Tentativa la infractiunea de omor

Prin sentinta penala nr. 491 din 2 aprilie 2014, pronuntata in dosarul nr. 8593/108/2013 - Tribunalul Arad, in baza art. 32,33, 188 rap. la art. 257 alin.1, 4 Cod penal cu aplicarea art. 74 alin.,1, 76 alin.1 lit.a Cod penal anterior si art. 6 Cod penal condamna pe inculpatul R.V.I. la 5 ani inchisoare. Mentine starea de arest a inculpatului.
    Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut ca, in data de 27 octombrie 2013, in incinta complexului comercial Kaufland din Arad, inculpatul, aflat in stare de ebrietate, a intentionat sa aplice persoanei vatamate R.F., jandarm aflat in exercitarea atributiilor de serviciu, o lovitura de cutit in zona abdomenului, dar nu a reusit intrucat inainte de aplicarea loviturii inculpatul s-a adresat verbal persoanei vatamate afirmand ca intentioneaza sa "il taie", persoana vatamata reusind ca imobilizeze pe inculpat si sa pareze lovitura, fapta ramanand in faza tentativei neterminate.
    Fapta inculpatului, asa cum a fost descrisa, intruneste elementele constitutive ale tentativei la infractiunea de omor prevazuta de art. 32, raportat la art. 188, 257 alin. 1, 4 Cod penal, instanta urmand  sa retina calificarea juridica potrivit legii noi, in vigoare, chiar daca potrivit acestei legi maximul special este mai mare, intrucat, asa cum se va arata mai jos, instanta urmeaza sa se orienteze in a aplica o pedeapsa spre minimul special.
    Retinand comiterea acestei infractiuni de catre inculpat, urmeaza sa fie inlaturate sustinerile acestuia (f. 30), potrivit carora a confundat pe persoana vatamata cu o alta persoana, tot jandarm, si ca in momentul in care a realizat confuzia s-a desistat, intrerupand de buna voie activitatea infractionala; chiar daca ne-am afla in situatia de error in personam,  imprejurarea invocata nu apara de pedeapsa pe inculpat, acesta punand in pericol viata persoanei prin actiunea desfasurata, obiect juridic protejat de legea penala, indiferente de persoana a carei viata este pusa in pericol, iar in ceea ce priveste desistarea, se va retine ca aceasta nu a existat, din declaratiile martorului N.G. (fila 60) si a persoanei vatamate (fila 83) rezultand fara dubiu ca inculpatul a incercat sa duca la bun sfarsit actiunea, si dupa imobilizare acesta tinand cutitul in mana in incercarea de a se elibera, imprejurare ce denota, evident, ca inculpatul nu a intrerupt de buna voie actiunea intreprinsa.
    Totusi, raportat la materialitatea faptei, instanta va retine in favoarea inculpatului circumstante atenuante juridice potrivit art. 74 alin. 2 Cod penal 1969, lege mai favorabila in privinta acestei institutii, constand in aceea ca activitatea infractionala a fost astfel conceputa intrucat persoana vatamata a reusit cu relativa usurinta sa se apere in fata atacului, nesuferind nici o leziune, inculpatul atentionand anterior inceperii actiunii pe persoana vatamata despre intentia sa, imprejurare care, in opinia instantei, pune in vedere un pericol social mai redus al infractorului. Totodata, va fi valorificata drept circumstanta atenuanta si starea de betie accidentala incompleta in care s-a aflat inculpatul la momentul savarsirii faptei si care, evident, a contribuit la comiterea faptei.
    Retinand astfel, facand si aplicarea prevederilor art. 33 Cod penal si art. 76 alin. 1 lit. a Cod penal 1969, instanta va aplica inculpatului o pedeapsa de 5 ani inchisoare, raportat la toate cele aratate mai sus, cu aprecierea ca in acest cuantum pedeapsa este apta in realizarea scopului preventiv-educativ, avand in vedere si varsta si starea de sanatate a inculpatului suferind de ciroza hepatica (fila 32 urmarire penala).
    Avand in vedere si prevederile art. 76 alin. 3 Cod penal 1969, mai favorabile dispozitiilor din legea noua, instanta nu va aplica inculpatului pedepse complementare, cu aprecierea ca raportat la fapta savarsita si persoana inculpatului, aplicarea acestora nu este necesara, urmand sa fie inlaturate.
