prelungirea duratei arestarii preventive dispuse in cursul urmariri penale (art. 156 si urmatoarele C.p.p.)

R O M A N I A

TRIBUNALUL ARGES
SECTIA PENALA
Dosar nr. 1676/109/2009 INCHEIEREA NR.36/CC Sedinta Camerei de consiliu din data de 11 Mai 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE MD
Grefier C V

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie- Serviciul Teritorial Pitesti, reprezentat prin procuror DD

S-a luat in examinare, pentru solutionare in prima instanta, sesizarea Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie- Serviciul Teritorial Pitesti, avand ca obiect prelungirea duratei masurii arestarii preventive  privind pe inculpatii P G C, F L I, C.G., L D C ,B D A ,C S,S M si L M, toti aflati in Arestul I.P.J.Arges.
La apelul nominal facut in sedinta Camerei de consiliu, au raspuns : inculpatul P C,in stare de arest preventiv, asistat de  avocat I N si C N, inculpatul F L I,in stare de arest preventiv, asistat de avocati  S -G F  si F S, inculpatul C G,in stare de arest preventiv, asistat de avocati S V si G S, inculpatul L DC,in stare de arest preventiv, asistat de avocati N R si T I inculpatul B D A,in stare de arest preventiv, asistat de avocati F D si A I,precum  si inculpatii S M,personal si asistat de avocat A.C si inculpatul C S,personal si asistat de avocat A T.
Procedura legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care :
In baza dispozitiilor art. 290 Cod procedura penala, tribunalul declara sedinta secreta si dispune evacuarea din sala a partilor care nu au legatura cu cauza.
Avand in vedere faptul ca inculpatii C S si S M  au fost pusi in libertate prin deciziile penale nr. 322/R si respectiv 321/R din data de 08.05.2009 pronuntate de Curtea de Apel Pitesti, instanta dispune parasirea salii de judecata si de catre acestia.
Aparatorul inculpatului B A, avocat AI solicita acordarea unui nou termen ,in vederea pregatirii apararii.
Reprezentantul DNA ,pune concluzii de respingere a cererii de amanarea cauzei pentru inculpatul B A.
Tribunalul va  pune in discutie  la final ,cererea DNA de prelungirea duratei arestarii preventive , in ceea ce-l priveste pe inculpatul B A.
Aparatorul inculpatului C G, avocat  S  V , solicita a fi intrebat reprezentantul DNA  daca exista acte de urmarire penala care n-au fost depuse la dosar .
Reprezentantul parchetului precizeaza ca este procuror de sedinta ,dar  are cunostinta ca au fost depuse la dosar toate actele de urmarire penala intocmite in cauza pana in data de 08.05.2009, data la care a fost inaintata propunerea la instanta.
Aparatorul inculpatului F L I, avocat S F, depune la dosar un set de acte si concluzii scrise,precum si un memoriu din partea fiicei acestuia.
Aparatorul inculpatului C G, avocat S V, invoca exceptia neconstitutionalitatii urmatoarelor acte normative : OUG nr.43/2002 ,privind Parchetul National Anticoruptie , publicata in M.O. nr.244 / 11.04.20002  si aprobata cu modificari si completari prin Legea nr.503 din 11.07.2002. Ordonanta mentionata a fost modificata prin OUG nr.134/2005 adoptata la 29.09.2005 si publicata in M.O.nr.899 din 07.10.2005. In consecinta, neconstitutionalitatea priveste  OUG nr.134/2005 in raport cu dispozitiile art.115 alin.6 din Constitutia Romaniei. Cel de-al doilea act normativ a carei exceptie de neconstitutionalitate se invoca este art.1 alin.1 si 3/1 ,precum si art.4 alin.1 din OUG nr.134/2005, aprobata prin Legea nr,.54 din 09.03.2006, de modificare  a OUG nr.43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie , in raport de dispozitiile art. 132 alin.1 din Constitutie. In sustinerea exceptiei invocate depune concluzii scrise  si solicita ,in baza art. 303 alin.6 Cod proc.penala, suspendarea judecatii cauzei pana la solutionarea exceptiei de catre Curtea Constitutionala.
