect, caz in care respingerea lor ca inadmisibila, pe motiv ca aceleasi persoane au mai formulat o cerere de interventie, este nelegala si netemeinica, sunt nejustificate, deoarece in realitate toate cererile de interventie au urmarit acelasi scop, valorificarea dreptului de proprietate in favoarea intervenientilor in cotele parti detinute, in calitate de fosti mosteni sau mostenitori ai acestora, astfel incat in mod corect cererile au fost respinse de catre instanta de fond, avand in vedere considerentele sus-mentionate, iar toate celelalte critici aduse de recurentii - intervenienti MAAM, MPAM si TCSC vizeaza chestiuni legate de fondul pretentiilor deduse judecatii, caz in care nu pot face obiectul analizei in prezenta cale de atac in conditiile respingerii cererilor de interventie astfel cum in mod corect a procedat instanta de fond.
Prin urmare, tribunalul, in raport de aceste considerente, va respinge exceptia inadmisibilitatii recursului declarat de intervenienta RNP Romsilva - Directia Silvica Prahova, deoarece, atat timp cat Comisia Judeteana Prahova de fond funciar a exercitat calea de atac impotriva hotararii instantei de fond, inseamna ca si recursul declarat de intervenienta si care a formulat cerere de interventie in favoarea acesteia este admisibil.
De asemenea, instanta va respinge exceptia lipsei capacitatii speciale de folosinta a reclamantei CMI invocata de recurentii - intervenienti, intrucat din probele administrate reiese cu certitudine ca aceasta este inregistrata in Registrul Special tinut de Judecatoria Valenii de Munte, precum si in Registrul National, dobandind drepturi si obligatii de la data inregistrarii, avand deci si capacitatea de exercitiu subsecventa ceruta de lege si, implicit, capacitate procesuala activa.
Totodata, instanta va respinge recursurile declarate de catre recurentii intervenienti, ca nefondate si, avand in vedere probele administrate in cauza, in temeiul disp. art. 304 pct. 9 cod pr. civila si art. 312 alin.1, 2 si 3 cod pr. civila va admite recursurile declarate de recurenta intimata Comisia Judeteana Prahova si de recurenta intervenienta RNP Romsilva DSP Prahova, va modifica in parte sentinta recurata in sensul ca va admite cererea de interventie formulata de intervenienta RNP Romsilva - Directia Silvica Prahova, cerere justificata in conditiile in care terenurile pentru care se solicita reconstituirea dreptului de proprietate apartin domeniului public al statului si sunt administrate de intervenienta, si va respinge plangerea in totalitate, ca neintemeiata, mentinand restul dispozitiilor sentintei numai in ceea ce priveste respingerea ca neintemeiate a cererii de interventie formulata de intervenienta AOMI si a capatului de cerere al plangerii privind daunele cominatorii. PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:

Respinge exceptiile lipsei capacitatii speciale de folosinta, de exercitiu a intimatei ACMI, a inadmisibilitatii recursului declarat de recurenta intervenienta RNP Romsilva - DSP Prahova.
 Respinge recursurile declarate de recurentii intervenientii persoane fizice impotriva incheierilor de sedinta din 04.11.2009, 24.06.2010, 27.05.2009, 16.12.2010, precum si impotriva sentintei civile nr. 435/10.03.2011 pronuntate de Judecatoria Valenii de Munte, ca nefondate.
Admite recursurile declarate de recurenta - intervenienta REGIA NATIONALA A PADURILOR - ROMSILVA - DIRECTIA SILVICA PRAHOVA.
 Modifica in parte sentinta recurata in sensul ca admite cererea de interventie formulata de intervenienta REGIA NATIONALA A PADURILOR - ROMSILVA - Directia Silvica Prahova.
Respinge plangerea in totalitate, ca neintemeiata.
Mentine restul dispozitiilor sentintei numai in ceea ce priveste respingerea ca neintemeiate a cererii de interventie formulata de intervenienta AOMI si a capatului de cerere al plangerii privind daunele cominatorii.
IREVOCABILA.
Pronuntata in sedinta publica astazi, 23.01.2013.