    In baza art. 399 alin. 1 Cod procedura penala se va mentine starea de arest a inculpatului si in baza art. 72 alin. 1 Cod penal va deduce din pedeapsa durata retinerii si arestarii preventive din 28 octombrie 2013, pana la zi.
    In baza art. 112 alin. 1 lit. b Cod penal se dispune confiscarea, in vederea distrugerii, a cutitului cu plasele din lemn, aflat in camera de corpuri delicte a Tribunalului Arad.
    Impotriva acestei sentinte au declarat apel Parchetul de pe langa Tribunalul Arad si inculpatul R.V.I..
    In motivele de apel ale Parchetului de pe langa Tribunalul Arad se critica hotararea primei instante pentru nelegalitate, sub urmatoarele aspecte. Prima instanta a omis sa aplice pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi in conformitate cu prevederile art. 67 al.2 cp, intrucat art. 188 la care dispozitiile art. 257 al.1,4 cp fac trimitere in mod expres, prevede ca uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 ani si interzicerea unor drepturi. De asemenea, instanta a omis sa dispuna potrivit art. 7 din Lg.76/2007 prelevarea de probe biologice de la inculpat in vederea introducerii profilului genetic in Sistemul National de Date Genetice Judiciare, intre infractiunile pentru care pot fi prelevate probe biologice figureaza si infractiunea de omor. S-a aratat ca instanta in mod gresit a aplicat legea penala mai favorabila in cazul circumstantelor atenuante in mod independent de limitele de pedeapsa, retinand prevederile art. 74 al.2,76al.1 cp lit.e vechiul C.p, circumstantele atenuante fiind obligatorii de stabilit conform legii, determinate ca fiind mai favorabile in ansamblul, intrucat cele doua institutii nu functioneaza autonom si tot astfel, s-a facut aplicarea art. 6 N.Cod penal, in speta fiind incident art. 5 din Noul CP, text ce reglementeaza aplicarea legii penale mai favorabile.
    In motivele de apel formulate de inculpatul R.V.I. se solicita achitarea inculpatului in temeiul art. 17 pct.2 raportat la art. 16 lit.a,c C.p.p, intrucat nu sunt intrunite elementele constitutive ale infractiunii de tentativa de omor, raportat la imprejurarile in care s-a produs actul de violenta. In acest sens se arata ca inculpatul nu a avut nici macar un moment intentia de a ucide, intrerupand voluntar actiunea de lovire a partii vatamate, desistandu-se inainte de a se apropia de aceasta, motiv pentru care a fost imobilizat, probele nu demonstreaza  intentia clara de a ucide si nimeni nu poate preciza  zona in care urma sa fie aplicata lovitura. S-a mai aratat ca inculpatul se afla in cazul unei betii incomplete, astfel ca, capacitatea volitiva si intelectiva erau diminuate considerabil. Se solicita a se avea in vedere si faptul ca inculpatul a atentionat partea vatamata de prezenta sa, prinzandu-l de umar.
    Prin decizia penala nr. 523/A din 12 iunie 2014 - Curtea de Apel Timisoara, in temeiul art. 421 alin.1 lit. b Cod procedura penala respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul R.V.I. impotriva sentintei penale nr. 491 din 2 aprilie 2014 a Tribunalului Arad.
    In baza art. 421 alin.2 lit.a Cod procedura penala admite apelul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Arad impotriva aceleiasi sentinte, pe care o desfiinteaza si rejudecand, retine prevederile art. 75 alin.2 lit.b Cod procedura penala si art. 5 Cod penal in loc de art. 74 alin.2 Cod penal anterior si art. 6 Cod penal.
    Aplica inculpatului pedeapsa complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 66 alin.1 lit.a si b Cod penal, pe o durata de 6 ani dupa executarea pedepsei principale.
    Interzice inculpatului ca pedeapsa accesorie drepturile prevazute de art. 66 alin.1 lit.a si b Cod penal a caror exercitare a fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara, pedeapsa care urmeaza a fi executata de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala privativa de libertate a fost executata sau considerata ca fiind executata.
    In temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea probelor biologice de la inculpatul R.V.I. in vederea introducerii profilului genetic al inculpatului in Sistemul National de Date Genetice Judiciare.
    Mentine restul dispozitiilor sentintei atacate. 

