Luare de mita
(Sentinta penala nr. 36 din data de 31.01.2013 pronuntata de Tribunalul Arad)Sentinta penala nr. 36 din 31 ianuarie 2013 - Tribunalul Arad
In baza art. 254 cod penal, rap la art. 6,7 alin 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art. 3201 cod procedura penala, condamna pe inculpatul T.V., la pedeapsa de 3 ani inchisoare, in baza art. 12 lit. b din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art. 3201 cod procedura penala, condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa de 2 ani inchisoare, in baza art. 26 cod penal, raportat la art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art. 3201 cod procedura penala, condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In baza art. 33 lit. b, 34 lit. b Cod penal, contopeste pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare, pe care o sporeste cu 6 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare.
Pe durata si in conditiile art. 71 Cod penal, interzice exercitarea drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a, b Cod penal, cu exceptia dreptului de a alege.
In conditiile art. 65 cod penal aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a Cod penal, cu exceptia dreptului de a alege, lit. b, c cod penal, pe o durata de 3 ani.
In baza art. 88 cod penal deduce preventia de la 03.12.2012 la zi, iar in baza art. 350 cod procedura penala, mentine starea de arest a inculpatului.
In baza art. 118 lit. e cod penal, confisca de la inculpat urmatoarele bunuri ridicate de la inculpat cu ocazia perchezitiilor: -imprimanta "CANON" md.210 , culoare alb negru, cu cablu de date si cablu de alimentare, -costum gri, marimea 56, inscriptionat "Diego Balotelli", haina piele maro, imblanita, marimea XXXL, inscriptionata "Unicorn", 1 pereche pantofi piele, culoare neagra, marime 42, cu sireturi, "Best Walk", 1 pereche pantofi piele, culoare neagra, marime 42, fara sireturi, "Best Walk".
In baza art. 191 Cod procedura penala, obliga inculpatul sa plateasca statului suma de 2.000 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut in fapt urmatoarele:
Inculpatul T.V. a fost angajat din luna iulie 2012 in cadrul Sectiei a-II-a de Politie a mun. Arad, in calitate de agent sef adjunct. Anterior, in perioada aprilie-iulie 2012 acesta a lucrat in cadrul D. G. I. P. I. Arad, iar in perioada ianuarie 2004-martie 2012 inculpatul a fost angajat in cadrul I.J.P.F.Arad, in calitate de politist de frontiera.
Astfel, conform fisei postului, incheiata la data de 01.08.2012, printre atributiile principale de serviciu ale inculpatului se numarau si identificarea factorilor de risc privind ordinea publica si siguranta cetateanului, identificarea masurilor comune de prevenire si combatere a faptelor antisociale, precum si culegerea de date si informatii utile muncii de politie cu ocazia exercitarii atributiilor de serviciu, inclusiv pentru documentarea activitatii ilicite a persoanelor aflate in atentia politiei.
Totodata, potrivit disp. art.26 din Legea 218/2002, privind organizarea si functionarea Politiei Romane, inculpatul avea urmatoarele atributii principale, care decurgeau din lege:
-apararea vietii, integritatii corporale si a libertatii persoanelor, a proprietatii private si publice si a celorlalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;
-aplicarea masurilor de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;
-realizarea de activitati de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitatii econ�mico-financiare, a celei transfrontaliere, a infractiunii in domeniul informaticii si a crimei organizate;
-desfasurarea, potrivit competentei, de activitati pentru constatarea faptelor penale si efectuarea de cercetari in legatura cu acestea;
-desfasurarea de activitati de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, executarii pedepselor sau altor hotarari judecatoresti, precum si a persoanelor disparute;
La data de 08.11.2012, respectiv 13.11.2012 Parchetul de pe langa Tribunalul Arad a fost sesizat, prin denuntul formulat de numitul P.F., respectiv prin denuntul formulat sub alta identitate de catre numitul P. V., cu privire la savarsirea infractiunilor de: luare de mita, folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii si complicitate la furt calificat, toate in forma continuata, prevazute de art. 254 rap. la art.6, 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al.2 C. pen., art. 12 lit.b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al.2 C. pen si art. 26 C.pen. rap. la art.208 alin. 1, art.209 alin.l lit.a, e din C.pen. cu aplic. art. 41 al.2 C. pen, constand in aceea ca, incepand cu anul 2012, in mod repetat, inculpatul, in schimbul unor foloase materiale constand in bunuri care proveneau din comiterea unor infractiuni de furt, nu si-a indeplinit in mod corespunzator atributiile de serviciu, printre care se numara si furnizarea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii autorilor infractiunilor de furt, in scopul ingreunarii urmaririi penale a acestora si, totodata, a pus la dispozitia autorilor furturilor unul din autoturismele sale pentru transportul bunurilor sustrase.
Astfel, in cursul anului 2011, numitul C.S.S., i-a fost prezentat inculpatului, de catre fratele acestuia din urma, ocazia cu care inculpatul i-a spus numitului Caciula, profesia pe care o avea.
Prin intermediul numitului C.S., inculpatul i-a cunoscut ulterior si pe numitii A.I., P.F. si P.V., persoane impreuna cu care C.S. a comis, de-a lungul timpului, mai multe fapte de furt.
Din certificatul de cazier se retine ca numitul C.S.S. a fost cercetat si condamnat in repetate randuri, pentru comiterea mai multor infractiuni de furt, aceasta fiind de altfel principalul sau mijloc de subzistenta.
Astfel, dupa ce a stabilit o relatie de prietenie cu C.S.S., inculpatul a savarsit infractiunile de care este acuzat, urmarind obtinerea unor foloase in urma savarsirii acestor fapte.
In acest sens, inculpatul, luand cunostinta, in virtutea calitatii sale profesionale, de informatii cu privire la diverse actiuni sau razii ale politiei in zona unor magazine in cadrul carora persoanele mai sus mentionate comiteau infractiuni de furt, acesta le furniza autorilor furturilor aceste informatii, in schimbul obtinerii unor foloase materiale.
Totodata, inculpatul luand la cunostinta in cadrul unei sedinte de lucru despre faptul ca numitul A.I. este cautat de catre organele de politie, fiind suspectat de savarsirea unor infractiuni de furt, ocazie cu care a si fost prezentata fotografia acestuia, a comunicat aceste informatii numitului A. I., in prezenta numitilor P.F. si C.S., spunandu-i totodata acestuia ca ar fi mai bine sa plece din tara o perioada de timp.
In schimbul informatiilor comunicate, inculpatul i-a solicitat numitului A. I. sa-i dea o imprimanta pe care acesta din urma a sustras-o anterior dintr-o gradinita din loc. Vladimirescu, imprimanta care a fost identificata si ridicata ulterior de la domiciliul inculpatului cu ocazia perchezitiei efectuate, fiind restituita unitatii de unde a fost sustrasa.
Astfel, in schimbul sprijinului acordat infractorilor, ori pentru a le asigura protectia si pentru a nu sesiza organele competente in vederea intocmirii de dosare penale acestora - conform atributiilor care-i reveneau - inculpatul le-a solicitat in repetate randuri, sa sustraga diverse bunuri de care avea nevoie, printre care obiecte de imbracaminte, jucarii, articole pentru constructii si aparatura tehnica, bunuri care ulterior erau remise inculpatului, fara ca acesta sa plateasca vreo suma de bani pentru bunurile primite sau pentru care platea o parte din pretul bunurilor sustrase.
In cursul lunii noiembrie, fiind ziua de nastere a fiicei inculpatului, acesta i-a solicitat numitului C.S.S. sa sustraga mai multe jucarii, printre care o papusa "Barbi", un calut "Tesi" si un mini-lap-top, pe care urma sa le dea cadou fiicei sale, aceste aspecte rezultand atat din declaratia martorului C.S. S., cat si din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre cei doi.
De asemenea, in cursul aceleiasi luni, inculpatul s-a deplasat impreuna cu numitului C.S., cu autoturismul personal, la magazinul Praktiker, unde i-a indicat acestuia din urma mai multe obiecte de care avea nevoie pentru o instalatie de incalzire, obiecte care urmau sa fie sustrase de catre numitul C. Astfel, acesta din urma a sustras obiectele indicate de inculpat, dupa care s-a deplasat in parcarea din fata magazinului, unde era asteptat in masina de catre T.V., a urcat in acesta, si i-a predat inculpatului bunurile sustrase, pentru care acesta din urma nu a platit nici o suma de bani.
Aspectele mai sus mentionate rezulta din declaratia martorului C.S. S., din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre cei doi, precum si din procesul verbal intocmit cu ocazia filajului efectuat in cauza.
In acelasi sens, in luna septembrie, intrucat inculpatul urma sa participe la o nunta, acesta le-a solicitat numitilor A.I. si C.S. sa sustraga un costum barbatesc nr. 56, pe care acesta urma sa-1 poarte la nunta, discutia in acest sens avand loc in fata market-ului de langa MALL - ul ATRIUM, unde in ziua respectiva s-au intalnit cu totii la cafea. Imediat dupa aceasta, cei trei s-au deplasat cu autoturismul inculpatului la magazinul Ziridava, de unde numitii C.S. si A.I. urmau sa sustraga costumul. Astfel, inculpatul a parcat masina pe str.30 Decembrie, iar cei doi au intrat in magazinul Ziridava, de unde, de la un raion, au sustras doua costume barbatesti, nr.46 si 48, pe care le-au adus inculpatului. intrucat costumele nu au fost pe masura acestuia, de la magazinul Ziridava cei trei s-au deplasat tot cu autoturismul inculpatului, condus de acesta din urma, la mall-ul Atrium, pentru a sustrage un alt costum. Ajuns in apropierea mall-ului inculpatul a parcat autoturismul in parcarea din fata Bancii Romanesti, iar C. si A. s-au deplasat in incinta mall-ului, de unde, de la un magazin, au sustras un costum de culoare gri metalizat, nr.56, pe care i l-au dat inculpatului, fara a primi in schimb vreo suma de bani.
Fiind prezentat martorilor A.I. si C.S.S. un costum de culoare gri, care a fost ridicat la perchezitia domiciliara efectuata inculpatului, acesta a fost recunoscut ca fiind cel sustras din magazinul Atrium pentru inculpat.
De asemenea, in aceeasi zi in care au fost sustrase costumele, inculpatul a comandat persoanelor mai sus mentionate sa sustraga pentru el o servieta din piele, de la unul dintre magazinele din mall-ul Atrium, insa cu toate ca acestia au incercat timp de doua ore sa sustraga bunul comandat, nu au reusit, intrucat nu au avut conditiile favorabile in acest sens.
