dreptul nudei proprietati

R O M A N I A
TRIBUNALUL PRAHOVA SECTIA I CIVILA
Dosar nr. .../310/2011
 
DECIZIA CIVILA NR. 1373
Sedinta publica din data de 17.10.2013 Prin cererea formulata de reclamantul LDL in contradictoriu cu paratii TM, CR, TV si NV si inregistrata la data de 24.11.2011 pe rolul Judecatoriei Sinaia, sub nr. .../310/2011, s-a solicitat pronuntarea unei hotarari prin care sa se constate dreptul nudei proprietati al reclamantului asupra imobilului situat in orasul A, str. V, nr. 61 A, ap. 3, cu obligarea paratilor in solidar la plata cheltuielilor de judecata.
In motivarea cererii reclamantul a aratat ca parata TM, impreuna cu fiica sa Rodica, casatorita Constantin, au fost pana la 17.01.1996, in indiviziune, proprietarele imobilului obiect material al acestei cauze.
La data de 17. 01. 1996, pastrandu-se pentru parata TM dreptul de uzufruct, TM si fiica sa CR, au vandut acest apartament fiului, respectiv fratelui, paratul TV (casatorit cu parata 4 NV, TV la data actului de vanzare cumparare).
TV si sotia sa T (dupa divort N) V, in anul 2000, printr-un antecontract, au vandut nuda proprietate a acestui apartament reclamantului, pentru parata TM pastrand dreptul de uzufruct.
Deoarece TV si sotia sa (la acea data) nu s-au prezentat la un birou notarial pentru a perfecta actul autentic de vanzare cumparare, reclamantul a actionat pe cale judecatoreasca, dosar 535/2003 al Judecatoriei Sinaia. In cursul procesului, reclamantul LDL si paratii TV si V, au prezentat completului de judecata o conventie, reluata in dispozitivul sentintei civile nr. 515 pronuntata in cauza la 25 iunie 2003 (anexa 2), in conditiile art. 271 C.proc.civ. a prin care "in cazul nefericit al nerespectarii obligatiei de catre TV si TV prin prezenta convenim ca aceasta reprezenta si acordul ca la 01.07.2003 (intai iulie 2004) dreptul de proprietate asupra apartamentului lor din A str. V nr. 61 bl. A ap. 4 apartinand sotilor T sa treaca asupra D-lui LDL cu pastrarea dreptului de uzufruct inscris in cartea funciara in persoana doamnei TM.
Prin aceasta se stinge cu privire la cele obiect a acestui dosar "Deoarece s-a intamplat cazul nefericit consemnat, respectiv paratii Tanjala nu au restituit suma convenita, incepand cu 01. 07. 2004 reclamantul LDL a obtinut nuda proprietate a apartamentului obiect material al acestei cauze iar TM si-a pastrat dreptul de uzufruct.
Acest lucru nu s-a putut realiza si practic, deoarece paratii TV si V premeditasera si au pus in practica o procedura frauduloasa de neexecutare a conventii de care a luat act si instanta. Aproape concomitent cu dosarul 535/2003 in care s-a luat act de conventia lor cu reclamantul LDL, paratii TV si NV (alunei T) au promovat o actiune (dosar 603/2003) avand ca obiect divortul si partajul bunurilor comune.
Desi la 15 iunie 2003 in dosar 535/2003 au prezentat conventia realizata cu LDL, la 30 iulie 2003, fara a informa instanta de respectiva conventie, in dosar 603/2003 au prezentat o alta conventie unde se dispune si asupra imobilului obiect al acestui dosar (asupra caruia se dispusese in dosarul 535/2003 prin sentinta civila nr. 515/25 iunie 2003) de care se ia act prin sentinta civila nr. 591/30 iulie 2003 (anexa 3). Dar paratii TV si TV nu s-au rezumat la aceasta. Au gandit si actionat mai departe, intr-un singur scop, fraudarea reclamantului LDL. impreuna cu parata TM, aproape concomitent cu dosarele 535/2003 si 603/2003 au promovat un al treilea dosar, 651/2003. in dosarul 651/2003, TM a solicitat si obtinut in contradictoriu cu TV (fara insa a se informa instanta ca in ceea ce priveste obiectul material al procesului, apartamentul in discutie) rezolutiunea contractului prin care in 1996 a obtinut respectivul apartament (sentinta civila nr. 727/24.09.2003, anexa 4).
