Propunere de arestare preventiva

INCHEIERE Nr.26
09 mai 2013
Autor: ANA MARIA LUPU
Domeniu asociat: propunere de arestare preventiva

T R I B U N A L U L:

Deliberand asupra cauzei penale de fata, constata urmatoarele:
Prin referatul nr. 85/P/2013 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Ploiesti, a fost sesizata aceasta instanta cu propunere de luare a masurii arestarii preventive fata de inculpatul V.D, pe o perioada de 29 de zile, de la 09.05.2013 la 06.06.2013 inclusiv.
Cauza a fost inregistrata sub nr. 4277/105/2013, fiind atasat dosarul de urmarire penala nr.85/P/2013.
In motivarea propunerii, s-a aratat ca fata de inculpat a fost pusa in miscare actiunea penala sub aspectul comiterii infractiunii de dare de mita, prev. de art. 255 alin. 1 C.penal rap. la art. 7 alin. 2 din legea nr. 78/2000, constand in aceea ca in ziua de 06.05.2013, a oferit subofiterului I.S. - agent sef principal de politie la Politia Municipiului Buzau - Biroul Rutier, care il depistase in traficul rutier conducand pe drumul public, in municipiul Buzau, autoturismul Marca Audi A8 cu numarul de inmatriculare XXX, avand permisul de conducere anulat si cu o imbibatie alcoolica in aerul expirat de 1,23 mg/l, suma de 15.000 euro, pentru ca acesta sa nu indeplineasca formalitatile legale de constatare a infractiunilor savarsite la regimul circulatiei, suma din care, la data de 08.05.2013 a remis efectiv lucratorului de politie 1.800 euro si 1.000 lei, promitand acestuia ca ulterior ii va da si diferenta de bani pana la cea oferita initial, remiterea fiind surprinsa in urma unei proceduri flagrante.
S-a procedat la ascultarea inculpatului, declaratia acestuia fiind consemnata si atasata la dosarul cauzei.

Analizand materialul probator administrat in cauza, Tribunalul constata ca in cauza nu sunt indeplinite toate conditiile legale pentru a se dispune luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul V.D., pentru considerentele ce vor fi expuse in continuare:

Conditiile impuse cumulativ de legiuitor pentru luarea masurii arestarii preventive sunt:
- sa existe inculpat in cauza in sensul art. 23 C.proc.pen., adica o urmarire penala inceputa si sa fie pusa in miscare actiunea penala;
- sa existe potrivit art. 148 alin. 1 C.proc.pen. raportat la art. 143 alin. 1 C.proc.pen. probe sau indicii temeinice ca inculpatul a savarsit o fapta prevazuta de legea penala, iar pentru sanctionarea acesteia legea sa prevada, conform art.136 alin. 1 raportat la art. 136 alin. 6 C.proc.pen., pedeapsa detentiunii pe viata sau a inchisorii;
- sa existe unul din cazurile prevazute de art. 148 alin. 1 lit. a-f C.proc.pen.;
- realizarea scopului prevazut de art. 136 alin. 1 C.proc.pen. (buna desfasurare a procesului penal) sa poata avea loc numai prin luarea masurii arestarii preventive, conform criteriilor prevazute de art. 136 alin. 8 C.proc.pen.
In cauza, tribunalul constata ca prin Rezolutia nr. 85/P/2013 din data de 08.05.2013 (fila 77 d.u.p.) s-a dispus inceperea urmaririi penale fata de inculpat sub aspectul comiterii infractiunii de dare de mita prev. de art. 255 alin. 1 C.penal rap. la art. 7 alin. 2 din legea nr. 78/2000.
Prin Ordonanta nr. 85/P/2013 din 08.05.2013 (fila 90 d.u.p.) s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale fata de inculpat.
Prin Ordonanta 85/P/2013 din data de 08.05.2013 s-a dispus retinerea inculpatului pentru o perioada de 24 de ore incepand cu data de 08.05.2013 ora 19.15.
Referitor la probele si indiciile temeinice ca inculpatul V..D. a savarsit fapta de care este invinuit, Tribunalul aminteste ca acestea au intelesul prevazut de art. 63 alin. 1 C.proc.pen., respectiv art. 68 indice 1 C.proc.pen., adica elemente de fapt sau date din care rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte de urmarire penala a savarsit fapta.