Acest aspecte rezulta atat din declaratia martorului A.I., cat si din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice intocmite in cauza.
In acelasi sens, tot in aceiasi perioada, inculpatul le-a solicitat numitilor C. si Al. sa sustraga pentru el o pereche de pantofi nr. 43, astfel ca cei doi au sustras din incinta magazinului Leonardo o pereche de pantofi, avand marimea indicata, pe care au predat-o inculpatului, fara a primi nici o suma de bani in schimb.
Fiind prezentata martorului A.I. o pereche de pantofi cu siret nr.43, care a fost ridicata la perchezitia domiciliara, acesta a recunoscut pantofii ca fiind cei sustrasi din magazinul Leonardo.
De asemenea, din probele administrate in cauza, rezulta ca la sfarsitul lunii august 2012, numitii C., L. si A. s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpat, la mall-ul Armonia din loc. Arad, de unde C. impreuna cu L. au sustras un numar de 6 perechi de mocasini, din care o pereche i-a fost remisa inculpatului pentru serviciul prestat, respectiv pentru transportul efectuat, fara a plati nici o suma de bani pentru acestia.
Fiind prezentata martorului A.I. o pereche de pantofi mocasini de culoare neagra, care a fost ridicata la perchezitia domiciliara efectuata inculpatului, acesta a recunoscut pantofii ca fiind cei sustrasi din magazinul Armonia si predati inculpatului.
Totodata, in cursul anului 2012, inculpatul, in repetate randuri, le-a imprumutat numitilor C.S.S., A.I., P.F. si altor prieteni ai acestora, unul dintre autoturismele proprietate personala, marca Dacia Papuc, cu nr. de inmatriculare AR-82-TLD, de culoare albastra, pentru a se deplasa la locul comiterii infractiunilor de furt si pentru a transporta bunurile sustrase, iar de multe ori inculpatul ii insotea pe acestia in calitate de sofer, in schimbul obtinerii unor foloase materiale. in acest sens mentionam ca in cursul lunii septembrie 2012, inculpatul le-a imprumutat numitilor C.S., A.I., P.F. si L. C. autoturismul anterior mentionat, pentru a se deplasa in loc. Oradea in vederea savarsirii unor infractiuni de furt, ocazie cu care infractorii au sustras din incinta mall-ului Lotus mai multe bunuri, printre care si o geaca de piele imblanita, pe care au dat-o inculpatului in schimbul ajutorului dat de acesta, geaca care a fost identificata si ridicata cu ocazia perchezitiei domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului, fiind ulterior recunoscuta de autorii infractiunii de furt.
In discutiile telefonice purtate cu infractorii acestia i se adresau inculpatului cu apelativul "domn director" sau "vamesul", fiind poreclit printre infractori ca fiind "tata hotilor".
De asemenea, in prezent numitii C.S.S., A.I., P.F. si F.D.A. au fost trimisi in judecata pentru savarsirea mai multor infractiuni de furt, printre care si cele descrise anterior, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Arad nr. 6757/P/2012, dosar in care s-a autorizat inregistrarea convorbirilor telefonice dintre acestia, precum si cele efectuate de la postul telefonic cu nr. 0740 872 877 - apartinand inculpatului, astfel ca in temeiul disp. art. 91 ind. 1 al. 5 C. pr. pen, convorbirile telefonice inregistrate au fost folosite si in prezenta cauza, intrucat din continutul acestora au rezultat date privitoare la savarsirea unor infractiuni din cele prevazute de art. 91 ind. 1 al 1 si 2 Cod procedura penala de catre inculpat.
Instanta a apreciat ca probatoriul administrat, confirma dincolo de orice indoiala rezonabila, activitatea infractionala a inculpatului.
Inainte de inceperea cercetarii judecatoresti inculpatul a declarat ca recunoaste savarsirea faptei retinuta in sarcina sa prin actul de sesizare si a solicitat ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, potrivit prevederilor art. 320 ind. 1 Cod procedura penala.
Analizand probatoriul administrat in cursul urmaririi penale, instanta a constatat ca faptele inculpatului sunt dovedite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, potrivit prevederilor art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedura penala, in sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea savarsita de inculpat.
Analizand starea de fapt retinuta, instanta a constatat ca fapta inculpatului de a primi diverse sume de bani ca sa nu-si indeplineasca corespunzator atributiile de serviciu, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, comisa in forma continuata, prevazuta de art. 254 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 si 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal .
Fapta aceluiasi inculpat care, incepand cu anul 2012, in mod repetat, in schimbul unor foloase materiale constand in bunuri care proveneau din comiterea unor infractiuni de furt, nu si-a indeplinit in mod corespunzator atributiile de serviciu, printre care se numara si furnizarea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii autorilor infractiunilor de furt, in scopul ingreunarii urmaririi penale a acestora intruneste elementele constitutive ale infractiunii de folosire a informatiilor nedestinate publicitatii comisa in forma continuata prev. art. 12 lit. b din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.
Fapta aceluiasi inculpat care, in mod repetat, a comandat obtinerea unor bunuri prin activitati infractionale de furt, in scopul de a obtine pentru sine si pentru altul foloase necuvenite, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la infractiunea de furt, comisa in forma continuata, prevazuta de art. 26 cod penal, raportat la art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal .
Admitand cererea formulata de inculpat, pentru aplicarea dispozitiilor legale mai sus aratate, in conformitate cu dispozitiile art.72 Cod penal, la stabilirea si aplicarea pedepsei, in vederea atingerii dublului scop preventiv si educativ al acesteia, instanta a tinut seama de: dispozitiile partii generale a codului penal, de limitele de pedeapsa, de gradul de pericol social concret al faptelor comise, de impactul actiunii ilicite asupra opiniei publice, de persoana inculpatului, de imprejurarile care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala, in special, de imprejurarile in care faptele au fost savarsite.
Cu privire la persoana inculpatului, a mai retinut lipsa antecedentelor penale, ca este cetatean roman, are studii medii, este casatorit, iar din referatul de evaluare se retine ca acesta are un comportament adecvat in societate.
Instanta a apreciat ca modalitatea de executare a pedepsei in regim de detentie este singura in masura sa contribuie la atingerea scopurilor acesteia, in raport tocmai cu gravitatea faptelor comise, prin prisma calitatii avute de inculpat, aceea de politist, care avea obligatii de respectare a legii in exercitarea atributiilor concrete, menite sa confere incredere sistemului judiciar. Inculpatul a incalcat aceste indatoriri asa incat modalitatea privativa de libertate este necesara pentru atingerea scopului pedepsei.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Arad si inculpatul T.V. In motivarea apelului formulat, inculpatul arata ca sentinta penala apelata este nelegala deoarece se bazeaza pe un probatoriu nelegal administrat, fals precum si prin inducerea in eroare a inculpatului de catre aparatorii alesi care l-au determinat impreuna cu procurorul de caz sa recunoasca savarsirea faptelor cu promisiunea ca va primi o pedeapsa cu suspendare si va fi pus in libertate.
Sustine ca intreaga urmarire penala este constituita ca urmare a denunturilor a doi infractori - P.F. si L.C., iar denuntul acestuia din urma s-a facut ca urmare a propunerii politistilor ca acesta sa declare mincinos in ce-l priveste pe T.V., beneficiind de nearestarea sa si netrimiterea in judecata pentru mai multe infractiuni de furt.
Arata ca inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea mai multor infractiuni de complicitate la furt calificat dar nu s-a stabilit obiectul material al sustragerilor, nu s-a stabilit datele cand au fost comise aceste fapte si nici prejudiciul produs, nefiind audiata nici o parte vatamata, neexistand astfel probe ca inculpatul ar fi participat sub orice forma la comiterea acestor infractiuni.
Inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea mai multor acte materiale de luare de mita fara sa fie cercetati si presupusii faptuitori ai darii de mita.
Se mai arata ca autorizatiile de ascultare a convorbirilor telefonice sunt nelegale deoarece sunt emise de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Arad in dosare care nu exista si care ii priveau pe inculpatii C.S., A.I., F. D.A., P.F.. Conform art. 912 alin. 5 Cod procedura penala: "Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate pot fi folosite si in alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte infractiuni dintre cele prevazute la art. 911 alin. 1 si 2", iar art. 911 alin. 2 Cod procedura penala "convorbirile pot fi autorizate_, in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie", astfel incat in conditiile in care procurorul nu retinea una din faptele prevazute de Legea 78/2000 nu putea folosi inregistrarile in alt dosar, respectiv cel al inculpatului T.
Inculpatul mai sustine in motivele de apel ca recunoasterea dupa fotografie facuta de P.F. este nelegala deoarece inculpatul nu-l cunoaste, iar persoanele din fotografii sun asemanatoare, doar inculpatul avand altfel de trasaturi, nu s-a dovedit ca inculpatul a oferit informatii lui A.I. ca este cautat, nefiind audiati si martori cu privire la acest aspect. Denuntatorul nu pomeneste in declaratia sa ca a luat la cunostinta in mod nemijlocit de savarsirea unei infractiuni, ci doar ca a auzit de la numitii A.I. si C.S. S. despre implicarea inculpatului T.
Precizeaza ca in timpul in care inculpatul a fost in arest, a fost contactat de martorii din aceasta cauza (A.I. si P.F.) pentru ca in schimbul unor sume de bani sa dea declaratii care sa-l disculpe.
In memoriul cuprinzand motivele de apel, Parchetul de pe langa Judecatoria Arad a criticat sentinta in ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei fata de prevederile art. 72 Cod penal, fara a fi avut in vedere pericol social al faptei si al faptuitorului, care, desi trebuia sa asigure respectarea legii, a inteles sa devina o persoana care proteja o grupare specializata de hoti.
Procurorul a criticat sentinta si pentru nelegalitate in ceea ce priveste omisiunea primei instante de a-i interzice inculpatului dreptul prevazut de art. 64 lit. c ca pedeapsa accesorie, desi a fost interzisa exercitarea acestui drept ca pedeapsa complementara.
De asemenea, instanta a omis sa dispuna confiscarea autoturismului, proprietatea inculpatului care a fost folosit in mod constant la savarsirea infractiunilor de furt.
Analizand apelurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Arad si inculpat prin prisma motivelor de apel precum si din oficiu conform art. 371 al. 2 Cod procedura penala, Curtea constata urmatoarele:
Starea de fapt retinuta de prima instanta este corecta, fiind rezultatul evaluarii probelor administrate in cursul urmaririi penale, respectiv declaratiile martorilor F.D.A., C.S.S., A.I., P.F., P.V. si a martorilor asistenti H.I. si B.O.G., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, proces verbal de recunoastere dupa fotografie, procesul verbal de perchezitie si declaratiile inculpatului. Inculpatul a recunoscut faptele in fata instantei, aplicandu-se procedura reglementata de dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala.