Dupa ce au obtinut, prin inducerea in eroare a instantelor, prin ascunderea realitatilor fata de instante, sentinta civila nr. 591/30 iulie 2003 (prin care TV a primit urmare partajului de bunuri comune apartamentul obiect al procesului) si 727/24.09.2003 (prin care s-a dispus rezolutiunea contractului din 1996 prin care paratii TV si T, acum NV au obtinut apartamentul obiect al acestei cauze), in 2008, dosar 1292 / 310 / 2007 au incercat sa anuleze conventia de care s-a luat de Judecatoria Sinaia si sa radieze din Cartea Funciara cele consemnate urmare a sentintei civile nr. 515/25 iunie 2003. insa actiunea s-a respins atat de instanta de fond (prin sentinta civila nr. 182/15.02.2008, anexa 5) cat si de instanta de recurs (decizia din 01.10.2008, anexa 6) care au retinut comportamentul de rea credinta al tuturor paratilor din aceasta cauza cu prilejul pronuntarii hotararilor judecatoresti care a desfiintat contractul din 1996 dintre paratii TM si CR si TV si T (actual N) V.
Deoarece in Cartea Funciara (anexa 7 si 8 ) aparea contrar celor pronuntate de instante, un drept de proprietate al paratelor TM si CR, reclamantul a promovat o actiune (dosar 1784/310/2009) prin care a solicitat, pentru apartamentul obiect al acestei cauze, inscrierea dreptului reclamantului LDL si radierea dreptului paratilor TM si CR. Dupa ce instanta de fond (sentinta civila nr. 299/9.03.2010, anexa 9) a actiunea, instanta de apel (decizia civila 490/05.10. 2010, anexa 10) a schimbat in tot hotararea instantei de fond, ceea ce a mentinut si instanta de recurs (decizia civila 50/26.10.2011, anexa 11), care au apreciat ca reclamantul nu detine un act autentic, o hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila care sa ateste dobandirea dreptului de proprietate pentru respectivul apartament, sentinta civila 515/2003 stipuland drepturi si obligatii in sarcina partilor care nu se pot verifica intr-o actiune intemeiata pe dispozitiile Legii 7/1996.
Cererea a fost intemeiata in drept pe disp. art. 111 C.proc.civ. si art. 47 din Legea nr. 7/1996.
In dovedirea actiunii reclamantul a depus la dosar conventia incheiata la 24 iunie 2003 cu paratii, sentinta civila nr. 515/2003 a Judecatoriei Sinaia, sentinta civila nr. 591/2003 a Judecatoriei Sinaia, sentinta civila nr. 727/2003 a Judecatoriei Sinaia, incheierea de inscriere la Cartea funciara nr. 4168/2007 impreuna cu un extras de carte funciara, decizia Tribunalului Prahova din 01.10.2008, sentintele civile nr. 882/2008, nr. 299/2010 ale Judecatoriei Sinaia, decizia nr. 490/2010 a Tribunalului Prahova si decizia nr. 50/2011 a Curtii de Apel Ploiesti (f. 6-35).
Impotriva acestei cereri a formulat intampinare parata NV care a sustinut ca personal, nu a primit niciodata macar un cent de la domnul LDL, nici nu a fost de fata cand i-ar fi dat fostului sau sot, TV, suma pe care pretinde ca i-ar fi dat-o, conform chitantei care este un fals (nu exista originalul), neparticipand la semnarea conventiei ce a facut obiectul sentintei civile nr. 515 din 25.06.2003.
S-a mai aratat ca in cadrul actiunii de divort s-a solicitat si partajul bunurilor comune, parata hotarand de comun acord cu fostul sau sot, TV, ca acesta sa ramana proprietar unic al apartamentului nr. 3, din strada V, nr. 61A, deoarece il primise de la mama sa, TM, sens in care i-a dat procura nr. 621/2424.06.2003. Din acest motiv parata a aratat ca nu se considera parte in acest proces.
A formulat intampinare si parata TM care a solicitat respingerea ca netemeinica si nelegala a cererii de chemare in judecata. Parata a sustinut ca este proprietara de drept a imobilului conform deciziei civile nr. 728/2003 si a invocat exceptia autoritatii lucrului judecat, fata de solutiile pronuntate in sentinta civila nr. 490/2010 a Tribunalului Prahova si decizia civila nr. 50/2011 a Curtii de Apel Ploiesti, atasate in copie.
n drept s-au invocat prevederile art. 480 Cod civil, art. 137 C.proc.civ. si art. 47 din Legea nr. 7/1996.
A formulat de asemenea intampinare parata CR, (f. 160), care in raport de aceleasi hotarari a invocat exceptia autoritatii lucrului judecat.
Prin precizarea actiunii introductive formulata la 19.04.2012, reclamantul a aratat ca in temeiul art. 111 C.proc.civ. a solicitat ca prin hotararea ce se va pronunta sa se constate dreptul nudei proprietati a acestuia pentru imobilul situat in orasul A, str. V, nr.61 A, ap.3 inscris in CF 20102-C1-U.