Acestor notiuni din dreptul intern le corespunde sintagma de motive verosimile folosita de art. 5 pct. 1 lit. c din CEDO, direct aplicabila in dreptul intern in temeiul art. 20 raportat la art. 11 alin. 2 din Constitutie.
Aceasta sintagma a primit in jurisprudenta CEDO semnificatia de existenta a unor fapte sau informatii de natura a convinge un observator obiectiv ca persoana a comis o infractiune (cauza Fox, Campbell si Hartley c. Regatului Unit) fara a fi necesar ca la momentul luarii masurii arestarii preventive sa existe probe suficiente pentru a se putea formula o acuzare completa ( cauza Murray c.Regatului Unit).
In prezenta cauza exista indicii temeinice care sunt in masura sa determine o presupunere rezonabila in sensul comiterii de catre inculpat a infractiunii de dare de mita pentru care legea prevede pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, de care este invinuit, rezultand din: denuntul si declaratiile lui I.S.; copii ale dosarului nr. 2763/P/2013 al Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau privind pe V..D., deschis ca urmare a actelor premergatoare efectuate de lucratorul de politie Iosif Stefan la data de 06.05.2013; proces - verbal de constatare a infractiunii flagrante din data de 08.05.2013 intocmit de Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Ploiesti; procese - verbale de redare a convorbirilor telefonice, mesaje tip SMS si discutiei ambientale dintre I.S. si V.D., intocmite de Directia Generala Anticoruptie - Serviciul Judetean Anticoruptie Buzau, ca urmare a ordonantei provizorii emise de procuror, impreuna cu suporturile optice pe care sunt stocate acestea; declaratiile martorilor - lucratori de politie D..A. si C.I., precum si a martorului B.I.; declaratiile inculpatului V.D.
Astfel, din mijloacele de proba amintite rezulta ca prin autodenuntul din 07.05.2013 formulat de I.S. - agent sef principal de politie la Politia Municipiului Buzau - Biroul Rutier, acesta a sesizat savarsirea de catre V.D. a infractiunii de dare de mita constand in aceea ca in ziua de 06.05.2013 ar fi oferit lucratorului de politie respectiv, care il depistase in traficul rutier conducand pe drumul public, in municipiul Buzau, autoturismul marca Audi A8 cu numarul de inmatriculare XXX, avand permisul de conducere anulat si cu o imbibatie alcoolica in aerul expirat de 1,23 mg/l, suma de 15.000 euro pentru ca acesta sa nu indeplineasca formalitatile legale de constatare a infractiunilor savarsite la regimul circulatiei.
Din exploatarea ordonantei cu titlu provizoriu nr. 85/P/2013 a Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul Teritorial Ploiesti prin care s-a dispus interceptarea si inregistrarea convorbirilor telefonice, comunicarilor tip SMS/MMS purtate de la posturile mobile utilizate de I.S. si V.D. a rezultat ca in urma unei convorbiri telefonice avute la data de 07.05.2013 de I.S. cu V.D., rezulta ca autodenuntatorul l-a invitat pe inculpat la biroul sau in cursul zilei urmatoare, pentru a se "rezolva" problema, acesta spunandu-i inculpatului ca la orele 14.00 intra in serviciu, intrebandu-l cand poate veni la Buzau si sugerandu-i ca este dispus sa se intalneasca cu el inainte de inceperea programului de lucru, pentru ca "sa fim singuri in birou sa nu mai fie si altcineva sa ne deranjeze, sa..."
Cu acelasi prilej, lucratorul de politie I.S. ii solicita inculpatului sa ia "hotararea aia judecatoreasca, permisul de conducere...", spunandu-i, totodata, ca trebuie sa-i mai ia si o declaratie, "sa completam acolo, ca la cealalta nu prea se cunoaste ce ati scris", precum si ca "inca n-am predat hartiile si trebuie neaparat sa fac intr-un fel cu ele", ramanand stabilita in principiu ora de intalnire ca fiind 11.00.
In acest context, in ziua de 08.05.2013, inculpatul s-a deplasat in municipiul Buzau si i-a transmis denuntatorului pe telefonul mobil trei mesaje prin care ii adresa rugamintea de a se intalni in parcarea magazinului XXL din localitate, propunere refuzata de agentul sef principal I.S., care si-a reiterat invitatia de a se prezenta la sediul politiei municipale.