Curtea retine ca in calea de atac a apelului, inculpatul revine asupra declaratiei de recunoastere a vinovatiei invocand, astfel cum au fost prezentate mai sus motive de nelegalitate a probatoriului.
Instanta de apel apreciaza ca prima instanta, pe baza probatoriului mai sus enuntat a stabilita corecta starea de fapt.
Astfel, inculpatul, incepand cu anul 2012, in mod repetat, acesta, in schimbul unor bunuri care proveneau din comiterea unor infractiuni de furt, a furnizat informatii ce nu sunt destinate publicitatii autorilor, a pus la dispozitia autorilor chiar si unul dintre autoturismele sale personale pentru transportul bunurilor sustrase si nu si-a indeplinit in mod corespunzator atributiile de serviciu, in scopul ingreunarii urmaririi penale impotriva autorilor infractiunilor de furt.
Inculpatul in cunostea pe martorul C.S.S. inca din cursul anului 2011, prin intermediul acestuia cunoscandu-i si pe ceilalti martori.
Inculpatul cunostea ca martorul C. se ocupa cu furtul din magazine si acorda sprijin acestuia si martorului A.I. informandu-i despre actiunile politiei in sensul depistarii autorilor unoe infractiuni de furturi
Totodata, luand la cunostinta in cadrul unei sedinte de lucru despre faptul ca numitul A.I. este cautat de catre organele de politie, fiind suspectat de savarsirea unor infractiuni de furt, a comunicat aceste informatii numitului A.I., in prezenta numitilor P.F. si C.S., spunandu-i totodata acestuia ca ar fi mai bine sa plece din tara o perioada de timp.
In schimbul informatiilor comunicate, inculpatul i-a solicitat numitului A.I. sa-i dea o imprimanta pe care acesta din urma a sustras-o anterior dintr-o gradinita din loc. Vladimirescu, imprimanta care a fost identificata si ridicata ulterior de la domiciliul inculpatului cu ocazia perchezitiei efectuate, fiind restituita unitatii de unde a fost sustrasa.
Incepand cu luna februarie 2012, inculpatul a solicitat martorilor A.I. si C. S.S. ca ii comunice ce bunuri au mai furat, pentru a analiza daca are nevoie de unele din aceste bunuri, iar ulterior comiterii faptelor de catre martori, inculpatul a cumparat diverse bunuri cum ar fi incaltaminte, produse cosmetice sau imbracaminte, iar uneori ii contacta atunci cand inculpatul avea nevoie ca martorii sa sustraga anumite bunuri, bunuri pentru care platea o suma foarte mica de bani sau nu platea de loc. In cazul unora din faptele savarsite de C.S.S. si A.I., inculpatul le-a imprumuta autoturismul proprietate personala Dacia Papuc cu nr. de inmatriculare AR-82-TLD, de culoare albastra, pentru a se deplasa la locul comiterii infractiunilor de furt si pentru a transporta bunurile sustrase, iar de multe ori inculpatul ii insotea pe acestia in calitate de sofer, in schimbul obtinerii unor foloase materiale.
In cursul lunii septembrie 2012, intrucat inculpatul urma sa participe la o nunta, acesta le-a solicitat numitilor A.I. si C.S. sa sustraga un costum barbatesc nr. 56, astfel ca s-au deplasat cu autoturismul inculpatului, condus de acesta din urma, la mall-ul Atrium. Ajuns in apropierea mall-ului, numitii C. si A. s-au deplasat in incinta mall-ului, de unde, de la un magazin, au sustras un costum de culoare gri metalizat, nr. 56, pe care i l-au dat inculpatului, fara a primi in schimb vreo suma de bani.
De asemenea, in aceeasi zi in care a fost sustrase costumul, inculpatul a comandat persoanelor mai sus mentionate sa sustraga pentru el o servieta din piele, de la unul dintre magazinele din mall-ul Atrium, insa cu toate ca acestia au incercat timp de doua ore sa sustraga bunul comandat, nu au reusit, intrucat nu au avut conditiile favorabile in acest sens.
Acest aspecte rezulta atat din declaratia martorilor C.S.S. si A.I., cat si din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice intocmite in cauza.
In acelasi sens, tot in aceeasi perioada, inculpatul le-a solicitat numitilor C. si A. sa sustraga pentru el o pereche de pantofi nr. 43, astfel ca cei doi au sustras din incinta magazinului Leonardo o pereche de pantofi, avand marimea indicata, pe care au predat-o inculpatului, fara a primi nicio suma de bani in schimb.
Tot in cursul lunii septembrie 2012, cei doi au sustras la cererea inculpatului si o haina de piele, care a fost gasita la perchezitia domiciliara.
In luna octombrie 2012, inculpatul a cumparat de la A.I. o masina de spalat cu privire la care nu s-a putut stabili ca inculpatul a cunoscut ca provine dintr-o infractiune de furt si o imprimanta marca Canon care a fost sustrasa de martorul A.I. dintr-o gradinita si despre care inculpatul stia ca provine din infractiunea de furt.
In cursul lunii noiembrie 2012, fiind ziua de nastere a fiicei inculpatului, acesta i-a solicitat numitului C.S.S. sa sustraga mai multe jucarii, printre care o papusa "Barbie", un calut "Tesi" si un mini-lap-top, pe care urma sa le dea cadou fiicei sale, aceste aspecte rezultand atat din declaratia martorului C. S. S., cat si din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre cei doi.
De asemenea, in cursul aceleiasi luni, inculpatul s-a deplasat impreuna cu numitului C.S., cu autoturismul personal, la magazinul Praktiker, unde i-a indicat acestuia din urma mai multe obiecte de care avea nevoie pentru o instalatie de incalzire, obiecte care urmau sa fie sustrase de catre numitul C. Astfel, acesta din urma a sustras obiectele indicate de inculpat, dupa care s-a deplasat in parcarea din fata magazinului, unde era asteptat in masina de catre T.V., a urcat in acesta si i-a predat inculpatului bunurile sustrase, pentru care acesta din urma nu a platit nicio suma de bani.
In cursul lunii noiembrie 2012, cand martorul A.I. a fost depistat de organele de politie, a luat legatura cu martorul C. solicitandu-i acestuia sa transmita inculpatului sa nu mai foloseasca cartela Vodafone utilizata de inculpat in convorbirile cu A.I..
In ceea ce priveste incadrarea juridica, fapta inculpatului de a primi de la martorii C. si A. diferite bunuri provenind din infractiuni de furt, pentru a nu-si indeplini indatoririle de serviciu, respectiv luarea masurilor legale ce se impun fata de numitii A., F., P. si C., autori a mai multor furturi intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita prevazuta si pedepsita de art. 254 Cod penal.
Avand in vedere atributiile de serviciu ale inculpatului astfel cum rezulta din fisa postului, in mod corect au fost retinute si dispozitiile art. 7 alin. 1 din Legea 78/2000.
Fapta inculpatului constand in anuntarea martorilor cu privire la raziile efectuate de politie in scopul identificarii autorilor unor infractiuni de furt, precum si anuntarea martorului A.I. despre faptul ca este cautat de politie, in scopul obtinerii unor foloase necuvenite intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea 78/2000.
De asemenea, cumpararea si primirea in mod repetat de bunuri stiind ca provin din infractiunea de furt precum si punerea la dispozitie a autorilor furturilor a autoturismului personal ori transportul autorilor unei infractiuni de furt constituie complicitate la savarsirea infractiunii de furt
Astfel, potrivit art. 26 din Codul penal, complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sau care promite inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca promisiunea nu mai este indeplinita.
Faptele inculpatului care, anterior savarsirii unei infractiunii de furt, a acceptat sa-i transporte pe autori cu autoturismul sau la locul sau a imprumutat autoturismul in acelasi scop si a primit in mod repetat bunuri provenind din furturile comise, constituie complicitate la infractiunea de furt. In practica judiciara s-a stabilit in mod constant ca incadrarea juridica corecta a faptei de a primi, in mod repetat, bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea unei fapte penale, este aceea de complicitate la furt calificat in forma continuata, si nu de tainuire, deoarece prin atitudinea sa repetata de primire a bunurilor respective inculpatul i-a ajutat pe autorii sustragerilor, intarindu-le convingerea ca activitatea lor este usurata, avand asigurata valorificarea.
De asemenea, in mod corect s-a retinut savarsirea faptelor in forma continuata.
Instanta de apel apreciaza ca faptele retinute in sarcina inculpatului sunt dovedite de probele administrate in faza de urmarire penala, astfel incat in mod corect prima instanta a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate.
Instanta retine ca interceptarile convorbirilor telefonice au fost corect administrate, solicitandu-se acvirarea unor interceptari efectuate in dosarul de urmarire penala nr. 6757/P/2012 si care au fost legal autorizate, fiind incidente dispozitiile art. 912 alin 5 si art. 911 alin. 1 si 2 Cod procedura penala.
Totodata, se retine ca, raportat la probatoriul administrat, este lipsit de relevanta juridica imprejurarea ca martorii audiati sunt "infractori" cum se sustine in motivele de apel de vreme de nu exista nici un indiciu ca acestea nu sunt corespunzatoare adevarului, declaratiile acestor martori coroborandu-se intre ele, antecedenta penala a martorilor neputand duce la catalogarea declaratiilor ca fiind mincinoase.
De asemenea nu are relevanta sub aspectul retinerii infractiunii de luare de mita imprejurarea ca autorii infractiunii de dare de mita nu au fost trimisi in judecata.
Este de observat ca, daca dupa ascultarea inculpatului, instanta admite cererea de judecare potrivit procedurii prevazute de art. 3201Cod procedura penala, dupa acest moment inculpatul nu mai poate renunta pe parcursul procesului penal asupra optiunii sale de a fi judecat potrivit procedurii simplificate (in cazurile in care legiuitorul a dorit sa prevada o asemenea posibilitatea de revenire a prevazut-o in mod expres).
Printr-o decizie pronuntata in 19 iunie 2012, cu nr. 2138, Inalta Curte de Casatie a retinut ca: "in calea de atac, dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala nu prevad posibilitatea revenirii inculpatului asupra manifestarii de vointa privind judecata potrivit procedurii simplificate, dupa momentul cand el a fost intrebat asupra acestui aspect, si ca, revenirea lui asupra manifestarii de vointa in fata instantei de apel nu mai este posibila".
Este adevarat ca decizia citata se refera la situatia recunoasterii vinovatiei in calea de atac, insa pentru aceleasi ratiuni, inculpatul nu poate reveni nici asupra declaratiei date in aceste sens in fata primei instante.