Sintetizand motivarea cererii, reclamantul a sustinut ca a obtinut nuda proprietate asupra imobilului in anul 2003, urmare conventiei prezentate Judecatoriei Sinaia in dosarul nr. 535/2003, de care s-a luat act prin sentinta civila nr. 515/25.06.2003.
S-a mai aratat ca acest drept a fost recunoscut reclamantului in cursul altor procese promovate de paratii din prezenta cauza, insa ulterior, cand reclamantul a dorit sa se inscrie in cartea funciara dreptul sau privind nuda proprietate, instanta de apel si recurs a respins cererea, apreciind ca trebuie sa existe un inscris autentic, o hotarare definitiva si irevocabila, care sa ateste dobandirea de catre reclamant a unui asemenea drept de proprietate. S-a sustinut ca acesta este motivul formularii prezentei actiuni.
S-au mai depus la dosar inscrisuri, respectiv: un certificat de atestare fiscala, emis la 17.05.2012 paratei Tanjeala Marcela, contractul de vanzare cumparare cu clauza de intretinere Autentificat sub nr.152/17.01.1996 (f.112-113).
Interogatoriile solicitate de reclamant paratilor, au fost completate si atasate la dosar ( f.114-122, 126).
Examinand actele si lucrarile dosarului in raport de exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de catre parati cu referire la decizia nr. 490/05.10.2010 pronuntata de Tribunalul Prahova si decizia nr. 50/26.01.2011 pronuntata de Curtea de Apel Ploiesti, instanta de fond a constatat urmatoarele:
Prin cererea ce a format obiectul dosarului nr. 1780/310/2009 a Judecatoriei Sinaia solutionata definitiv si irevocabil in apel si recurs prin deciziile mai sus-mentionate, s-a solicitat de catre acelasi reclamant in contradictoriu cu paratii care sunt parati si in prezenta cauza sa se dispuna inscrierea in cartea funciara a orasului A 240 N /I, cadastru 284 / -p3 a dreptului sau de proprietate asupra imobilului situat in A, str. V , nr.61 A, parter, ap.3 cu pastrarea dreptului de uzufruct al paratei TM si radierea dreptului de proprietate al paratilor TM si CR.
Se constata astfel ca cererea ce a facut obiectul judecatii in dosarul mai sus-mentionat, desi face referire la acelasi imobil, iar partile din cauza erau aceleasi, are un obiect si o cauza diferita fata de cererea ce face obiectul dosarului de fata.
Prin dosarul solutionat inainte se urmarea inscrierea in cartea funciara a unui drept cu privire la acest imobil, temeiul de drept fiind art. 34 si urmatoarele din Legea nr. 7/1996, temei cu totul diferit fata de prevederile art. 111 C.proc.civ., invocat prin actiunea de fata.
Retinand fata de cele aratate ca nu exista identitate de obiect si cauza intre cele doua cereri, in conformitate cu prevederile art. 166 C.proc.civ. raportat la art. 1201 din Codul civil din 1864 (mentinut in vigoare potrivit art. 230 lit. a din Legea nr. 71/2011 de aplicare a Noului Cod civil), instanta va respinge exceptia autoritatii de lucru judecat si analizand pe fond cauza, judecatoria Sinaia a constatat ca prin contractul de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere autentificat sub nr. 152/ 7.01.1996 paratele TM si CR au vandut paratului TV, casatorit la acea data cu parata NV , fosta T, dreptul indiviz de 13/16 din apartamentul nr. 3 situat in or. A, str. V, cumparatorii obligandu-se sa presteze intretinere vanzatoarei TM.
Ulterior, in dosarul nr. 1555/2003, reclamantul LDL si paratii TV si TV au incheiat tranzactia ce a constituit dispozitivul sentintei de expedient nr. 515/2003 prin care paratii s-au obligat sa achite reclamantului pana cel mai tarziu 01.04.2004 echivalentul in lei a sumei de 5740 dolari SUA ori echivalentul in lei a sumei de 7740 dolari SUA, pana la 01.07.2004, in eventualitatea in care sotii T nu vor fi in masura sa achite prima suma pana la data de 01.04.2004. In subsidiar, s-a mentionat in aceasta tranzactie ca in cazul nerespectarii obligatiei asumate de catre TV si TV pana la 01.07.2003, dreptul de proprietate asupra apartamentului lor din A str. V nr. 61 bl. A ap. 4 apartinand sotilor T, urma sa treaca in patrimoniu reclamantului, cu pastrarea dreptului de uzufruct inscris in cartea funciara pentru doamna TM.