In jurul orelor 11.15, inculpatul s-a prezentat in biroul subofiterului de politie de la sediul Politiei Municipiului Buzau, unde a initiat o discutie cu acesta, solicitandu-i sa rupa documentele intocmite din care rezulta savarsirea de catre el a infractiunilor la regimul circulatiei, precizandu-i ca a vandut un autoturism marca Logan si are asupra sa aproximativ 2.000 euro, bani pe care i-a si remis, asezandu-i pe masa de lucru la care stateau de vorba amandoi, suma fiind compusa din 1.800 euro si 1.000 lei.
La intrebarea subofiterului de politie de unde avea de gand sa faca rost de suma de 15.000 euro oferita initial in ziua de 06.05.2013, V.D. a precizat ca intentioneaza sa solicite un credit de nevoi personale si sa-i aduca restul de bani ulterior.
Remiterea sumei de bani (aproximativ 2.000 euro) de catre V.D. lui I.S. a fost surprinsa de echipa operativa a Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul Teritorial Ploiesti, din care au facut parte si ofiteri din cadrul Directiei Generale Anticoruptie - Serviciul Judetean Anticoruptie Buzau.
Inculpatul V.D. recunoaste savarsirea faptei, confirmand si imprejurarile de fapt ce rezulta din continutul convorbirilor telefonice interceptate, insa sustinand ca a fost provocat sa o comita de atitudinea politistului care i-a dat de inteles ca il poate ajuta in a-i usura situatia juridica.
Dincolo de imprejurarile sustinute de catre inculpat in sensul darii de mita sub presiunea psihica exercitata asupra sa de lucratorul de politie, este de necontestat ca exista indicii temeinice care sa fundamenteze presupunerea rezonabila ca inculpatul a savarsit infractiunea de dare de mita intr-una din modalitatile alternative prevazute de lege, respectiv promisiune, oferire sau dare de bani.
Asadar, din declaratiile inculpatului, dar si din probele administrate pana in acest moment in cauza rezulta existenta indiciilor temeinice care sa determine presupunerea rezonabila ca inculpatul a savarsit fapta de care este invinuit, insa tribunalul apreciaza ca lasarea lui in libertate nu prezinta pericol concret pentru ordinea publica, iar privarea de libertate a inculpatului prin raportare la criteriile prevazute de art. 136 alin. 8 C.p.p. nu este necesara pentru a asigura buna desfasurare a procesului penal.
Astfel, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului se admite ca anumite infractiuni, prin gravitatea lor si prin reactia publica la savarsirea lor, pot da nastere unui pericol pentru ordinea publica ce ar putea sa justifice arestarea preventiva cel putin pentru o perioada de timp.
Pe de alta parte, insa, acest motiv al protectiei ordinii publice nu poate fi considerat pertinent si suficient decat daca se bazeaza pe fapte de natura sa demonstreze ca eliberarea sau lasarea persoanei in libertate ar crea un pericol real pentru ordinea publica.
Instanta trebuie, deci, sa justifice in termeni concreti prin ce se manifesta acea atingere a ordinii publice (cauza Dumont-Maliverg c.Frantei).
In cauza, tribunalul apreciaza ca nu exista probe ca lasarea in libertate a inculpatului V.D. prezinta pericol concret pentru ordinea publica pentru urmatoarele argumente:
Este adevarat ca fapta pentru care inculpatul a fost retinut este una de pericol.
La fel de adevarat este ca natura si gravitatea faptei savarsite trebuie avute in vedere la stabilirea existentei sau nu a unui pericol concret pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta lasarea in libertate a inculpatului.
Pe de alta parte, nu trebuie facut abstractie de faptul ca aceasta conduita necorespunzatoare a inculpatului este posibil sa fi avut loc, conform declaratiilor inculpatului, in conditiile in care lucratorul de politie l-a lasat sa creada ca este dispus sa-l ajute in rezolvarea favorabila a situatiei sale juridice.
Totodata, instanta nu poate face abstractie de circumstantele personale ale inculpatului in varsta de 39 de ani, persoana integrata social si cu un domiciliu stabil, absolvent de studii superioare si fiind sportiv de performanta, practicand motociclism de viteza pe aeroporturi in cadrul Federatiei Romane de Motociclism, pentru performantele sportive deosebite realizate in sezonul 2012 al cupei FRM Dunlop Romanian Superbike fiind medaliat, clasandu-se printre cei mai buni 6 rookies din GPRacer Rookies Cup.