Instanta de apel apreciaza ca un atare consimtamant poate fi inlaturat numai daca se dovedeste ca a fost luat prin constrangere, fie ea chiar morala, insa in cazul de fata nu se poate sustine ca inculpatul, fost agent de politie judiciara ar fi putut sa accepte aceasta recunoastere datorita promisiunilor avocatilor si procurorului ca va primi o pedeapsa cu suspendare din moment ce acesta are, sau ar fi trebuit sa aiba suficiente cunostinte juridice in temeiul carora cunostea ca pedeapsa si modul de individualizare a executarii sunt fixate de instanta de judecata si nu de procuror.
Referitor la imprejurarea ca nu s-a dovedit ca inculpatul a luat cunostinta datorita functiei detinute de faptul ca numitul A.I. este urmarit de organele de politie, instanta de apel retine ca, in chiar declaratia data in faza de urmarire penala, cand nu a recunoscut faptele astfel cum au fost descrise, inculpatul a precizat totusi ca la o sedinta de lucru a fost prezentata fotografia lui A.I. solicitandu-se politistilor sa fie cautat pentru cercetari, fiind suspect pentru comiterea unor furturi.
De asemenea, din declaratia martorilor asistenti rezulta ca denuntatorul P.F. l-a identificat pe inculpat dintr-o plansa fotografica ce prezenta patru persoane, fiind mai putin relevant ca trei din aceste persoane aveau trasaturi fizionomice apropiate, insa nici acest aspect nu este real, persoanele fotografiate avand insusiri fizionomice diferite.
Nu are relevanta nici imprejurarea -nedovedita ca in timpul arestului, inculpatul ar fi fost santajat de catre martori pentru schimbarea declaratiilor in schimbul unor sume de bani, din moment ce, asa cum s-a aratat nu exista indicii din care sa rezulta ca declaratiile martorilor ar fi necorespunzatoare adevarului.
In ce priveste cuantumul pedepsei principale si modalitatea de executare, instanta de apel apreciaza ca prin sentinta penala apelata s-a facut o corecta individualizare judiciara a pedepselor raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatului, imprejurarile care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala, modul de comitere a faptei.
Potrivit dispozitiilor art. 52 Cod penal pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului; scopul acesteia fiind prevenirea savarsirii de noi infractiuni, formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala. Instanta de apel retine ca pentru a conduce la atingerea scopului prevazut de legiuitor, pedeapsa trebuie sa fie adecvata particularitatilor fiecarui individ si rationala, sa fie adecvata si proportionala cu gravitatea faptelor comise. Infractiunile savarsite de omor aduce atingere unora dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penala, respectiv patrimoniul persoanei si relatiilor sociale referitoare la activitatea de serviciu, activitate a carei buna desfasurare este incompatibila cu savarsirea unor acte de coruptie de catre functionari, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o riposta ferma a societatii, ar intretine climatul infractional si ar crea faptuitorilor impresia ca pot persista in sfidarea legii, ar echivala cu incurajarea tacita a acestora si a altora la savarsirea unor fapte similare si cu scaderea increderii populatiei in capacitatea de riposta a justitiei si protectie a statului. Instanta de apel apreciaza ca pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata inculpatului cu executare in regim de detentie. este in masura sa asigure atingerea scopului prevazut de art. 52 Cod penal, respectiv reeducarea inculpatului si prevenirea comiterii de noi fapte penale.
In ce priveste pedeapsa accesorie aplicata inculpatului, instanta constata ca acestuia i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a si b, cu exceptia dreptului de a alege Cod penal. Prin hotararea pronuntata in cauza Hirst contra Marii Britanii/06.10.2005, Curtea Europeana a drepturilor Omului a decis ca interzicerea generala si nediferentiata a dreptului de vot al detinutilor, daca este aplicabila de drept tuturor detinutilor condamnati ce se afla in executarea pedepsei, indiferent de durata pedepsei principale si independent de natura sau gravitatea infractiunii pe care au comis-o si de situatia lor personala, este incompatibila cu articolul 3 din protocolul 1 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.
Obligativitatea aplicarii cauzei mentionate de catre autoritatea judecatoreasca romana rezida din aceea ca prin Legea nr. 30/1994 a fost ratificata Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, in plus, prin art. 20 alin. (2) din Constitutie se prevede ca daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
In acelasi sens, se retin si dispozitiile deciziei nr. LXXIV/2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii, care a statuat ca dispozitiile art. 71 C.p. referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca, interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza I - c Cod penal nu se va face in mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 Cod penal. Prin urmare, instanta de apel retine ca, in mod corect prima instanta a interzis numai exercitiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a - de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si lit. b Cod penal - dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat ca pedepse accesorii deoarece in prezenta cauza, inculpatul a fost condamnat pentru fapte savarsite in exercitarea functiei de agent de politie, astfel incat interzicerea dreptului prevazut de lit. b este suficienta, inculpatul, la savarsirea faptei nefolosindu-se de profesia sa ci de functia sa.
Referitor la confiscarea autoturismului proprietate personala a inculpatului - Dacia Papuc cu nr. de inmatriculare AR-82-TLD, instanta de apel isi insuseste punctul de vedere al primei instante in sensul ca folosirea autoturismului respectiv nu a fost determinanta pentru comiterea faptelor in sensul ca martorii nu au sustras bunuri de o asemenea cantitate, astfel incat transportul bunurilor cu autoturismul sa fi fost absolut indispensabil. Prin urmare, in mod corect, prima instanta nu a dispus confiscarea acestui autoturism.
Prin decizia penala nr. 60/A din 20 martie 2013 Curtea de Apel Timisoara in temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala a respins apelurile declarate, ca nefondate.
In temeiul art. 383 alin. 11 C.pr.pen. cu referire la art. 350 Cod procedura penala, a mentinut starea de arest a inculpatului.
In temeiul art. 383 alin. 2 Cod procedura penala, a dedus in continuarea arestul preventiv din data de 31.01.2013 la zi.
Inculpatul T.V. a declarat recurs impotriva acestei decizii si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia penala nr. 2532 din 2 septembrie 2013 a admis recursul declarat de inculpatul T.V. impotriva deciziei penale nr.60/A din 20 martie 2013 a Curtii de Apel Timisoara - Sectia Penala, a casat decizia penala atacata si in parte sentinta penala nr.36 din 31 ianuarie 2013 pronuntata de Tribunalul Arad si rejudecand: a descontopit pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare in pedepsele componente de 3 ani inchisoare, 2 ani inchisoare si 3 ani inchisoare, constatand ca a fost aplicat si un spor de 6 luni inchisoare. In baza art.334 Cod procedura penala a schimbat incadrarea juridica din infractiunea prev. de art.254 Cod penal raportat la art.6, 7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si infractiunea prevazuta de art.12 lit.b din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal intr-o singura infractiune si anume cea prevazuta de art.254 Cod penal raportat la art.6, 7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. In baza art.254 Cod penal rap. la art.6,7 alin.1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.320/1 Cod procedura penala, condamna pe inculpatul T.V. la pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru infractiunea de luare de mita in forma continuata. Conform art.65 Cod penal aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b si c Cod penal, pe o durata de 3 ani. In baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, contopeste pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare, pe care o sporeste la 3 ani si 6 luni inchisoare. Pe durata si in conditiile art.71 Cod penal, interzice exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal. Conform art.35 alin.1 Cod penal aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit.b si c Cod penal, pe o durata de 3 ani. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei atacate. Deduce din pedeapsa aplicata recurentului inculpat preventia de la 3 decembrie 2012 la 2 septembrie 2013.
In baza art. 254 cod penal, rap la art. 6,7 alin 1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art. 3201 cod procedura penala, condamna pe inculpatul T.V., la pedeapsa de 3 ani inchisoare, in baza art. 12 lit. b din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art. 3201 cod procedura penala, condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa de 2 ani inchisoare, in baza art. 26 cod penal, raportat la art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal si art. 3201 cod procedura penala, condamna pe acelasi inculpat la pedeapsa de 3 ani inchisoare.
In baza art. 33 lit. b, 34 lit. b Cod penal, contopeste pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare, pe care o sporeste cu 6 luni inchisoare, urmand ca inculpatul sa execute pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare.
Pe durata si in conditiile art. 71 Cod penal, interzice exercitarea drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a, b Cod penal, cu exceptia dreptului de a alege.
In conditiile art. 65 cod penal aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prevazuta de art. 64 lit. a Cod penal, cu exceptia dreptului de a alege, lit. b, c cod penal, pe o durata de 3 ani.
In baza art. 88 cod penal deduce preventia de la 03.12.2012 la zi, iar in baza art. 350 cod procedura penala, mentine starea de arest a inculpatului.
In baza art. 118 lit. e cod penal, confisca de la inculpat urmatoarele bunuri ridicate de la inculpat cu ocazia perchezitiilor: -imprimanta "CANON" md.210 , culoare alb negru, cu cablu de date si cablu de alimentare, -costum gri, marimea 56, inscriptionat "Diego Balotelli", haina piele maro, imblanita, marimea XXXL, inscriptionata "Unicorn", 1 pereche pantofi piele, culoare neagra, marime 42, cu sireturi, "Best Walk", 1 pereche pantofi piele, culoare neagra, marime 42, fara sireturi, "Best Walk".
In baza art. 191 Cod procedura penala, obliga inculpatul sa plateasca statului suma de 2.000 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunta aceasta solutie, instanta a retinut in fapt urmatoarele:
Inculpatul T.V. a fost angajat din luna iulie 2012 in cadrul Sectiei a-II-a de Politie a mun. Arad, in calitate de agent sef adjunct. Anterior, in perioada aprilie-iulie 2012 acesta a lucrat in cadrul D. G. I. P. I. Arad, iar in perioada ianuarie 2004-martie 2012 inculpatul a fost angajat in cadrul I.J.P.F.Arad, in calitate de politist de frontiera.
Astfel, conform fisei postului, incheiata la data de 01.08.2012, printre atributiile principale de serviciu ale inculpatului se numarau si identificarea factorilor de risc privind ordinea publica si siguranta cetateanului, identificarea masurilor comune de prevenire si combatere a faptelor antisociale, precum si culegerea de date si informatii utile muncii de politie cu ocazia exercitarii atributiilor de serviciu, inclusiv pentru documentarea activitatii ilicite a persoanelor aflate in atentia politiei.