    Analizand legalitatea si temeinicia sentintei penale apelate din prisma motivelor de apel precum si din oficiu potrivit art.417 al.2 Cod procedura penala, instanta de apel apreciaza intemeiata calea de atac declarata de Parchetul de pe langa Tribunalul Arad si neintemeiata cea declarata de catre inculpatul R.V.I., pentru motivele ce vor fi prezentate.
    Starea de fapt retinuta de prima instanta este corecta fiind rezultatul evaluarii probelor administrate in cauza si din care rezulta ca la data de 27.10.2013 inculpatul R.V.I. observandu-l pe partea vatamata R.F., care facea parte din echipajul de interventie al jandarmilor din cadrul Inspectoratului Judetean de Jandarmi Arad si amintindu-si ca acesta  ii sanctionase in trecut pe copii sai pentru provocarea unui scandal, a luat hotararea de a-l urmari, sens in care a intrat in complexul  comercial Kauffland unde intrase si partea vatamata solicitata fiind sa intervina intrucat a fost surprinsa o persoana sustragand bunuri din incinta magazinului mentionat. In continuare, inculpatul a patruns in zona rezervata personalului, urmarind partea vatamata care urca scarile, iar cand acesta a ajuns la etajul I,  l-a prins pe acesta  cu mana stanga, iar cu mana dreapta i-a aplicat o lovitura cu cutitul in  zona abdomenului, amenintandu - l ca il taie, dupa ce anterior il identificase ca fiind persoana care i-a sanctionat copii. Inculpatul in declaratia data in fata instantei de judecata - fila 30 dosar fond, arata ca a avut asupra sa un cutit indreptandu-se asupra partii vatamate cu intentia de a-l lovi, dar dupa ce acesta s-a intors si i-a vazut fata si-a dat seama ca il confundase, astfel ca a intrerupt voluntar actiunea de lovire, fiind ulterior imobilizat si dezarmat.
    Instanta de apel apreciaza ca declaratia inculpatului nu se coroboreaza cu restul probelor administrate in cauza, in special cu declaratia partii vatamate - filele 87,88 dosar fond, care arata ca in timp ce urca scarile aflandu-se in timpul serviciului si fiind solicitat pentru un eveniment in incinta complexului comercial, a fost prins de umar de o persoana care avea in  mana un pliant cu reclame Kauffland care l-a injurat si l-a lovit cu cutitul . Partea vatamata arata ca a solicitat interventia colegilor reusindu-se imobilizarea inculpatului care i-a spus ca din cauza lui cei doi copii au fost nevoiti sa plece in strainatate intrucat a avut un incident cu acestia, remarcand ca inculpatul emana miros de alcool.
    In sprijinul starii de fapt retinuta in actul de acuzare sta depozitia martorei T.M.- fila 13 dosar UP, care se afla la momentul incidentului in magazinul Kauffland pe scarile care duc spre sala de mese  incadrata de 2 jandarmi, observand momentul in care a aparut inculpatul care tinea in mana un obiect invelit intr-un ziar si care in momentul in care a ajuns in spatele jandarmului ce se afla mai aproape de martora, i-a pus mana stanga pe umar, adresandu-i cuvinte jignitoare, dupa care l-a lovit cu obiectul invelit in ziar, amenintandu-l ca il taie. Martora arata ca a intervenit si celalalt jandarm reusindu-se imobilizarea jandarmului, auzind motivul invocat de inculpat  respectiv faptul ca partea vatamata in urma unui scandal i-ar fi amendat pe cei doi copii ai inculpatului.  Despre agresarea partii vatamate de catre inculpat a facut vorbire si martora V.A. - fila 23 dosar UP, care era angajata ca agent de paza la SSG Security cu punct de interventie in incinta magazinului Kauffland si care surprinzand o femeie care a incercat sa sustraga bunuri a apelat la ajutorul jandarmilor. Acestia s-au prezentat in incinta magazinului si au condus-o pe persoana depistata ca sustragand bunuri in zona administrativa, martora ramanand  in interiorul magazinului pentru a discuta cu seful de tura, iar in momentul in care a urcat scarile  pentru a se deplasa in zona in care au mers ceilalti jandarmi, a remarcat o persoana de sex masculin culcata la pamant si cu catusele la maini. Martora a auzit cum partea vatamata l-a intrebat pe cel aflat jos, respectiv inculpatul, care este motivul pentru care a dorit sa il loveasca cu cutitul, acesta raspunzand ca a intentionat sa " il taie" intrucat in urma cu 4 ani fiii sai au provocat un scandal  fiind sanctionati de jandarm, acesta fiind motivul pentru care unul dintre copii a parasit tara.