 Prin sentinta nr. 182/15.02.2008 pronuntata de Judecatoria Sinaia, sentinta ramasa definitiva si irevocabila prin respingerea recursului conform deciziei nr. 891/01.10.2008 a Tribunalului Prahova, instantele s-au pronuntat asupra valabilitatii acestei conventii, consfintind cu valoare de lucru judecat imprejurarea ca aceasta conventie intruneste toate conditiile de valabilitate stabilite de art. 948 si 943 C.civ., fara sa statueze asupra efectelor acestei conventii.
Apararile paratilor privind referirea in cuprinsul conventiei la un alt apartament cu nr. 4, incearca sa speculeze o eroare materiala, astfel ca nu vot fi retinute.
In conditiile in care ulterior incheierii conventiei susmentionate, prin sentinta nr. 727/24.09.2003, ramasa definitiva si irevocabila prin neapelare la data de 27.10.2003 s-a dispus rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere autentificat sub nr. 152/17.01.1996, urmare repunerii partilor in situatia anterioara, proprietatea asupra imobilului ap. nr. 3 revenind vanzatorilor, TM si CR.
Indiferent de modalitatea in care s-a realizat aceasta rezolutiune, fara a mai putea cenzura buna sau reaua credinta a partilor, se constata ca pe baza unei hotarari judecatoresti ramasa definitiva si irevocabila, care a intrat in autoritatea de lucru judecat s-a produs repunerea partilor in situatia anterioara, iar imobilul - constructie in litigiu a revenit la data de 27.10.2003 in proprietatea vanzatorilor TM si CR.
Prin urmare, la data de 01.07.2004, cand potrivit conventiei dintre reclamant si paratii TV si TV, nuda proprietate asupra imobilului urma sa treasca de la paratii TV si TV in patrimoniul reclamantului, imobilul nu se mai afla in patrimoniul paratilor.
Interpretand conventia in conformitate cu vointa partilor, exprimata in mod clar in cuprinsul conventiei, astfel cum a fost interpretata si de Curtea de Apel in decizia nr. 50/26.01.2011, se retine ca prin aceasta conventie reclamantul nu a dobandit dreptul de proprietate asupra imobilului in litigiu la data incheierii conventiei, respectiv 25.06.2003 iar paratii si-au dat acordul ca abia la 01.07.2004 sa se transfere dreptul lor de proprietate.
Referitor la aceasta conventie s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat ca intruneste conditiile de valabilitate numai ca asupra efectelor acesteia instanta este investita se pronunte pentru prima data.
Din interpretarea conventiei partilor se retine ca acestea au prevazut in mod expres ca transferul dreptului de proprietate va opera la data de 01.07.2004 si numai daca paratii nu-si indeplinesc obligatia principala asumata, aceea de plata a sumei de bani, deci nu se poate sustine ca a operat transferul dreptului de proprietate, anterior acestei date.
Obligatia de trecere a proprietatii imobilului de la paratii T la reclamant este deci afectata nu numai de termen ci si de conditia neachitarii pana la termenul din 01.07.2004 a sumelor mentionate.
Chiar daca paratii nu si-au indeplinit obligatia de plata a sumelor mentionate, se constata ca la data de 01.07.2004 nu mai putea opera transferul nudei proprietati, intrucat acestia nu mai erau proprietarii imobilului.
Indiferent de modalitate in care acest imobil a iesit din patrimoniul paratului TV, este stabilit cu autoritate de lucru judecat ca acesta nu mai era proprietarul imobilului.
Astfel, indiferent de caracterul fraudulos sau nu al unei astfel de determinari a insolvabilitatii paratului, instanta nu poate constatat o trecere a unei proprietati de la parat la reclamant, in conditiile desfiintarii retroactive a dreptului de proprietate al paratului.
Pentru aceste considerente, in temeiul art. 480 si urm. C.civ. rap. la art. 111 C.proc.civ., prin sentinta civila nr. 913/14.09.2012, Judecatoria Sinaia a respins exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de parate, a respins cererea de chemare in judecata formulata de LDL, impotriva paratilor TM, CR, TV, si NV, ca neintemeiata. Totodata Judecatoria Sinaia a obligat reclamantul la plata sumei de 500 lei catre parata TM, cu titlu de cheltuieli de judecata.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs reclamantul LDL, criticand-o pentru nelegalitate si netemeinicie, solicitand admiterea recursului, schimbarea in tot a sentintei recurate, cu motivarea ca reclamantul recurent LDL a solicitat "sa constatati dreptul nudei proprietati a reclamantului LDL pentru imobilul situat in A, str. V nr. 61 A ap. 3 inscris in C.F.20102-C1-U1 (nr. CF. vechi 240 N/1 (e : 240N/l) cadastru 284/-;p;3".