Totodata, potrivit disp. art.26 din Legea 218/2002, privind organizarea si functionarea Politiei Romane, inculpatul avea urmatoarele atributii principale, care decurgeau din lege:
-apararea vietii, integritatii corporale si a libertatii persoanelor, a proprietatii private si publice si a celorlalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;
-aplicarea masurilor de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;
-realizarea de activitati de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitatii econ�mico-financiare, a celei transfrontaliere, a infractiunii in domeniul informaticii si a crimei organizate;
-desfasurarea, potrivit competentei, de activitati pentru constatarea faptelor penale si efectuarea de cercetari in legatura cu acestea;
-desfasurarea de activitati de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, executarii pedepselor sau altor hotarari judecatoresti, precum si a persoanelor disparute;
La data de 08.11.2012, respectiv 13.11.2012 Parchetul de pe langa Tribunalul Arad a fost sesizat, prin denuntul formulat de numitul P.F., respectiv prin denuntul formulat sub alta identitate de catre numitul P. V., cu privire la savarsirea infractiunilor de: luare de mita, folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii si complicitate la furt calificat, toate in forma continuata, prevazute de art. 254 rap. la art.6, 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al.2 C. pen., art. 12 lit.b din Legea nr. 78/2000 cu aplic. art. 41 al.2 C. pen si art. 26 C.pen. rap. la art.208 alin. 1, art.209 alin.l lit.a, e din C.pen. cu aplic. art. 41 al.2 C. pen, constand in aceea ca, incepand cu anul 2012, in mod repetat, inculpatul, in schimbul unor foloase materiale constand in bunuri care proveneau din comiterea unor infractiuni de furt, nu si-a indeplinit in mod corespunzator atributiile de serviciu, printre care se numara si furnizarea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii autorilor infractiunilor de furt, in scopul ingreunarii urmaririi penale a acestora si, totodata, a pus la dispozitia autorilor furturilor unul din autoturismele sale pentru transportul bunurilor sustrase.
Astfel, in cursul anului 2011, numitul C.S.S., i-a fost prezentat inculpatului, de catre fratele acestuia din urma, ocazia cu care inculpatul i-a spus numitului Caciula, profesia pe care o avea.
Prin intermediul numitului C.S., inculpatul i-a cunoscut ulterior si pe numitii A.I., P.F. si P.V., persoane impreuna cu care C.S. a comis, de-a lungul timpului, mai multe fapte de furt.
Din certificatul de cazier se retine ca numitul C.S.S. a fost cercetat si condamnat in repetate randuri, pentru comiterea mai multor infractiuni de furt, aceasta fiind de altfel principalul sau mijloc de subzistenta.
Astfel, dupa ce a stabilit o relatie de prietenie cu C.S.S., inculpatul a savarsit infractiunile de care este acuzat, urmarind obtinerea unor foloase in urma savarsirii acestor fapte.
In acest sens, inculpatul, luand cunostinta, in virtutea calitatii sale profesionale, de informatii cu privire la diverse actiuni sau razii ale politiei in zona unor magazine in cadrul carora persoanele mai sus mentionate comiteau infractiuni de furt, acesta le furniza autorilor furturilor aceste informatii, in schimbul obtinerii unor foloase materiale.
Totodata, inculpatul luand la cunostinta in cadrul unei sedinte de lucru despre faptul ca numitul A.I. este cautat de catre organele de politie, fiind suspectat de savarsirea unor infractiuni de furt, ocazie cu care a si fost prezentata fotografia acestuia, a comunicat aceste informatii numitului A. I., in prezenta numitilor P.F. si C.S., spunandu-i totodata acestuia ca ar fi mai bine sa plece din tara o perioada de timp.
In schimbul informatiilor comunicate, inculpatul i-a solicitat numitului A. I. sa-i dea o imprimanta pe care acesta din urma a sustras-o anterior dintr-o gradinita din loc. Vladimirescu, imprimanta care a fost identificata si ridicata ulterior de la domiciliul inculpatului cu ocazia perchezitiei efectuate, fiind restituita unitatii de unde a fost sustrasa.
Astfel, in schimbul sprijinului acordat infractorilor, ori pentru a le asigura protectia si pentru a nu sesiza organele competente in vederea intocmirii de dosare penale acestora - conform atributiilor care-i reveneau - inculpatul le-a solicitat in repetate randuri, sa sustraga diverse bunuri de care avea nevoie, printre care obiecte de imbracaminte, jucarii, articole pentru constructii si aparatura tehnica, bunuri care ulterior erau remise inculpatului, fara ca acesta sa plateasca vreo suma de bani pentru bunurile primite sau pentru care platea o parte din pretul bunurilor sustrase.
In cursul lunii noiembrie, fiind ziua de nastere a fiicei inculpatului, acesta i-a solicitat numitului C.S.S. sa sustraga mai multe jucarii, printre care o papusa "Barbi", un calut "Tesi" si un mini-lap-top, pe care urma sa le dea cadou fiicei sale, aceste aspecte rezultand atat din declaratia martorului C.S. S., cat si din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre cei doi.
De asemenea, in cursul aceleiasi luni, inculpatul s-a deplasat impreuna cu numitului C.S., cu autoturismul personal, la magazinul Praktiker, unde i-a indicat acestuia din urma mai multe obiecte de care avea nevoie pentru o instalatie de incalzire, obiecte care urmau sa fie sustrase de catre numitul C. Astfel, acesta din urma a sustras obiectele indicate de inculpat, dupa care s-a deplasat in parcarea din fata magazinului, unde era asteptat in masina de catre T.V., a urcat in acesta, si i-a predat inculpatului bunurile sustrase, pentru care acesta din urma nu a platit nici o suma de bani.
Aspectele mai sus mentionate rezulta din declaratia martorului C.S. S., din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre cei doi, precum si din procesul verbal intocmit cu ocazia filajului efectuat in cauza.
In acelasi sens, in luna septembrie, intrucat inculpatul urma sa participe la o nunta, acesta le-a solicitat numitilor A.I. si C.S. sa sustraga un costum barbatesc nr. 56, pe care acesta urma sa-1 poarte la nunta, discutia in acest sens avand loc in fata market-ului de langa MALL - ul ATRIUM, unde in ziua respectiva s-au intalnit cu totii la cafea. Imediat dupa aceasta, cei trei s-au deplasat cu autoturismul inculpatului la magazinul Ziridava, de unde numitii C.S. si A.I. urmau sa sustraga costumul. Astfel, inculpatul a parcat masina pe str.30 Decembrie, iar cei doi au intrat in magazinul Ziridava, de unde, de la un raion, au sustras doua costume barbatesti, nr.46 si 48, pe care le-au adus inculpatului. intrucat costumele nu au fost pe masura acestuia, de la magazinul Ziridava cei trei s-au deplasat tot cu autoturismul inculpatului, condus de acesta din urma, la mall-ul Atrium, pentru a sustrage un alt costum. Ajuns in apropierea mall-ului inculpatul a parcat autoturismul in parcarea din fata Bancii Romanesti, iar C. si A. s-au deplasat in incinta mall-ului, de unde, de la un magazin, au sustras un costum de culoare gri metalizat, nr.56, pe care i l-au dat inculpatului, fara a primi in schimb vreo suma de bani.
Fiind prezentat martorilor A.I. si C.S.S. un costum de culoare gri, care a fost ridicat la perchezitia domiciliara efectuata inculpatului, acesta a fost recunoscut ca fiind cel sustras din magazinul Atrium pentru inculpat.
De asemenea, in aceeasi zi in care au fost sustrase costumele, inculpatul a comandat persoanelor mai sus mentionate sa sustraga pentru el o servieta din piele, de la unul dintre magazinele din mall-ul Atrium, insa cu toate ca acestia au incercat timp de doua ore sa sustraga bunul comandat, nu au reusit, intrucat nu au avut conditiile favorabile in acest sens.
Acest aspecte rezulta atat din declaratia martorului A.I., cat si din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice intocmite in cauza.
In acelasi sens, tot in aceiasi perioada, inculpatul le-a solicitat numitilor C. si Al. sa sustraga pentru el o pereche de pantofi nr. 43, astfel ca cei doi au sustras din incinta magazinului Leonardo o pereche de pantofi, avand marimea indicata, pe care au predat-o inculpatului, fara a primi nici o suma de bani in schimb.
Fiind prezentata martorului A.I. o pereche de pantofi cu siret nr.43, care a fost ridicata la perchezitia domiciliara, acesta a recunoscut pantofii ca fiind cei sustrasi din magazinul Leonardo.
De asemenea, din probele administrate in cauza, rezulta ca la sfarsitul lunii august 2012, numitii C., L. si A. s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpat, la mall-ul Armonia din loc. Arad, de unde C. impreuna cu L. au sustras un numar de 6 perechi de mocasini, din care o pereche i-a fost remisa inculpatului pentru serviciul prestat, respectiv pentru transportul efectuat, fara a plati nici o suma de bani pentru acestia.
Fiind prezentata martorului A.I. o pereche de pantofi mocasini de culoare neagra, care a fost ridicata la perchezitia domiciliara efectuata inculpatului, acesta a recunoscut pantofii ca fiind cei sustrasi din magazinul Armonia si predati inculpatului.
Totodata, in cursul anului 2012, inculpatul, in repetate randuri, le-a imprumutat numitilor C.S.S., A.I., P.F. si altor prieteni ai acestora, unul dintre autoturismele proprietate personala, marca Dacia Papuc, cu nr. de inmatriculare AR-82-TLD, de culoare albastra, pentru a se deplasa la locul comiterii infractiunilor de furt si pentru a transporta bunurile sustrase, iar de multe ori inculpatul ii insotea pe acestia in calitate de sofer, in schimbul obtinerii unor foloase materiale. in acest sens mentionam ca in cursul lunii septembrie 2012, inculpatul le-a imprumutat numitilor C.S., A.I., P.F. si L. C. autoturismul anterior mentionat, pentru a se deplasa in loc. Oradea in vederea savarsirii unor infractiuni de furt, ocazie cu care infractorii au sustras din incinta mall-ului Lotus mai multe bunuri, printre care si o geaca de piele imblanita, pe care au dat-o inculpatului in schimbul ajutorului dat de acesta, geaca care a fost identificata si ridicata cu ocazia perchezitiei domiciliare efectuate la domiciliul inculpatului, fiind ulterior recunoscuta de autorii infractiunii de furt.
In discutiile telefonice purtate cu infractorii acestia i se adresau inculpatului cu apelativul "domn director" sau "vamesul", fiind poreclit printre infractori ca fiind "tata hotilor".