Reprezentantul DNA pune concluzii de respingere ca inadmisibila  a cererii formulata de aparatorul inculpatului C G, avocat S V,avand in vedere ca prin referatul aflat la dosar, s-a solicitat prelungirea duratei arestarii preventive  in faza de urmarire penala si nu in faza de judecata, iar obiectul cauzei il constituie infractiunile prev. de art. 255 si 254 Cod penal,precum si art. 5,6 si 7 din Legea 78/2000.
Avocat S V, avand cuvantul, arata ca a invocat aceasta exceptie referindu-se  tocmai la organul de cercetare care a efectuat  actele de urmarire penala in cauza.
Aparatorul inculpatului F, avocat  F.S, sustine cererea formulata de avocat SV,privind exceptia de neconstitutionalitate invocata de acesta , aratand ca in cursul judecatii, orice parte poate invoca exceptii,instanta urmand sa stabileasca daca exceptia  invocata este intemeiata sau nu.In opinia sa, aceasta cerere nu e inadmisibila,pentru ca are legatura cu cauza si ne aflam in cursul judecatii , urmand ca instanta sa se pronunte cu privire la masurile preventive, iar apoi sa sesizeze Curtea Constitutionala.
Avocat S F, sustine cele spuse de d-l avocat SF.
Avocat  G S ,pentru inculpatul C G sustine cele invocate de d-l avocat S V si arata ca instanta e datoare sa verifice legalitatea actului de sesizare,potrivit dispozitiilor art. 300/2 Cod proc.penala.
Aparatorul inculpatului P C, avocat  IN , lasa la aprecierea instantei daca aceasta exceptie  are legatura cu fondul cauzei.
Aparatorul inculpatului L, avocat IT, arata faptul ca, daca inculpatii ar fi fost liberi si aceasta exceptie ar fi fost invocata, ar fi fost alta situatie, dar pe inculpatul pe care-l asista, aceasta exceptie nu-l favorizeaza, motiv pentru care lasa la aprecierea instantei modul de solutionare a cererii formulata de  d-l avocat S V.
Avocat R N, aparatorul inculpatului L, lasa la aprecierea instantei cererea formulata de d-l avocat S V
Aparatorul inculpatului L M, avocat I. G, lasa la aprecierea instantei  modul de solutionare a cererii formulata de aparatorul inculpatului C G, d-l avocat S V.
Tribunalul se retrage pentru deliberare asupra exceptiei de neconstitutionalitate invocata de aparatorul inculpatului C G.
Dupa deliberare, instanta revine in sala de judecata si asupra cererii de sesizare a Curtii Constitutionale se pronunta prin respingerea acesteia ca inadmisibila.
Aparatorul inculpatului C G, avocat S V, solicita a se lua act ca declara recurs impotriva solutiei de respingere a exceptiei de neconstitutionalitate invocata.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau exceptii de invocat, tribunalul constata propunerea de prelungirea masurii arestarii preventive in stare de judecata si acorda cuvantul asupra acesteia .
Reprezentantul DNA  reformuleaza sesizarea in ceea ce-i priveste pe inculpatii C S si S M  , avand in vedere ca acestia au fost pusi in libertate prin deciziile Curtii de Apel Pitesti si solicita admiterea acesteia si prelungirea duratei arestarii preventive ,pentru inculpatii P , F,L si C incepand cu data de 13 mai 2009, pentru inculpatul L M incepand cu data de 22 mai 2009,iar pentru inculpatul B A ,incepand cu data de 29 mai 2009. Precizeaza ca acest lucru este necesar pentru continuarea efectuarii actelor de urmarire penala ,mentionate in referatul  inaintat cu propunerea de prelungirea duratei masurii arestarii  preventive.