Recurentul-reclamant a avut in vedere urmatoarea stare de fapt dedusa judecatii: Paratii Tanjala Viorel si NV, (la acea data soti), in anul 2000, avand nevoie de o suma de bani, au gandit obtinerea acesteia inclusiv prin inselaciune si intru-cat la acea data acesti parati detineau numai nuda proprietate asupra apartamentului nr. 3 situat in A, nr. 61, bl. A, au incheiat un contract de vanzare cumparare-152/17.01.1996, cu clauza de intretinere cu celelalte doua parafe, CR si TM.
Astfel, s-a ajuns la reclamantul din aceasta cauza de la care, in baza unui ante contract de vanzare, cu privire la acelasi apartament, au primit suma dorita, urmand a merge la un notar pentru perfectarea actului translativ de proprietate. Deoarece vanzatorii nu s-au prezentat la notar, reclamantul s-a adresat pe cale judecatoreasca, dosar 603/2003 al Judecatoriei Sinaia.
In timp ce se solutiona dosarul 535/2003, paratii TV si TV (parata din aceasta cauza N) au promovat, acoperitor pentru ceea ce urma, o actiune de divort si partaj bunuri (dosar 603/2003 al Judecatoriei Sinaia), cand apartamentul asupra caruia detineau nuda proprietate a ramas paratului TV. Tot in acea perioada, cu acelasi scop fraudulos, paratele CR si TM. Au actionat (dos. nr. 651/2003 pentru desfiintarea contractului de vanzare-cumparare incheiat in anul 1996).
In dosarul nr. 535/2003, desi erau deja pe rol dosarele nr. 603 si nr. 651 din 2003 ale aceleiasi instante, deoarece instanta nu a fost informata de existenta acestora, s-a luat act de conventia partilor si s-a pronuntat sentinta civ. nr. 515/15 iunie 2003, prin care s-a luat act de tranzactia partilor partile in sensul ca paratii TV si TV se obliga sa achite echivalentul in lei a 5740 (cinci mii sapte sute patru zeci) dolari USA pana la cel tarziu la intai aprilie 2004, ori 7740 dolari USA, pana la 01.07.2004, in situatia in care sotii T nu vor fi in masura sa achite suma pana la 01, 04. 2004. In cazul nerespectarii obligatiei asumate de catre TV si TV pana la 01.07.2003, dreptul de proprietate asupra apartamentului lor din A str. V nr. 61 bl. A ap. 4 apartinand sotilor, urma sa treaca asupra reclamantului, cu pastrarea dreptului de uzufruct inscris in cartea funciara in persoana doamnei TM.
La scurt timp, fara a se informa instanta de conventia din dosarul nr. 535/2003, s-a solutionat si dosarul 603/2003 in care prin sentinta civila nr. 591/ 30.07.2003 prin care se desface casatoria sotilor T, TV primind apartamentul nr. 3 situat in Orasul A , str. V nr. 61 A dobandit prin contractul de vanzare cumparare nr. 152 din 17.01.1996 dar si dosarul 651/2003 unde prin sentinta civila nr. 727/24.09.2003 se dispune rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere autentificat sub nr. 152/17.01.1996.
Paratii TV si V nu au achitat suma la care s-au obligat la termenele convenite in sentinta civila nr. 515/25 iunie 2003 si nici nu l-au informat pe reclamant despre cele dispuse prin sentinta civila nr. 591/30. 07.2003 si 727/24. 09. 2003.
La implinirea termenului din iulie 2004 reclamantul LDL a notat in Cartea Funciara cele dispuse prin sentinta civila nr. 515/25 iunie 2003.
In anul 2007, dosar 1292/310/2007, paratii din acest dosar, TM si TV au solicitat in contradictoriu cu TV, LDL si OCPI Prahova, sa se constate nulitatea absoluta a inscrierii privitoare la sarcini inscriere ce are la baza conventia dintre creditorul LDL si debitorii TV si TV, sa se dispuna radierea din cartea din cartea funciara a inscrierii pe care o reprezinta aceiasi conventie.