    Referitor la modalitatea concreta de comitere a faptei anterior prezentata, respectiv la actiunea materiala ce formeaza elementul material al laturii obiective, a facut referire si martorul N.G.-fila 25 dosar UP,  coleg de serviciu cu partea vatamata care s-a deplasat la solicitarea partii vatamate care striga, aflata pe scarile ce duceau spre zona administrativa a centrului comercial Kauffland,  solicitand ajutor, intrucat o persoana de sex masculin il taiase.
    Atitudinea inculpatului de negare a comiterii faptei si de incercare a acreditarii ideii ca dupa ce a constatat ca jandarmul pe care il urmarea nu era cel cu care copii sai intrasera in conflict s-a desistat si a intrerupt actiunea, nu poate fi retinuta fata de probele administrate in cauza si anterior prezentate, fiind de mentionat ca procesul verbal de constatare a infractiunii flagrante- filele 27- 30 dosar UP, in care se reda aceasta stare de fapt a fost semnat de catre inculpat fara a face obiectiuni.
    Relevante pentru caracterizarea juridica a unei fapte ca tentativa de omor sunt imprejurarile in care aceasta a fost comisa, natura obiectului vulnerant cu care a fost lovita victima, intensitatea loviturii,  regiunea corpului in care a fost aplicata si consecintele cauzate. Durata ingrijirilor medicale sau imprejurarea ca prin caracterul lor leziunile au pus sau nu in primejdie viata victimei sunt mai putin semnificative. Aplicarea loviturii cu un cutit in zona stomacului unei persoane care insa reuseste sa evite loviturile datorita aptitudinilor fizice si pregatirii caracteristice desfasurarii ocupatiei avute, reflecta intentia inculpatului de a ucide.  Pentru a se stabili existenta intentiei de a ucide este necesar a se face o analiza complexa a tuturor imprejurarilor savarsirii faptei, semnificative cu privire la pozitia subiectiva a inculpatului. In speta, urmarind victima pe care o confundase cu un jandarm care in trecut avusese un conflict cu fii sai, inarmat cu un cutit intr-o zona interzisa accesului public, urmata de atentionarea victimei ca " il va taia"  afirmatie precedata de dezvelirea cutitului ascuns in pliantul cu reclamele publicitare si incercarea de a lovi victima cu cutitul in zona abdomenului, denota pozitia subiectiva a inculpatului.
    In opinia instantei de apel este evident ca inculpatul nu a urmarit numai vatamarea corporala a victimei ci si uciderea ei considerand-o responsabila pentru parasirea teritoriului tarii de catre unul dintre copii sai urmare a scandalului in care acesta fusese implicat in urma cu mai multi ani si care a fost aplanat de catre jandarm prin aplicarea unei amenzi. Imprejurarea ca nu s-a produs rezultatul dorit si urmarit de catre inculpat se datoreaza unor cauze care se situeaza inafara vointei sale datorita aptitudinilor fizice ale victimei care a reusit sa pareze lovitura inculpatului. Apararea inculpatului in sensul desistarii este combatuta de probele mai sus analizate, intentia sa rezultand din modul de savarsire a faptei din obiectul vulnerant utilizat si din zona vizata.
    Prin urmare, in mod corect instanta a dispus condamnarea inculpatului pentru savarsirea infractiunii de tentativa de omor prev. de art. 32,33 rap la art. 188, raportat la art. 257 al.1 si 4 cp.