Aparatorul inculpatului P C, avocat I N, depune la dosar un memoriu privind lipsa de fundamentare a referatului cu propunere de prelungirea masurii arestarii preventive  si sustine  aspectele mentionate, subliniind faptul ca, arestarea preventiva are consecinte nebanuite asupra persoanei, motiv pentru care  organele judiciare au obligatia sa nu se indeparteze de exigentele legii. De asemenea, invedereaza instantei, ca in referatul aflat la dosar, " indiciile temeinice " despre care se vorbeste in mod repetat , sunt presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza urmarirea penala  a savarsit faptele pentru care este inculpata. Urmarind sa  sublinieze  modul defectuos in care este efectuata urmarirea penala in aceasta cauza, arata ca unele interceptari  sunt interpretate  fara suport probatoriu, iar pe de alta parte,  interceptarile nu sunt redate integral ,asa cum prevad dispozitiile art. 91/3 Cod proc.penala. Sub aspectul fondului cauzei, arata ca extinderea cercetarilor  pentru alte trei infractiuni de cumparare de influenta, prev. de art.6/1 din Legea nr.78/2000, a fost facuta cu incalcarea disp. art. 6 alin.3 Cod proc.penala privind garantarea dreptului la aparare,deoarece organele judiciare au obligatia sa-l incunostiinteze de indata pe inculpat despre fapta pentru care este cercetat .In cazul in care  instanta ar admite sesizarea parchetului si ar dispune prelungirea arestarii preventive pentru acest motiv invocat in referatul aflat la dosarul cauzei,s-ar incalca dispozitiile art. 6 alin.1 din Conventia Europeana si ale art.6 alin.3 Cod proc.penala. Totodata, mentioneaza faptul ca parchetul nu a respectat dispozitiile legale, in sensul ca nu a  procedat la ascultarea inculpatului inainte de a solicita prelungirea arestarii acestuia, asa cum este prevazut in sectiunea IV a cap.I privind masurile preventive,respectiv art.146-160/10 Cod proc.penala. Dispozitiile art. 149/1 si 150 Cod proc.penala sunt dispozitiile care reglementeaza arestarea inculpatului , iar aceste dispozitii trebuie respectate  si in cazul prelungirii arestarii.In consecinta, sunt incidente  disp. art.197 alin.1 si alin.4 teza finala din Codul de procedura penala, intrucat in cauza,  inculpatul P G C  nu a fost ascultat de procuror inainte de solicitarea prelungirii arestarii preventive . De asemenea, face o succinta analiza a referatului intocmit de parchet  si apreciaza ca motivele invocate in scris pentru care s-a solicitat prelungirea arestarii preventive, nu sunt de natura sa satisfaca cerintele legii pentru admiterea cererii asa cum a fost formulata. Referitor la acelasi aspect, mentioneaza ca toate actele de urmarire penala enumerate in acest referat , se pot face si cu inculpatul in stare de libertate,deoarece acesta nu le poate impiedica sau denatura in vreun fel,avand in vedere  ca nu exista date ca  acesta ar incerca sa zadarniceasca  in mod direct sau indirect aflarea adevarului,prin influentarea  unei parti, a unui martor sau expert ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mihjloacelor materiale de proba.
Solicitarea parchetului se intemeuaza pe disp. art. 148 alin.1 lit.f din Codul de proc.penala, dar nu se demonstreaza existenta unui pericol concret pentru ordinea publica. Probele, ca elemente de fapt,potrivit art.63 Cod proc.penala,nu sunt indicate in referat, peste tot vorbindu-se despre indicii, asa cum reglemnteaza disp. art.68/1 Cod proc.penala.
Existenta conditiei prevazuta de art. 143 Cod proc.penala nu e satisfacatoare pentru dovedirea pericolului concret  pentru ordinea publica. Iar potrivit disp. art.137 alin.2 Cod proc.penala, in cazul arestarii preventive, actul prin care  se iau aceste masuri trebuie  sa indice cazul  prevazut in art.148 , precum si temeiurile concrete din care rezulta existenta acestuia.Arata ca,potrivit disp. art.136 alin.8 Cod proc,penala, la alegea masurii  trebuie avute in vedere si alte aspecte, urmand ca instanta  tina cont de faptul ca acesta are in intretinere 2 copii minori, are 4000 de angajati, iar in actuala conjunctura economico-sociala ,lasarea in libertate a inculpatului P G C  ar fi o solutie in acest caz.