De asemenea, in prezent numitii C.S.S., A.I., P.F. si F.D.A. au fost trimisi in judecata pentru savarsirea mai multor infractiuni de furt, printre care si cele descrise anterior, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Arad nr. 6757/P/2012, dosar in care s-a autorizat inregistrarea convorbirilor telefonice dintre acestia, precum si cele efectuate de la postul telefonic cu nr. 0740 872 877 - apartinand inculpatului, astfel ca in temeiul disp. art. 91 ind. 1 al. 5 C. pr. pen, convorbirile telefonice inregistrate au fost folosite si in prezenta cauza, intrucat din continutul acestora au rezultat date privitoare la savarsirea unor infractiuni din cele prevazute de art. 91 ind. 1 al 1 si 2 Cod procedura penala de catre inculpat.
Instanta a apreciat ca probatoriul administrat, confirma dincolo de orice indoiala rezonabila, activitatea infractionala a inculpatului.
Inainte de inceperea cercetarii judecatoresti inculpatul a declarat ca recunoaste savarsirea faptei retinuta in sarcina sa prin actul de sesizare si a solicitat ca judecata sa se faca in baza probelor administrate in faza de urmarire penala, potrivit prevederilor art. 320 ind. 1 Cod procedura penala.
Analizand probatoriul administrat in cursul urmaririi penale, instanta a constatat ca faptele inculpatului sunt dovedite si sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unei pedepse, potrivit prevederilor art. 320 ind. 1 alin. 7 Cod procedura penala, in sensul reducerii cu o treime a limitelor de pedeapsa prevazute de lege pentru infractiunea savarsita de inculpat.
Analizand starea de fapt retinuta, instanta a constatat ca fapta inculpatului de a primi diverse sume de bani ca sa nu-si indeplineasca corespunzator atributiile de serviciu, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita, comisa in forma continuata, prevazuta de art. 254 alin. 1 Cod penal, raportat la art. 6 si 7 alin. 1 din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal .
Fapta aceluiasi inculpat care, incepand cu anul 2012, in mod repetat, in schimbul unor foloase materiale constand in bunuri care proveneau din comiterea unor infractiuni de furt, nu si-a indeplinit in mod corespunzator atributiile de serviciu, printre care se numara si furnizarea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii autorilor infractiunilor de furt, in scopul ingreunarii urmaririi penale a acestora intruneste elementele constitutive ale infractiunii de folosire a informatiilor nedestinate publicitatii comisa in forma continuata prev. art. 12 lit. b din Legea 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal.
Fapta aceluiasi inculpat care, in mod repetat, a comandat obtinerea unor bunuri prin activitati infractionale de furt, in scopul de a obtine pentru sine si pentru altul foloase necuvenite, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la infractiunea de furt, comisa in forma continuata, prevazuta de art. 26 cod penal, raportat la art. 208 alin.1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal .
Admitand cererea formulata de inculpat, pentru aplicarea dispozitiilor legale mai sus aratate, in conformitate cu dispozitiile art.72 Cod penal, la stabilirea si aplicarea pedepsei, in vederea atingerii dublului scop preventiv si educativ al acesteia, instanta a tinut seama de: dispozitiile partii generale a codului penal, de limitele de pedeapsa, de gradul de pericol social concret al faptelor comise, de impactul actiunii ilicite asupra opiniei publice, de persoana inculpatului, de imprejurarile care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala, in special, de imprejurarile in care faptele au fost savarsite.
Cu privire la persoana inculpatului, a mai retinut lipsa antecedentelor penale, ca este cetatean roman, are studii medii, este casatorit, iar din referatul de evaluare se retine ca acesta are un comportament adecvat in societate.
Instanta a apreciat ca modalitatea de executare a pedepsei in regim de detentie este singura in masura sa contribuie la atingerea scopurilor acesteia, in raport tocmai cu gravitatea faptelor comise, prin prisma calitatii avute de inculpat, aceea de politist, care avea obligatii de respectare a legii in exercitarea atributiilor concrete, menite sa confere incredere sistemului judiciar. Inculpatul a incalcat aceste indatoriri asa incat modalitatea privativa de libertate este necesara pentru atingerea scopului pedepsei.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Arad si inculpatul T.V. In motivarea apelului formulat, inculpatul arata ca sentinta penala apelata este nelegala deoarece se bazeaza pe un probatoriu nelegal administrat, fals precum si prin inducerea in eroare a inculpatului de catre aparatorii alesi care l-au determinat impreuna cu procurorul de caz sa recunoasca savarsirea faptelor cu promisiunea ca va primi o pedeapsa cu suspendare si va fi pus in libertate.
Sustine ca intreaga urmarire penala este constituita ca urmare a denunturilor a doi infractori - P.F. si L.C., iar denuntul acestuia din urma s-a facut ca urmare a propunerii politistilor ca acesta sa declare mincinos in ce-l priveste pe T.V., beneficiind de nearestarea sa si netrimiterea in judecata pentru mai multe infractiuni de furt.
Arata ca inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea mai multor infractiuni de complicitate la furt calificat dar nu s-a stabilit obiectul material al sustragerilor, nu s-a stabilit datele cand au fost comise aceste fapte si nici prejudiciul produs, nefiind audiata nici o parte vatamata, neexistand astfel probe ca inculpatul ar fi participat sub orice forma la comiterea acestor infractiuni.
Inculpatul a fost trimis in judecata pentru savarsirea mai multor acte materiale de luare de mita fara sa fie cercetati si presupusii faptuitori ai darii de mita.
Se mai arata ca autorizatiile de ascultare a convorbirilor telefonice sunt nelegale deoarece sunt emise de catre Parchetul de pe langa Judecatoria Arad in dosare care nu exista si care ii priveau pe inculpatii C.S., A.I., F. D.A., P.F.. Conform art. 912 alin. 5 Cod procedura penala: "Convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate pot fi folosite si in alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte infractiuni dintre cele prevazute la art. 911 alin. 1 si 2", iar art. 911 alin. 2 Cod procedura penala "convorbirile pot fi autorizate_, in cazul infractiunilor prevazute de Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie", astfel incat in conditiile in care procurorul nu retinea una din faptele prevazute de Legea 78/2000 nu putea folosi inregistrarile in alt dosar, respectiv cel al inculpatului T.
Inculpatul mai sustine in motivele de apel ca recunoasterea dupa fotografie facuta de P.F. este nelegala deoarece inculpatul nu-l cunoaste, iar persoanele din fotografii sun asemanatoare, doar inculpatul avand altfel de trasaturi, nu s-a dovedit ca inculpatul a oferit informatii lui A.I. ca este cautat, nefiind audiati si martori cu privire la acest aspect. Denuntatorul nu pomeneste in declaratia sa ca a luat la cunostinta in mod nemijlocit de savarsirea unei infractiuni, ci doar ca a auzit de la numitii A.I. si C.S. S. despre implicarea inculpatului T.
Precizeaza ca in timpul in care inculpatul a fost in arest, a fost contactat de martorii din aceasta cauza (A.I. si P.F.) pentru ca in schimbul unor sume de bani sa dea declaratii care sa-l disculpe.
In memoriul cuprinzand motivele de apel, Parchetul de pe langa Judecatoria Arad a criticat sentinta in ceea ce priveste individualizarea judiciara a pedepsei fata de prevederile art. 72 Cod penal, fara a fi avut in vedere pericol social al faptei si al faptuitorului, care, desi trebuia sa asigure respectarea legii, a inteles sa devina o persoana care proteja o grupare specializata de hoti.
Procurorul a criticat sentinta si pentru nelegalitate in ceea ce priveste omisiunea primei instante de a-i interzice inculpatului dreptul prevazut de art. 64 lit. c ca pedeapsa accesorie, desi a fost interzisa exercitarea acestui drept ca pedeapsa complementara.
De asemenea, instanta a omis sa dispuna confiscarea autoturismului, proprietatea inculpatului care a fost folosit in mod constant la savarsirea infractiunilor de furt.
Analizand apelurile declarate de Parchetul de pe langa Tribunalul Arad si inculpat prin prisma motivelor de apel precum si din oficiu conform art. 371 al. 2 Cod procedura penala, Curtea constata urmatoarele:
Starea de fapt retinuta de prima instanta este corecta, fiind rezultatul evaluarii probelor administrate in cursul urmaririi penale, respectiv declaratiile martorilor F.D.A., C.S.S., A.I., P.F., P.V. si a martorilor asistenti H.I. si B.O.G., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice, proces verbal de recunoastere dupa fotografie, procesul verbal de perchezitie si declaratiile inculpatului. Inculpatul a recunoscut faptele in fata instantei, aplicandu-se procedura reglementata de dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala.
Curtea retine ca in calea de atac a apelului, inculpatul revine asupra declaratiei de recunoastere a vinovatiei invocand, astfel cum au fost prezentate mai sus motive de nelegalitate a probatoriului.
Instanta de apel apreciaza ca prima instanta, pe baza probatoriului mai sus enuntat a stabilita corecta starea de fapt.
Astfel, inculpatul, incepand cu anul 2012, in mod repetat, acesta, in schimbul unor bunuri care proveneau din comiterea unor infractiuni de furt, a furnizat informatii ce nu sunt destinate publicitatii autorilor, a pus la dispozitia autorilor chiar si unul dintre autoturismele sale personale pentru transportul bunurilor sustrase si nu si-a indeplinit in mod corespunzator atributiile de serviciu, in scopul ingreunarii urmaririi penale impotriva autorilor infractiunilor de furt.
Inculpatul in cunostea pe martorul C.S.S. inca din cursul anului 2011, prin intermediul acestuia cunoscandu-i si pe ceilalti martori.
Inculpatul cunostea ca martorul C. se ocupa cu furtul din magazine si acorda sprijin acestuia si martorului A.I. informandu-i despre actiunile politiei in sensul depistarii autorilor unoe infractiuni de furturi
Totodata, luand la cunostinta in cadrul unei sedinte de lucru despre faptul ca numitul A.I. este cautat de catre organele de politie, fiind suspectat de savarsirea unor infractiuni de furt, a comunicat aceste informatii numitului A.I., in prezenta numitilor P.F. si C.S., spunandu-i totodata acestuia ca ar fi mai bine sa plece din tara o perioada de timp.
In schimbul informatiilor comunicate, inculpatul i-a solicitat numitului A.I. sa-i dea o imprimanta pe care acesta din urma a sustras-o anterior dintr-o gradinita din loc. Vladimirescu, imprimanta care a fost identificata si ridicata ulterior de la domiciliul inculpatului cu ocazia perchezitiei efectuate, fiind restituita unitatii de unde a fost sustrasa.