    Referitor la pedeapsa aplicata inculpatului R.V.I. de catre Tribunalul Arad, instanta de apel constata ca acestea respecta exigentele criteriilor de individualizare judiciara.Astfel, potrivit art. 74 alin. 1 C.p. actual: "Stabilirea duratei ori a cuantumului pedepsei se face in raport cu gravitatea infractiunii savarsite si cu periculozitatea infractorului, care se evalueaza dupa urmatoarele criterii: a) imprejurarile si modul de comitere a infractiunii, precum si mijloacele folosite; b) starea de pericol creata pentru valoarea ocrotita; c) natura si gravitatea rezultatului produs ori a altor consecinte ale infractiunii; d) motivul savarsirii infractiunii si scopul urmarit; e) natura si frecventa infractiunilor care constituie antecedente penale ale infractorului; f) conduita dupa savarsirea infractiunii si in cursul procesului penal; g) nivelul de educatie, varsta, starea de sanatate, situatia familiala si sociala." Inculpatul, in mod nejustificat a agresat partea vatamata cu cutitul, dovedind dispret fata de valorile sociale ce ocrotesc dreptul la viata al persoanei, astfel ca se impune restabilirea ordinii de drept incalcate. Numai aplicarea unei pedepse cu executare in detentie este in masura sa asigure reeducarea inculpatului si prevenirea savarsirii de noi infractiuni.
    Potrivit art. 67 alin.2 cp aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa pentru infractiunea savarsita. Art. 188 la care dispozitiile art. 257 al.1 si 4 fac trimitere in mod expres, prevede ca uciderea unei persoane se pedepseste cu inchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea exercitarii unor drepturi, astfel ca in cauza de fata aplicarea unei pedepse complementare a interzicerii exercitarii unor drepturi era obligatorie, cu consecinta interzicerii acestor drepturi si ca pedeapsa accesorie.
Aplicarea legii penale mai favorabile in cazul circumstantelor atenuante nu se realizeaza in mod independent de  stabilirea limitelor de pedeapsa, ci in cadrul unei evaluari globale asupra legii mai favorabile, instanta va compara limitele de pedeapsa prevazute de Codul penal anterior si efectele circumstantelor atenuante prevazute de legea veche, cu limitele de pedeapsa prevazute de Noul cod penal si efectele circumstantelor atenuante prevazute de legea actuala. Circumstantele atenuante sunt obligatorii de retinut conform legii penale determinate ca fiind mai favorabile in  ansamblu, intrucat circumstantele atenuante si limitele speciale ale pedepsei nu sunt institutii juridice care pot functiona autonom, ambele interactionand in cadrul institutiei mai largi a individualizarii pedepsei. Prin urmare, determinarea legii penale mai favorabile ar trebui facuta global cu luarea in considerare a ambelor criterii. Intr-o atare situatie legea penala mai favorabila nu poate fi determinata decat " in concreto" prin observarea efectelor pe care aplicarea conjugata a celor doua criterii le produce intr-o cauza determinata. In acest sens, daca prin aplicarea limitelor speciale ale pedepsei principale a inchisorii prevazute in Codul penal din 1969 si aplicarea efectelor circumstantelor atenuante prevazute in Codul penal anterior pedeapsa este mai mica decat cea rezultata de aplicarea limitelor speciale ale pedepsei principale a inchisorii prevazuta in Noul cod penal si din aplicarea efectelor circumstantelor atenuante prevazute de noul cod penal, Codul penal anterior va constitui legea penala mai favorabila. In caz contrar, prin aplicarea limitelor speciale ale pedepsei principale a inchisorii prevazute in Noul cod penal pedeapsa este mai mica decat cea rezultata din aplicarea limitelor speciale ale pedepsei principale a inchisorii prevazuta in Codul penal anterior si din aplicarea efectelor circumstantelor atenuante prevazute in codul penal anterior, Noul cod penal va constitui legea penala mai favorabila.
    Astfel, instanta de apel apreciaza ca se impune retinerea circumstantelor atenuante prevazute de noul cod penal, respectiv art.75 al.2 lit.b, constatand  gresita retinere a art. 6 din noul cod penal ce reglementeaza aplicarea legii penale mai favorabile dupa judecarea definitiva a cauzei, impunandu-se retinerea art. 5 CP care  reglementeaza aplicarea legii penale mai favorabile pana la judecarea definitiva a cauzei.
    Potrivit art. 7 alin.1 din Legea nr. 76/2008 prelevarea probelor biologice de la persoanele prevazute in art. 4 alin.1 lit.b este dispusa de instanta de judecata prin hotararea de condamnare, prin hotararea de amanare a aplicarii pedepsei, sau prin renuntare la aplicarea pedepsei. Intre infractiunile pentru care pot fi prelevate probele biologice in vederea introducerii profilelor genetice in SNDGJ, in conformitate cu art. 3 din actul normativ, figureaza atat infractiunea de omor cat si cea de ultraj.