In consecinta, solicita respingerea propunerii parchetului de prelungirea duratei arestarii preventive a inculpatului P G C, iar in subsidiar, in conformitate cu disp. art.136/4 Cod proc.penala, inlocuirea acestei masuri cu masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara.
Aparatorul inculpatului F, avocat FS, solicita respingerea ca nefondata a propunerii formulata de DNA Serviciul Teritorial Pitesti, solicitand ca instanta sa verifice daca temeiurile avute in vedere la luarea masurii arestarii preventive a acestui inculpat se mentin in continuare, intrucat judecatorul care a luat masura arestarii preventive a avut in vedere alte temeiuri, iar in prezent trebuie sa se verifice daca mai exista aceste temeiuri sau sunt alte temeiuri noi.
     Potrivit referatului intocmit, pentru noile fapte retinute in sarcina inculpatului F L, Parchetul beneficiaza numai de presupuneri nu si de lucruri concrete. De asemenea, precizeaza ca inculpatul F L nu detine vreo functie cu ajutorul  careia sa poata influenta martorii in cauza, iar daca se va dovedi ca va incerca influentarea in vreun fel a anchetei penale, se poate lua din nou masura arestarii preventive a acestuia. In mod normal, un referat de prelungire a arestarii preventive ar trebui sa arate in mod concret care sunt faptele savarsite de fiecare inculpat. In cazul de fata, in ceea ce-l priveste pe F referatul este inform. De asemenea, subliniaza faptul ca inculpatul are o situatie familiala deosebita, care trebuie avuta in vedere la pronuntarea unei solutii privind cererea dedusa judecatii. Totodata, arata ca nu exista nicio proba care sa se coroboreze cu inregistrarile telefonice. Parchetul, in lipsa unor elemente clare, retine in sarcina inculpatului savarsirea unor fapte in forma continuata, nefiind indeplinita conditia prevazuta de art. 41 alin.2 c.p., in sensul ca nu a existat nicio intelegere cu P sa mearga in continuare sa dea bani. Singurele probe si anume inregistrarile convorbirilor telefonice, nu pot conduce la condamnarea acestuia.
     In concluzie, solicita respingerea propunerii Parchetului privind prelungirea arestarii preventive a inculpatului F, iar in subsidiar, solicita inlocuirea acestei masuri cu masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara.
     Pentru acelasi inculpat, avocat S G F, sustine ca Parchetul nu arata prin ce s-ar impune privarea de libertate in continuare a inculpatului F L. Subliniaza faptul ca acesta are o situatie speciala, potrivit setului de acte depus la dosar si anume, are o fiica in varsta de 18 ani de care se ocupa singur, fiind divortat, fiica ce urmeaza sa sustina Bacalaureatul. De asemenea, tatal sau a suferit un atac cerebral, iar in prezent este paralizat, necesitand ingrijire permanenta la domiciliu, iar familia sa nu poarta nicio vina pentru aceasta situatie.
     In concluzie, precizeaza ca urmarirea penala se poate continua si cu inculpatul in stare de libertate, motiv pentru care solicita respingerea propunerii Parchetului si, in subsidiar, inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea sau tara.
     Aparatorul inculpatului C G, avocat G S, mentioneaza ca trebuie verificat aspectul de legalitate, cu ocazia judecarii acestei cereri. Potrivit disp.art.155 c.proc.pen., arestarea inculpatului poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, in doua cazuri: daca temeiurile care au determinat arestarea preventiva impun in continuare privarea de libertate, sau daca exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate. In cazul de fata, urmarirea penala s-a facut sub o puternica presiune mediata, iar in cererea inaintata instantei, procurorul invoca ambele motive. Totodata, precizeaza ca prin ordonanta din 6 mai 2009, procurorul nu mai mentioneaza in niciun fel numele inculpatului C G.