De altfel, potrivit art. 5 pct. 1 lit. c CEDO, judecatorul este obligat sa analizeze - fie la cererea inculpatului, fie din oficiu - si posibilitatea luarii unor masuri alternative pentru a asigura prezentarea persoanei la proces ( cauza Vrencev c. Serbiei; cauza Lelievre c. Belgiei) si numai daca acestea nu se justifica in cazul concret sa se procedeze la luarea masurii preventive privative de libertate. Astfel, principiul general in aceasta materie stabilit de CEDO in hotararea Wemhoff c. Germaniei statueaza ca detentia preventiva trebuie sa aiba un caracter exceptional, starea de libertate fiind starea normala.
Masura privativa de libertate trebuie sa fie si necesara in circumstantele specifice ale cauzei; detentia unei persoane este atat de grava incat este justificata numai in ultima instanta atunci cand alte masuri, mai putin severe, au fost analizate si s-a considerat ca sunt insuficiente pentru a proteja interesul public sau cel individual.
Prin urmare, tribunalul apreciaza ca presupunerea rezonabila ca inculpatul a savarsit fapta de dare de mita nu poate justifica prin ea insasi privarea de libertate a inculpatului, neputand argumenta suficient existenta pericolului pe care l-ar prezenta lasarea sa in libertate, atata timp cat aceasta masura preventiva, care trebuie luata cu caracter exceptional, nu este necesara pentru buna desfasurare a procesului penal, inculpatul recunoscand savarsirea faptei, dand declaratii ample cu privire la modul in care a actionat, avand un domiciliu stabil si neexistand date din care sa rezulte ca ar putea impiedica buna desfasurare a procesului penal daca s-ar afla in stare de libertate.
In acest context, instanta apreciaza ca masura privarii de libertate a inculpatului ar prezenta caracter nerezonabil prin raportare la circumstantele reale ale faptei si personale ale acestuia, dar si la interesul public ocrotit.
De aceea, pentru buna desfasurare a procesului penal, avand in vedere si pericolul generic al infractiunilor de dare de mita, tribunalul considera ca se impune luarea unei altfel de masuri preventive, respectiv aceea a obligarii de a nu parasi tara, care confera prin obligatiile impuse suficiente garantii privind desfasurarea cercetarilor in conditii normale, circumstantele personale ale inculpatului permitandu-i acestuia sa constientizeze gravitatea faptei savarsite, precum si riscul la care s-ar expune prin nerespectarea masurilor stabilite de instanta.
Prin urmare, pentru argumentele expuse in precedent, tribunalul urmeaza sa respinga propunerea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie privind luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatul V.D., ca neintemeiata.
In baza art.1491 alin. 12 C.proc.pen. raportat la art.146 alin. 111 C.proc.pen. si art.1451 C.proc.pen., instanta urmeaza sa ia fata de inculpat masura obligarii de a nu parasi tara pe o durata de 29 de zile de la data de 09.05.2013 la data de 06.06.2013 inclusiv.
In baza art. 1451 alin.2 C.proc.pen. raportat la art. 145 alin. 11 C.proc.pen., pe durata masurii obligarii de a nu parasi tara inculpatul urmeaza sa fie obligat sa respecte urmatoarele obligatii: a) sa se prezinte la organele judiciare ori de cate ori este chemat; b) sa se prezinte la organul de politie desemnat cu supravegherea de instanta, conform programului de supraveghere intocmit de organul de politie sau ori de cate este chemat; c) sa nu isi schimbe locuinta fara incuviintarea organului judiciar care a dispus masura; d) sa nu detina, sa nu foloseasca si sa nu poarte nicio categorie de arme.
In baza art. 1451 alin. 2 C.proc.pen. rap. la art. 145 alin. 12 lit. c C.p.p. se va impune inculpatului ca pe durata masurii obligarii de a nu parasi tara sa nu comunice direct sau indirect cu denuntatorul si martorii din cauza.
In baza art. 1451 alin. 2 C.proc.pen. raportat la art. 145 alin. 22 C.proc.pen. se va atrage atentia inculpatului ca in caz de incalcare cu rea credinta a obligatiilor impuse mai sus, se poate lua fata de el masura arestarii preventive.
Copia prezentei incheieri urmeaza a se comunica inculpatului, sectiei de politie in a carei raza teritoriala locuieste acesta, jandarmeriei, politiei comunitare, organelor competente sa elibereze pasaportul, organelor de frontiera, precum si altor institutii, in vederea asigurarii respectarii obligatiilor care ii revin.
In baza art. 192 alin. 3 C.p.p., cheltuielile judiciare avansate de stat urmeaza sa ramana in sarcina acestuia.