Incepand cu luna februarie 2012, inculpatul a solicitat martorilor A.I. si C. S.S. ca ii comunice ce bunuri au mai furat, pentru a analiza daca are nevoie de unele din aceste bunuri, iar ulterior comiterii faptelor de catre martori, inculpatul a cumparat diverse bunuri cum ar fi incaltaminte, produse cosmetice sau imbracaminte, iar uneori ii contacta atunci cand inculpatul avea nevoie ca martorii sa sustraga anumite bunuri, bunuri pentru care platea o suma foarte mica de bani sau nu platea de loc. In cazul unora din faptele savarsite de C.S.S. si A.I., inculpatul le-a imprumuta autoturismul proprietate personala Dacia Papuc cu nr. de inmatriculare AR-82-TLD, de culoare albastra, pentru a se deplasa la locul comiterii infractiunilor de furt si pentru a transporta bunurile sustrase, iar de multe ori inculpatul ii insotea pe acestia in calitate de sofer, in schimbul obtinerii unor foloase materiale.
In cursul lunii septembrie 2012, intrucat inculpatul urma sa participe la o nunta, acesta le-a solicitat numitilor A.I. si C.S. sa sustraga un costum barbatesc nr. 56, astfel ca s-au deplasat cu autoturismul inculpatului, condus de acesta din urma, la mall-ul Atrium. Ajuns in apropierea mall-ului, numitii C. si A. s-au deplasat in incinta mall-ului, de unde, de la un magazin, au sustras un costum de culoare gri metalizat, nr. 56, pe care i l-au dat inculpatului, fara a primi in schimb vreo suma de bani.
De asemenea, in aceeasi zi in care a fost sustrase costumul, inculpatul a comandat persoanelor mai sus mentionate sa sustraga pentru el o servieta din piele, de la unul dintre magazinele din mall-ul Atrium, insa cu toate ca acestia au incercat timp de doua ore sa sustraga bunul comandat, nu au reusit, intrucat nu au avut conditiile favorabile in acest sens.
Acest aspecte rezulta atat din declaratia martorilor C.S.S. si A.I., cat si din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice intocmite in cauza.
In acelasi sens, tot in aceeasi perioada, inculpatul le-a solicitat numitilor C. si A. sa sustraga pentru el o pereche de pantofi nr. 43, astfel ca cei doi au sustras din incinta magazinului Leonardo o pereche de pantofi, avand marimea indicata, pe care au predat-o inculpatului, fara a primi nicio suma de bani in schimb.
Tot in cursul lunii septembrie 2012, cei doi au sustras la cererea inculpatului si o haina de piele, care a fost gasita la perchezitia domiciliara.
In luna octombrie 2012, inculpatul a cumparat de la A.I. o masina de spalat cu privire la care nu s-a putut stabili ca inculpatul a cunoscut ca provine dintr-o infractiune de furt si o imprimanta marca Canon care a fost sustrasa de martorul A.I. dintr-o gradinita si despre care inculpatul stia ca provine din infractiunea de furt.
In cursul lunii noiembrie 2012, fiind ziua de nastere a fiicei inculpatului, acesta i-a solicitat numitului C.S.S. sa sustraga mai multe jucarii, printre care o papusa "Barbie", un calut "Tesi" si un mini-lap-top, pe care urma sa le dea cadou fiicei sale, aceste aspecte rezultand atat din declaratia martorului C. S. S., cat si din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice dintre cei doi.
De asemenea, in cursul aceleiasi luni, inculpatul s-a deplasat impreuna cu numitului C.S., cu autoturismul personal, la magazinul Praktiker, unde i-a indicat acestuia din urma mai multe obiecte de care avea nevoie pentru o instalatie de incalzire, obiecte care urmau sa fie sustrase de catre numitul C. Astfel, acesta din urma a sustras obiectele indicate de inculpat, dupa care s-a deplasat in parcarea din fata magazinului, unde era asteptat in masina de catre T.V., a urcat in acesta si i-a predat inculpatului bunurile sustrase, pentru care acesta din urma nu a platit nicio suma de bani.
In cursul lunii noiembrie 2012, cand martorul A.I. a fost depistat de organele de politie, a luat legatura cu martorul C. solicitandu-i acestuia sa transmita inculpatului sa nu mai foloseasca cartela Vodafone utilizata de inculpat in convorbirile cu A.I..
In ceea ce priveste incadrarea juridica, fapta inculpatului de a primi de la martorii C. si A. diferite bunuri provenind din infractiuni de furt, pentru a nu-si indeplini indatoririle de serviciu, respectiv luarea masurilor legale ce se impun fata de numitii A., F., P. si C., autori a mai multor furturi intruneste elementele constitutive ale infractiunii de luare de mita prevazuta si pedepsita de art. 254 Cod penal.
Avand in vedere atributiile de serviciu ale inculpatului astfel cum rezulta din fisa postului, in mod corect au fost retinute si dispozitiile art. 7 alin. 1 din Legea 78/2000.
Fapta inculpatului constand in anuntarea martorilor cu privire la raziile efectuate de politie in scopul identificarii autorilor unor infractiuni de furt, precum si anuntarea martorului A.I. despre faptul ca este cautat de politie, in scopul obtinerii unor foloase necuvenite intruneste elementele constitutive ale infractiunii prevazuta si pedepsita de art. 12 alin. 1 lit. b din Legea 78/2000.
De asemenea, cumpararea si primirea in mod repetat de bunuri stiind ca provin din infractiunea de furt precum si punerea la dispozitie a autorilor furturilor a autoturismului personal ori transportul autorilor unei infractiuni de furt constituie complicitate la savarsirea infractiunii de furt
Astfel, potrivit art. 26 din Codul penal, complice este persoana care, cu intentie, inlesneste sau ajuta in orice mod la savarsirea unei fapte prevazute de legea penala sau care promite inainte sau in timpul savarsirii faptei ca va tainui bunurile provenite din aceasta sau ca va favoriza pe faptuitor, chiar daca promisiunea nu mai este indeplinita.
Faptele inculpatului care, anterior savarsirii unei infractiunii de furt, a acceptat sa-i transporte pe autori cu autoturismul sau la locul sau a imprumutat autoturismul in acelasi scop si a primit in mod repetat bunuri provenind din furturile comise, constituie complicitate la infractiunea de furt. In practica judiciara s-a stabilit in mod constant ca incadrarea juridica corecta a faptei de a primi, in mod repetat, bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea unei fapte penale, este aceea de complicitate la furt calificat in forma continuata, si nu de tainuire, deoarece prin atitudinea sa repetata de primire a bunurilor respective inculpatul i-a ajutat pe autorii sustragerilor, intarindu-le convingerea ca activitatea lor este usurata, avand asigurata valorificarea.
De asemenea, in mod corect s-a retinut savarsirea faptelor in forma continuata.
Instanta de apel apreciaza ca faptele retinute in sarcina inculpatului sunt dovedite de probele administrate in faza de urmarire penala, astfel incat in mod corect prima instanta a admis cererea inculpatului de judecare a cauzei potrivit procedurii simplificate.
Instanta retine ca interceptarile convorbirilor telefonice au fost corect administrate, solicitandu-se acvirarea unor interceptari efectuate in dosarul de urmarire penala nr. 6757/P/2012 si care au fost legal autorizate, fiind incidente dispozitiile art. 912 alin 5 si art. 911 alin. 1 si 2 Cod procedura penala.
Totodata, se retine ca, raportat la probatoriul administrat, este lipsit de relevanta juridica imprejurarea ca martorii audiati sunt "infractori" cum se sustine in motivele de apel de vreme de nu exista nici un indiciu ca acestea nu sunt corespunzatoare adevarului, declaratiile acestor martori coroborandu-se intre ele, antecedenta penala a martorilor neputand duce la catalogarea declaratiilor ca fiind mincinoase.
De asemenea nu are relevanta sub aspectul retinerii infractiunii de luare de mita imprejurarea ca autorii infractiunii de dare de mita nu au fost trimisi in judecata.
Este de observat ca, daca dupa ascultarea inculpatului, instanta admite cererea de judecare potrivit procedurii prevazute de art. 3201Cod procedura penala, dupa acest moment inculpatul nu mai poate renunta pe parcursul procesului penal asupra optiunii sale de a fi judecat potrivit procedurii simplificate (in cazurile in care legiuitorul a dorit sa prevada o asemenea posibilitatea de revenire a prevazut-o in mod expres).
Printr-o decizie pronuntata in 19 iunie 2012, cu nr. 2138, Inalta Curte de Casatie a retinut ca: "in calea de atac, dispozitiile art. 3201 Cod procedura penala nu prevad posibilitatea revenirii inculpatului asupra manifestarii de vointa privind judecata potrivit procedurii simplificate, dupa momentul cand el a fost intrebat asupra acestui aspect, si ca, revenirea lui asupra manifestarii de vointa in fata instantei de apel nu mai este posibila".
Este adevarat ca decizia citata se refera la situatia recunoasterii vinovatiei in calea de atac, insa pentru aceleasi ratiuni, inculpatul nu poate reveni nici asupra declaratiei date in aceste sens in fata primei instante.
Instanta de apel apreciaza ca un atare consimtamant poate fi inlaturat numai daca se dovedeste ca a fost luat prin constrangere, fie ea chiar morala, insa in cazul de fata nu se poate sustine ca inculpatul, fost agent de politie judiciara ar fi putut sa accepte aceasta recunoastere datorita promisiunilor avocatilor si procurorului ca va primi o pedeapsa cu suspendare din moment ce acesta are, sau ar fi trebuit sa aiba suficiente cunostinte juridice in temeiul carora cunostea ca pedeapsa si modul de individualizare a executarii sunt fixate de instanta de judecata si nu de procuror.
Referitor la imprejurarea ca nu s-a dovedit ca inculpatul a luat cunostinta datorita functiei detinute de faptul ca numitul A.I. este urmarit de organele de politie, instanta de apel retine ca, in chiar declaratia data in faza de urmarire penala, cand nu a recunoscut faptele astfel cum au fost descrise, inculpatul a precizat totusi ca la o sedinta de lucru a fost prezentata fotografia lui A.I. solicitandu-se politistilor sa fie cautat pentru cercetari, fiind suspect pentru comiterea unor furturi.
De asemenea, din declaratia martorilor asistenti rezulta ca denuntatorul P.F. l-a identificat pe inculpat dintr-o plansa fotografica ce prezenta patru persoane, fiind mai putin relevant ca trei din aceste persoane aveau trasaturi fizionomice apropiate, insa nici acest aspect nu este real, persoanele fotografiate avand insusiri fizionomice diferite.
Nu are relevanta nici imprejurarea -nedovedita ca in timpul arestului, inculpatul ar fi fost santajat de catre martori pentru schimbarea declaratiilor in schimbul unor sume de bani, din moment ce, asa cum s-a aratat nu exista indicii din care sa rezulta ca declaratiile martorilor ar fi necorespunzatoare adevarului.