Aceasta actiune, prin sentinta civila nr. 182/15.02.2008 a fost respinsa retinandu-se ca "in cauza este deci vorba de o conventie afectata de modalitate respectiv de un termen suspensiv iar in ceea ce priveste efectul termenului suspensiv, acesta intarzie inceputul executarii dreptului subiectiv civil si ai obligatiei corelative insa acestea s-au nascut la data actului si au o existenta certa. Prin urmare ne vom plasa la data actului juridic anterior pentru a examina cauza de nulitate invocata, lipsa obiectului, si vom constata, in raport de acest moment ca la acea data, 25.06.2003, debitorii TV si TV erau proprietarii apartamentului in litigiu, bunul obiect al obligatiei indeplinind obligatia de a exista la data conventiei. De altfel faptul ca bunul a iesit din patrimoniul debitorilor ulterior nu este o consecinta straina faptelor acestora fiind evident ca cel putin debitorul TV a cunoscut situatia si a instrumentat cu ajutorul familiei (sotie/mama) crearea starii de insolvabilitate". Ceea ce a dispus instanta de fond a mentinut si instanta de recurs.
Intrucat Cartea Funciara a imobilului nu reflecta starea corecta a imobilului, in 2009, in dosar 1784/310/2009 reclamantul LDL, in contradictoriu cu partile din acest dosar, a solicitat "sa se dispuna rectificarea CF nr. 240 N/1 A, in care este inscris imobilul cu nr. cadastral 284, in sensul inscrierii dreptului de proprietate al reclamantului cu mentiunea dreptului de uzufruct a paratei TM pentru imobilul din A, str. V nr. 61 A, parter, ap. 3, radierii dreptului de proprietate al paratelor TM si CR asupra respectivului imobil.
Prin SC 299/9.03.2010 a fost admisa actiunea, dar in apel decizia civila nr. 490/05.10.2010 s-a respins actiunea, solutie mentinuta si in recurs, instanta de recurs apreciind ca in mod corect a apreciat instanta de control judiciar ca tranzactia incheiata nu reprezinta un act care sa transfere in mod cert la 1 iulie 2004 dreptul de proprietate in favoarea reclamantului, in conditiile in care ea necesita verificarea ulterioara a raporturilor dintre parti, referitoare la restituirea sumelor datorate, daca aceasta s-a efectuat, cand anume si in ce modalitate, iar aceste aspecte, ca de altfel si aplicarea art. 1295 cod civ. (text de lege invocat de recurent in calea de aloc) nu pot fi verificate in prezentul cadru procesual avand ca obiect rectificarea cartii funciare .
Cu privire la exceptia autoritatii lucrului judecat reclamantul recurent a sustinut ca aceasta trebuia respinsa in raport cu prevederile art. 1201 C.civ., neexistand identitate de cauza si obiect.
A mai aratat recurentul-reclamant ca desi nu exista autoritate de lucru judecat, se pot avea in vedere anumite aspecte asupra carora, deja, definitiv si irevocabil s-au pronuntat instantele de judecata, respectiv, constatarile instantelor judecatoresti in dosarul nr. 1292/310/2007, sentinta civila 182/15.02.2008 si decizia civila din 01.10.2008, cu privire la validitatea tranzactiei realizate in dosarul 535/2003 (sentinta civila 515/25 iunie 2003) cand s-a respins cererea de constatare a nulitatii absolute a inscrierii privitoare la sarcini inscriere ce are la baza conventia dintre creditorul LDL si debitorii TV st TV. Definitiva si irevocabila este si aprecierea instantelor cu privire la crearea starii de insolvabilitate de catre partile din acest proces care au promovat actiunile din dosarele 603/2003 si 651/2003 anume pentru a fi prejudiciat reclamantul LDL.
In ceea ce priveste fondul cauzei recurentul-reclamant a apreciat ca actiunea este admisibila si dovedita, asa cum s-a formulat, pentru care a solicitat sa fie admisa.
Analizandu-se, asa cum a apreciat Tribunalul Prahova si Curtea de Apel Ploiesti realizarea conditiilor din conventia - obiect al sentintei civile 515/25.06.2003, se concluzioneaza (raspunsurile la interogatorii si lipia unui act descarcator de obligatie ca paratii TV si N (T, anterior divort) V nu au achitat suma de 5740 respectiv 7740 dolari. Trebuie avut in vedere si comportamentul abuziv, imoral, de rea credinta al paratilor care au dorit si doresc prejudicierea reclamantului, urmarind sa ramana si in posesia banilor dar si a imobilului in discutie, fortand interpretarea unei evidente erori materiale (numarul apartamentului) ca un motiv de desfiintare a conventiei realizate, ceea ce nu se poate accepta nici de justitie.
Recurentul - reclamant a apreciat ca solutia instantei de fond este netemeinica si nelegala deoarece prin solutia si motivarea ei legalizeaza eludarea legii, validand conventii fondate pe cauze false, nelicite contrare bunelor moravuri si ordinii publice.