     In mod corect instanta, in incheierea nr.23/CC/14.04.2009  a justificat luarea masurii arestarii preventive, prin argumentul referitor la buna desfasurare a procesului penal si reluat in referatul de prelungire a arestarii preventive, fiind foarte bine plasat "cel putin pentru o perioada de timp". In momentul de fata nu se mai impune prelungirea arestarii preventive a inculpatul C G, avand in vedere ca urmarirea penala va dura o perioada mai mare de timp, iar acest inculpat nu va incerca sa zadarniceasca aflarea adevarului in vreun fel deoarece, orice act ii va demonstra nevinovatia.
     Totodata, precizeaza ca, inculpatul C G sufera de cancer de colon, un preinfarct si grave afectiuni oculare. De asemenea, invedereaza instantei ca in toata perioada care s-a scurs de la arestarea preventiva a acestuia i s-a luat o singura declaratie.
     In concluzie, avand in vedere si starea precara a sanatatii sale , apreciaza ca urmarirea penala poate fi continuata si cu inculpatul in stare de libertate si solicita respingerea propunerii Parchetului si, in subsidiar inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu sau tara.
     Aparatorul inculpatul  C G, avocat S V, arata faptul ca, masura arestarii preventive este o exceptie, iar intre retinere si masura arestarii preventive ,mai sunt alte doua masuri preventive, ele fiind gradual reglementate in Codul de procedura penala.
     Din lecturarea referatului DNA se poate observa ca acesta si-a insusit  motivarea instantei data  prin hotararea prin care s-a dispus luarea masurii arestarii preventive.Ori, nu se poate dovedi existenta pericolului pentru ordinea publica referitor la persoana inculpatului G C.Aceste  constatari duc la concluzia ca urmarirea penala se poate  continua si cu inculpatul in stare de libertate, inculpatul C nedorind sa influenteze in vreun fel aflarea adevarului.
     In sustinerea celor mentionate, face referire la 3 situatii din activitatea Inaltei Curti de Casatie si Justitie-Completul de 9 judecatori,iar potrivit profesorului V. D, "procesul trebuie judecat conform cerintelor  procedurii penale si nu dupa zgomotul de afara".
     In consecinta, solicita respingerea propunerii parchetului  si in subsidiar, inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu sau tara.
     Aparatorul inculpatului L DC, avocat RN,  solicita respingerea  cererii parchetului si in subsidiar, inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu sau tara , invocand faptul ca infractiunea de luare de mita retinuta in sarcina acestuia nu poate fi probata, intrucat din acele fragmente  din inregistrarile telefonice nu rezulta ca acesta ar fi pretins vreo suma de bani .Solicita respingerea cererii formulata de DNA Serviciul teritorial Pitesti, deoarece nu mai subzista motivele avute in vedere la luarea acestei masuri, nemaiexistand pericolul social concret.
     De asemenea, arata ca inculpatul L are o situatie familiala deosebita, avand doi copii minori, unul in varsta de 1 an si 7 luni  bolnav, iar sotia sa a suferit un accident si a fost operata. Totodata, aflat in stare de libertate acest inculpat nu ar avea cum sa influenteze in vreun fel cursul anchetei, deoarece au fost audiate toate persoanele care au stiut ceva despre activitatea sa de inspector OPC.
     Avocat I T,pentru inculpatul L D C, solicita respingerea propunerii parchetului de prelungirea arestarii preventive, iar in subsidiar,inlocuirea acestei masuri cu masura obligarii de a nu parasi tara sau localitatea de domiciliu, solicitand sa fie avute in vedere toate aspectele invocate de d-l profesor N, care a invocat argumente de drept pentru toti inculpatii din acest dosar. Solicita sa se constate ca cererea DNA-ului nu este motivata, ea fiind formulata in grup pentru toti inculpatii, ori procurorul trebuia sa identifice alte motive care sa impuna mentinerea inculpatului in stare de arest preventiv. Planul de urmarire penala, invocat in referat, nu constituie un motiv pentru prelungirea duratei arestarii preventive. Toate motivele invocate in referat nu sunt de natura sa impuna  prelungirea masurii arestarii preventive. Mai mult, aceasta sesizare este lovita de nulitate absoluta pentru ca inculpatii nu au fost audiati de procuror inainte de a formula in fata instantei cererea de prelungire a arestarii preventive.