In ce priveste cuantumul pedepsei principale si modalitatea de executare, instanta de apel apreciaza ca prin sentinta penala apelata s-a facut o corecta individualizare judiciara a pedepselor raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art. 72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatului, imprejurarile care agraveaza sau atenueaza raspunderea penala, modul de comitere a faptei.
Potrivit dispozitiilor art. 52 Cod penal pedeapsa este o masura de constrangere si un mijloc de reeducare a condamnatului; scopul acesteia fiind prevenirea savarsirii de noi infractiuni, formarea unei atitudini corecte fata de ordinea de drept si fata de regulile de convietuire sociala. Instanta de apel retine ca pentru a conduce la atingerea scopului prevazut de legiuitor, pedeapsa trebuie sa fie adecvata particularitatilor fiecarui individ si rationala, sa fie adecvata si proportionala cu gravitatea faptelor comise. Infractiunile savarsite de omor aduce atingere unora dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penala, respectiv patrimoniul persoanei si relatiilor sociale referitoare la activitatea de serviciu, activitate a carei buna desfasurare este incompatibila cu savarsirea unor acte de coruptie de catre functionari, cu impact social deosebit, iar asemenea fapte, neurmate de o riposta ferma a societatii, ar intretine climatul infractional si ar crea faptuitorilor impresia ca pot persista in sfidarea legii, ar echivala cu incurajarea tacita a acestora si a altora la savarsirea unor fapte similare si cu scaderea increderii populatiei in capacitatea de riposta a justitiei si protectie a statului. Instanta de apel apreciaza ca pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare aplicata inculpatului cu executare in regim de detentie. este in masura sa asigure atingerea scopului prevazut de art. 52 Cod penal, respectiv reeducarea inculpatului si prevenirea comiterii de noi fapte penale.
In ce priveste pedeapsa accesorie aplicata inculpatului, instanta constata ca acestuia i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 lit. a si b, cu exceptia dreptului de a alege Cod penal. Prin hotararea pronuntata in cauza Hirst contra Marii Britanii/06.10.2005, Curtea Europeana a drepturilor Omului a decis ca interzicerea generala si nediferentiata a dreptului de vot al detinutilor, daca este aplicabila de drept tuturor detinutilor condamnati ce se afla in executarea pedepsei, indiferent de durata pedepsei principale si independent de natura sau gravitatea infractiunii pe care au comis-o si de situatia lor personala, este incompatibila cu articolul 3 din protocolul 1 la Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si Libertatilor Fundamentale.
Obligativitatea aplicarii cauzei mentionate de catre autoritatea judecatoreasca romana rezida din aceea ca prin Legea nr. 30/1994 a fost ratificata Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si, in plus, prin art. 20 alin. (2) din Constitutie se prevede ca daca exista neconcordante intre pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romania este parte, si legile interne, au prioritate reglementarile internationale, cu exceptia cazului in care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile.
In acelasi sens, se retin si dispozitiile deciziei nr. LXXIV/2007 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie in recurs in interesul legii, care a statuat ca dispozitiile art. 71 C.p. referitoare la pedepsele accesorii se interpreteaza in sensul ca, interzicerea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza I - c Cod penal nu se va face in mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instantei, in functie de criteriile stabilite in art. 71 alin. 3 Cod penal. Prin urmare, instanta de apel retine ca, in mod corect prima instanta a interzis numai exercitiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a - de a fi ales in autoritatile publice sau in functii elective publice si lit. b Cod penal - dreptul de a ocupa o functie implicand exercitiul autoritatii de stat ca pedepse accesorii deoarece in prezenta cauza, inculpatul a fost condamnat pentru fapte savarsite in exercitarea functiei de agent de politie, astfel incat interzicerea dreptului prevazut de lit. b este suficienta, inculpatul, la savarsirea faptei nefolosindu-se de profesia sa ci de functia sa.
Referitor la confiscarea autoturismului proprietate personala a inculpatului - Dacia Papuc cu nr. de inmatriculare AR-82-TLD, instanta de apel isi insuseste punctul de vedere al primei instante in sensul ca folosirea autoturismului respectiv nu a fost determinanta pentru comiterea faptelor in sensul ca martorii nu au sustras bunuri de o asemenea cantitate, astfel incat transportul bunurilor cu autoturismul sa fi fost absolut indispensabil. Prin urmare, in mod corect, prima instanta nu a dispus confiscarea acestui autoturism.
Prin decizia penala nr. 60/A din 20 martie 2013 Curtea de Apel Timisoara in temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedura penala a respins apelurile declarate, ca nefondate.
In temeiul art. 383 alin. 11 C.pr.pen. cu referire la art. 350 Cod procedura penala, a mentinut starea de arest a inculpatului.
In temeiul art. 383 alin. 2 Cod procedura penala, a dedus in continuarea arestul preventiv din data de 31.01.2013 la zi.
Inculpatul T.V. a declarat recurs impotriva acestei decizii si Inalta Curte de Casatie si Justitie prin decizia penala nr. 2532 din 2 septembrie 2013 a admis recursul declarat de inculpatul T.V. impotriva deciziei penale nr.60/A din 20 martie 2013 a Curtii de Apel Timisoara - Sectia Penala, a casat decizia penala atacata si in parte sentinta penala nr.36 din 31 ianuarie 2013 pronuntata de Tribunalul Arad si rejudecand: a descontopit pedeapsa rezultanta de 3 ani si 6 luni inchisoare in pedepsele componente de 3 ani inchisoare, 2 ani inchisoare si 3 ani inchisoare, constatand ca a fost aplicat si un spor de 6 luni inchisoare. In baza art.334 Cod procedura penala a schimbat incadrarea juridica din infractiunea prev. de art.254 Cod penal raportat la art.6, 7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si infractiunea prevazuta de art.12 lit.b din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal intr-o singura infractiune si anume cea prevazuta de art.254 Cod penal raportat la art.6, 7 alin.1 din Legea nr.78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal. In baza art.254 Cod penal rap. la art.6,7 alin.1 din Legea 78/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal si art.320/1 Cod procedura penala, condamna pe inculpatul T.V. la pedeapsa de 3 ani inchisoare, pentru infractiunea de luare de mita in forma continuata. Conform art.65 Cod penal aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b si c Cod penal, pe o durata de 3 ani. In baza art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal, contopeste pedepsele aplicate inculpatului in pedeapsa cea mai grea de 3 ani inchisoare, pe care o sporeste la 3 ani si 6 luni inchisoare. Pe durata si in conditiile art.71 Cod penal, interzice exercitarea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b Cod penal. Conform art.35 alin.1 Cod penal aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II-a, lit.b si c Cod penal, pe o durata de 3 ani. Mentine celelalte dispozitii ale sentintei atacate. Deduce din pedeapsa aplicata recurentului inculpat preventia de la 3 decembrie 2012 la 2 septembrie 2013.
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Infractiuni
Anulare proces verbal de contraventie - Hotarare nr. 1417 din data de 17.10.2017Infractiuni - Decizie nr. 250 din data de 25.10.2016
Infractiuni - Decizie nr. 241 din data de 10.11.2016
TRAFIC DE DROGURI - Sentinta penala nr. 4 din data de 18.01.2017
infractiunea de schimbare, fara respectarea prevederilor legale, a destinatiei fondurilor obtinute din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de aceasta - Sentinta penala nr. 65 din data de 16.06.2015
consumul ilicit de droguri - Sentinta penala nr. 173 din data de 05.12.2014
Trafic de droguri - Sentinta penala nr. 158 din data de 22.10.2014
Infractiunile de incaierare ?i ultraj contra bunelor moravuri si tulburarea linistii publice, tentativa la omor calificat. Concursul real de infractiuni - Sentinta penala nr. 66 din data de 23.03.2011
Plangere contraventionala - Sentinta civila nr. 261 din data de 22.04.2010
infractiuni privind circulatia pe drumurile publice - Sentinta penala nr. 66 din data de 04.06.2009
- Sentinta civila nr. 306 din data de 17.06.2009
- Sentinta penala nr. 68 din data de 10.06.2009
Recursul inculpatului, declarat pe latura civila, nu este intemeiat, deoarece inculpatul este cel care este obligat sa suporte prejudiciul creat partii civile APIA, prin fapta comisa. Raspunderea civila delictuala a inculpatului intervine pentru fapta pro - Decizie nr. 727/R din data de 23.09.2013
Infractiuni la legi speciale � Calitatea de subiect activ principal, pasiv principal si pasiv secundar la infractiunile prev. la art. 37 alin. 1 si art. 38 alin. 1 din Legea nr. 319/2006 � privind protectia muncii. - Decizie nr. 152 din data de 20.02.2013
Laboratoarele din cadrul Serviciilor Medico Legale Judetene care nu au infiintate, prin hotararea directiilor judetene de sanatate publica si cu avizul institutelor de medicina legala competente, laboratoare de specialitate cum ar fi cele prevazute in ar - Sentinta penala nr. 17/F din data de 20.02.2013
Intemeierea hotararii de condamnare si pe declaratiile date de martor in faza de urmarire penala, in situatia imposibilitatii audierii sale in prima instanta si in recurs, nu incalca dispozitiile art. 6 paragraf 3 lit. d din Conventia Europeana a Dreptur - Decizie nr. 134/R din data de 14.02.2013
Potrivit art.181 alin.2 Cod penal, la stabilirea in concret a gradului de pericol social se tine seama de modul si mijloacele de savarsire a faptei, de scopul urmarit, de imprejurarile in care fapta a fost comisa, de urmarea produsa sau care s-ar fi ... - Decizie nr. 1004/R din data de 02.12.2011
In verificarea dispozitiilor art. 64 alin. 2/2 Cod procedura penala, procedura stabilirii alcoolemiei inculpatului a fost una legala si cu respectarea dispozitiilor in materie. Potrivit art. 14 alin.3 din OMS nr. 376 din 10 aprilie 2006, in situati... - Decizie nr. 895/R din data de 03.11.2011
Legea sanctioneaza persoana depistata in trafic si care pare sub influenta alcoolului, de a se sustrage de la recoltarea probelor biologice in vederea stabilirii alcoolemiei. In lipsa unor motive temeinice, de natura a justifica refuzul recoltarii pr... - Decizie nr. 733/R din data de 29.09.2011
Trafic de persoane. Trafic de minori. Modalitati alternative de realizare a elementului material. Sedinta de judecata. Caracterul ei secret. Luarea masurii de siguranta a interzicerii exercitarii functiei in indeplinirea careia un inculpat a comis fa... - Decizie nr. 38/Ap din data de 01.03.2011