Recurentul-reclamant a mai aratat ca instanta de fond, urmare actiunii reclamantului, verificand cele apreciate de Tribunalul Prahova si Curtea de Apel Ploiesti prin hotararile pronuntate in dosar 1784/310/2009 - constatand ca paratii nu au indeplinit cele la care s-au obligat prin conventia de care s-a luat act in dosar 535/2003 (care au apreciat cele doua instante nu se putea face in o cauza intemeiata pe Legea nr. 7/1995), respectiv nu au platit respectiva suma, trebuia sa admita actiunea asa cum s-a formulat.
In drept, recursul a fost intemeiat pe dispozitiile art. 304, indice 1 C.proc.civ.
La data de 17.10.2013, recurentul-reclamanta a depus concluzii scrise prin care a reiterat aceleasi sustineri ca si cele cuprinse in cererea de recurs.
Cu ocazia dezbaterilor, si intimata CR a depus concluzii scrise solicitand respingerea recursului pe urmatoarele exceptii:
A sustinut intimata exceptia netimbrarii recursului la termenul de la 13.02.2013, cand i s-a pus in vedere recurentului-reclamant, de catre completul de judecata sa achite taxa de timbru, insa acesta nu a achitat, desi a avut timp suficient din luna noiembrie 2012.
A sustinut intimata exceptia tardivitatii achitarii taxei de timbru, la data de 14.02.2013.
A mai sustinut intimata ca este in posesia a trei hotarari judecatoresti care statueaza ca reclamantul nu detine un act de proprietate si in consecinta nu are calitate procesuala pentru a promova acest proces. Sentinta nr. 490 si decizia 50 arata ca tranzactia incheiata nu reprezinta un act de proprietate, translativ al dreptului de proprietate in favoarea reclamantului.
A mai sustinut intimata ca aceasta conventie este lovita de nulitate absoluta prin viciu de consimtamant, intru-cat nu exista semnatura proprietarului, a d-nei TM.
In concluzie, intimata a solicitat respingerea recursului si obligarea recurentului - reclamant la plata cheltuielilor de judecata pentru d-na TM conform chitantelor existente la fila 134 si 135 reprezentand onorariul de avocat la instanta de fond.
In drept, intimata a invocat prevederile art. 480 C.civ. si legea nr. 7/ 1996.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in conformitate cu dispozitiile art. 137, alin. 1, C.proc.civ., potrivit carora "instanta se va pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura si asupra celor de fond care fac de prisos, in totul sau in parte, cercetarea in fond a pricinii" , tribunalul constata si retine urmatoarele cu privire la exceptia tardivitatii timbrarii invocata de intimata CR.
Pentru termenul de la 13.02.2013, recurentului-reclamant i s-a pus in vedere de catre completul de judecata sa achite taxa de timbru, iar acesta a formulat mai multe cereri prin care a solicitat a i se comunica modul de calcul a cuantumului taxei, cuantumul stabilit la suma de 1608,38 lei.
In sedinta publica de la data de 14.02.2013, fila 32, aparatorul recurentului a formulat oral cerere de reexaminare a modului de calcul a taxei de timbru, cerere depusa si in scris la data de 21.02.2013, fila 33, la care a anexat si chitanta de plata a taxei de timbru in suma de 1609 lei si timbrul judiciar de 5 lei.
Prin incheierea pronuntata in Camera de Consiliu la data de 17.05.2013, tribunalul a respins ca tardiv formulata cererea de reexaminare a taxei de timbru.
La termenul urmator, cel din data de 27.06.2013, cauza s-a amanat pentru solutionarea cererii de abtinere formulata de catre unul din membrii completului de judecata iar recurentului i s-a pus in vedere sa faca dovada achitarii taxei de timbru in suma de 1608,50 lei si a timbrului judiciar de 5 lei, desi acestea erau achitate si atasate, asa cum s-a aratat mai sus la cererea depusa in scris la data de 21.02.2013, fila 33.
Astfel, avand in vedere ca de la data de 21.02.2013 recurentul a achitat taxa de timbru si timbrul judiciar, conform dovezilor de la fila 33, nu se poate retine ca recurentul ar fi achitat tardiv taxa de timbru astfel incat, tribunalul va respinge exceptia invocata de catre intimata CR.