     Potrivit jurisprudentei CEDO, sarcina probei revine autoritatilor si nu inculpatului. In acest caz, nu rezulta din actele efectuate pana in prezent, ca inculpatul L. a pretins sau a primit ceva de la inculpatul F. L.
     Aparatorul inculpatului L .M, avocat I .G, solicita respingerea propunerii formulata de DNA, intrucat, potrivit disp.art.143 c.proc.pen., nu exista probe care sa ateste savarsirea infractiunii retinuta in sarcina acestuia. Observatorul L M nu are calitatea de subiect activ al infractiunii de luare de mita. El participa ocazional la meciuri, in calitate de observator, pentru cluburi si nu pentru Federatie. Tocmai aici exista o eroare a anchetatorilor prin faptul ca el nu a facut raport favorabil pentru FC "ARGES" Pitesti , el nu se ocupa de aceste aspecte, pentru ca el nu era observator de joc din partea Federatiei, avand in vedere dispozitiile art. 66 pct.5 si 67 pct.19 din Regulamentul aflat la dosarul de urmarire penala. Cheltuielile se fac de catre cluburi prin Federatie. Se poate face o asemanare intre functia de avocat si functia pe care o detinea L M.
     Potrivit disp.art.150 c.proc.pen., masura arestarii preventive se ia numai dupa audierea inculpatului de catre procuror si apoi de catre judecator. L M a fost audiat numai cand a fost pusa in miscare actiunea penala, nu si inainte de a fi prezentat la instanta cu propunerea de arestare preventiva, acesta fiind un motiv de nulitate absoluta.
     Cu privire strict la referatul de propunere a prelungirii arestarii preventive, nu se spune motivul pentru care se solicita acest lucru, fata de inculpatul L M; nu se vorbeste nici despre extinderea cercetarilor fata de acesta. Avand in vedere ca se presupune ca a savarsit fapta in noiembrie 2008 si a fost arestat in aprilie 2009, unde mai este oportunitatea luarii acestei masuri, mai ales ca nu exista date certe ca inculpatul s-ar sustrage de la urmarirea penala si de la cercetarea judecatoreasca.
     In concluzie, solicita respingerea cererii DNA si in subsidiar, inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu sau tara.
     Aparatorul inculpatului B A, avocat F D, reitereaza cererea privind amanarea cauzei in ceea ce-l priveste pe acesta, in vederea pregatirii apararii, intrucat nu a avut posibilitatea de a studia actele dosarului, astazi avand termen si la Curtea de Apel Pitesti.
     Reprezentantul DNA, pune concluzii de respingere a cererii formulata de aparatorul inculpatului B, ca nefondata.
     Tribunalul, considera ca solicitarea formulata de d-ul avocat F. D privind amanarea cauzei in vederea pregatirii apararii este intemeiata, urmand a o admite si a dispune disjungerea cauzei pentru inculpatul B A, fixand termen la data de 12 mai 2009, ora 13,00; pentru solutionarea acesteia.
     Inculpatul P G C avand cuvantul, arata ca este dezamagit de ceea ce s-a intamplat, faptul ca e persoana publica nu trebuie sa influenteze decizia justitiei, precizand ca, daca va fi pus in libertate nu se va sustrage de la cercetari. De asemenea, precizeaza faptul ca Grupul "P" are peste 4.000 de angajati, iar aceasta situatie a fost de natura sa amplifice problemele firmei.
     Inculpatul F L I, precizeaza ca are o situatie familiala deosebita, asa cum a fost descrisa de aparatorul sau.
     Inculpatul C G, arata ca-si mentine declaratiile date si considera ca starea sanatatii sale ar evolua favorabil in stare de libertate.