Tribunalul, examinand cauza, in raport de situatia de fapt retinuta, de probele administrate in cauza, de criticile formulate, precum si din oficiu sub toate aspectele de fapt si de drept, conform art. 304 si 3041 c. p. c. tinandu-se seama de dispozitiile legale incidente in cauza, constata ca recursul este nefondat, pentru urmatoarele considerente:
In mod corect instanta de fond a retinut situatia de fapt si a respins exceptia autoritatii de lucru judecat, a respins actiunea ca neintemeiata facand o corecta aplicare in speta a disp. art.166 C.proc.civ. raportat la art. 1201 C. civ. si respectiv a dispozitiilor art. 480 C. civ. raportat la disp. art. 111 C.proc.civ. raportat la sentinta civila nr. 727 din 24.09.2003 a Judecatoriei Sinaia ramasa definitiva si irevocabila prin neapelare la data de 27.10.2003, prin care s-a dispus rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere autentificat sub nr. 152/17.01.1996.
De altfel, criticile formulate de catre recurentul-reclamant privesc numai solutia de respingere ca neintemeiata a actiunii sale, recurentul reclamant achiesand la solutia de respingere a exceptiei autoritatii de lucru judecat.
A sustinut recurentul-reclamant ca desi nu exista autoritate de lucru judecat, se pot avea in vedere anumite aspecte asupra carora, deja, definitiv si irevocabil s-au pronuntat instantele de judecata, respectiv, constatarile instantelor judecatoresti in dosarul nr. 1292/310/2007, sentinta civila 182/15.02.2008 si decizia civila din 01.10.2008, cu privire la validitatea tranzactiei realizate in dosarul 535/2003 (sentinta civila 515/25 iunie 2003) cand s-a respins cererea de constatare a nulitatii absolute a inscrierii privitoare la sarcini inscriere ce are la baza conventia dintre creditorul LDL si debitorii TV si TV. Definitiva si irevocabila este si aprecierea instantelor cu privire la crearea starii de insolvabilitate de catre partile din acest proces care au promovat actiunile din dosarele 603/2003 si 651/2003 anume pentru a fi prejudiciat reclamantul LDL.
Solutia instantei de fond nu contravine celor retinute cu autoritate de lucru judecat prin hotararile judecatoresti anterior pronuntate, instanta de fond retinand in cuprinsul motivarii sentintei, ca raspuns la sustinerile reclamantului, ca prin sentinta civila nr. 182/15.02.2008 pronuntata de Judecatoria Sinaia, sentinta ramasa definitiva si irevocabila prin respingerea recursului conform deciziei nr. 891/01.10.2008 a Tribunalului Prahova, instantele s-au pronuntat asupra valabilitatii acestei conventii, consfintind cu valoare de lucru judecat imprejurarea ca aceasta conventie intruneste toate conditiile de valabilitate stabilite de art. 948 si 943 C.civ., la data incheierii conventiei, fara sa se pronunta si asupra efectelor acestei conventii.
In conditiile in care ulterior incheierii conventiei susmentionate, prin sentinta nr. 727/ 24.09.2003, ramasa definitiva si irevocabila prin neapelare la data de 27.10.2003 s-a dispus rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare cu clauza de intretinere autentificat sub nr. 152/ 17.01.1996 si repunerea partilor in situatia anterioara, proprietatea asupra imobilului in litigiu revenind vanzatorilor, TM si CR.
Astfel, intrucat la data de 01.07.2004, cand potrivit conventiei dintre reclamant si paratii TV si TV, nuda proprietate asupra imobilului urma sa treaca de la paratii TV si TV in patrimoniul reclamantului, intrucat imobilul nu se mai afla in patrimoniul paratilor, in mod legal si temeinic instanta de fond a respins ca neintemeiata actiunea reclamantului intrucat existenta in patrimoniul vanzatorului a dreptului de proprietate ce face obiectul vanzarii este de esenta admiterii unei astfel de actiuni prin care se solicita constatarea transferului dreptului de proprietate/nuda proprietate, in baza unei astfel de conventii ca cea din prezenta cauza.
Pentru toate aceste considerente, constatand ca neintemeiate motivele de recurs invocate si sustinute de catre recurentul-reclamant, tribunalul, potrivit dispozitiilor art. 312 C.proc.civ. va respinge ca nefondat recursul declarat de recurentul - reclamant LDL, impotriva sentintei civile nr. 913/14.09.2012, pronuntata de Judecatoria Sinaia.
In ce priveste cererea intimatei CR privind acordarea cheltuielilor de judecata, tribunalul retine ca aceasta nu a facut dovada suportarii vreunei cheltuieli in legatura cu solutionarea prezentului proces, motiv pentru care, potrivit art. 274 C.proc.civ. va respinge cererea ca neintemeiata. PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E: Respinge exceptia tardivitatii timbrarii invocata de intimata CR.
Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant LDL ca nefondat.
Respinge cererea intimatei CR privind acordarea cheltuielilor de judecata, ca neintemeiata.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica azi, 17.10. 2013.