     Inculpatul Libertatu DC arata ca are o situatie deosebita, deoarece, prima data a fost coleg de camera cu inculpatul Corpodean iar in prezent este coleg de camera cu inculpatul F  in Arestul IPJ Arges,  de la care se presupune ca ar fi primit o suma de bani. Se considera nevinovat cu precizarea ca, doreste sa dea declaratii referitoare la  extinderea cercetarilor, privind modul de aplicare a Legii Tutunului, dar nu a fost niciodata chemat, iar in referatul DNA-ului este invocat chiar acest aspect. Singurul lucru care conteaza pentru el este familia care trece prin momente grele, avand doi copii minori, unul in varsta de 1 an si 7 luni, iar altul in varsta de 12 ani.
     Inculpatul L M avand cuvantul, arata ca este nevinovat, din punct de vedere sportiv a ajuns la un nivel inalt, a fost profesor si nu este un pericol public. INSTANTA

     Constata ca la data de 8 mai 2009, Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Pitesti a propus prelungirea starii de arest preventiv a inculpatilor PGC, F L I, C G, L DC, B D A, C S, S M si L M.
     In motivarea propunerii se arata ca, fata de inculpatii P G C, F L I, C Gsi L D C au fost extinse cercetarile si inceputa urmarirea penala si pentru alte fapte, acestia prin functiile pe care le au putand influenta celelalte persoane fata de care se efectueaza cercetari, martorii audiati sau care urmeaza sa fie audiati in cauza.
     Se mai retine in propunere ca se mentin temeiurile avute in vedere la luarea masurii, mai mult chiar ca exista noi temeiuri care justifica privarea de libertate.
     De asemenea, in propunere se arata ca prelungirea starii de arest se impune pentru a fi completata urmarirea penala, astfel:
     -aducerea la cunostinta a extinderii cercetarilor si a inceperii urmaririi penale pentru alte fapte;
     -identificarea si audierea martorilor care cunosc aspecte in legatura cu faptele comise;
     -efectuarea de confruntari;
     -dispunerea si efectuarea unor perchezitii informatice;
     -efectuarea de catre Garda Financiara Centrala a unei verificari la firmele inculpatului P G C;
     -efectuarea unei constatari tehnico stiintifice de natura financiar-contabila;
     -reaudierea inculpatilor cu privire la faptele savarsite;
     -prezentarea materialului de urmarire penala.
     Inculpatul C G, prin avocat, a invocat exceptia de neconstitutionalitate a OUG nr.43/2002 privind Parchetul National Anticoruptie si a dispozitiilor art.1 alin.1 si 31 si art.4 alin.1 din OUG nr.134/2005 care modifica ordonanta de mai sus, cu motivarea ca aceste ordonante contravin art.115 alin.6 si art.132 din Constitutia Romaniei, in ultima instanta neconstitutionala fiind insasi organizarea si functionarea D.N.A.
     Examinand exceptia invocata in lumina dispozitiilor art.29 alin.1 din Legea nr.47/1992 de functionare a Curtii Constitutionale, Tribunalul apreciaza ca cererea este inadmisibila.
     Potrivit textului citat exceptia invocata trebuie sa aiba "legatura cu solutionarea cauzei".
     Din aceasta formulare a legiuitorului rezulta ca, in materie penala, se are in vedere numai faza de judecata a procesului penal, nu si faza de urmarire penala, faza care, prin termenele scurte instituite mai cu seama, in materia masurilor preventive, face imposibila suspendarea cauzei.
     Acest aspect a fost avut in vedere si de legiuitorul penal care, in art.303 alin.6 c.proc.pen., invoca, in cazul persoanelor arestate, dispozitiile art.3002 c.proc.pen., care reglementeaza verificarile privind arestarea inculpatului in cursul judecatii in ipoteza in care se dispune suspendarea judecatii.
     Prin urmare, Tribunalul considera ca exceptia invocata nu are legatura cu fondul acestei cauze (care de fapt nu este o judecata pe fond), motiv pentru care, in baza art.29 alin.6 din Legea nr.47/1992, cererea privind sesizarea Curtii Constitutionale urmeaza sa fie respinsa ca inadmisibila.
     Din extrasele depuse la dosar rezulta ca prin deciziile nr.321 si 322 ale Curtii de Apel Pitesti au fost admise in recurs cererile de liberare provizorie sub control judiciar ale inculpatilor S M si C S si s-a dispus punerea lor deindata in libertate.
     In acest context urmeaza sa se constate ca propunerile D.N.A. privind prelungirea  starii de arest a celor doi inculpati a ramas fara obiect.
     In fine, aparatorul ales al inculpatului B D A a solicitat disjungerea cauzei in ce-l priveste pe clientul sau, motivand ca nu si-a putut pregati apararea, intrucat astazi a sustinut, la Curtea de Apel Pitesti, recursul impotriva incheierii prin care a fost respinsa cererea clientului sai de liberare provizorie sub control judiciar.
     Sustinerea aparatorului este reala, astfel ca, Tribunalul considera cererea intemeiata, motiv pentru care, in baza art.38 c.proc.pen. urmeaza sa fie admisa si sa se disjunga judecarea propunerii la data de 13 mai 2009, orele 13,00.
     Examinand propunerea de prelungire a starii de arest a celor cinci inculpati, Tribunalul retine urmatoarele:
     Prin incheierea nr.23/CC/14.04.2009 a Tribunalului s-a dispus, in baza art.1491 rap. la art.148 lit. "f" c.proc.pen., arestarea preventiva a inculpatilor P G C, F L I, C G si L DCpentru cate 29 de zile.
     Prin incheierea nr.29/CC/23.04.2009 a Tribunalului Arges, s-a dispus, in baza acelorasi texte de lege, arestarea preventiva a inculpatilor C S, S M si L M pentru cate 29 de zile.
     In esenta, s-a retinut ca ambele  cazuri exista presupuneri rezonabile ca inculpatii au savarsit faptele pentru care sunt cercetati, respectiv 3 infractiuni de dare de mita, prev. de art.225 c.p. rap.la art.5 si 6 din Legea nr.78/2000 in ce-l priveste pe inculpatul P G C, o infractiune consumata de dare de mita si o infractiune de complicitate la dare de mita in ce-l priveste pe inculpatul F L I, doua infractiuni de luare de mita prev. de art.254 c.p. rap.la art. 5 si 6 din Legea nr.78/2000 pentru inculpatul C G si cate o infractiune de luare de mita pentru inculpatii L D C, C S, S M si L M.
     In esenta, situatia de fapt retinuta consta in aceea ca inculpatul P G C in calitate de actionar al SC  si SC, cat si de actionar majoritar al Clubului de fotbal FC  a remis, prin intermediul lui F L I - director la SC , sume de bani in valuta mai multor arbitri de fotbal (inculpati si ei si arestati) pentru a favoriza  echipa sa in sezonul 2008-2009, iar inculpatului L D C in calitate de director OPC Arges, pentru a-l anunta pe inculpatul Fdespre controalele ce urmau a fi efectuate.
     S-a mai retinut in incheierile de arestare preventiva ca este indeplinita conditia ceruta de art.148 lit. "f" c.p., in sensul ca exista probe certe ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
     Examinand acest pericol concret pentru ordinea publica, cele doua instante au retinut ca fata de datele concrete ale fiecarei spete si, in conformitate cu practica CEDO se justifica arestarea preventiva a inculpatilor, cel putin pentru un anumit timp.
     Potrivit art.155 c.proc.pen., arestarea inculpatului dispusa de instanta poate fi prelungita, in cursul urmaririi penale, motivat, daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate sau exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.
     Prin urmare, la solutionarea prezentei propuneri, Tribunalul trebuie sa examineze daca temeiurile care au determinat arestarea initiala se mentin sau daca exista temeiuri noi care sa justifice privarea de libertate.
     In referatul procurorului se sustine ca exista temeiuri noi care justifica privarea  de libertate, respectiv savarsirea de catre inculpati a unor fapte pentru care s-a dispus extinderea cercetarilor si inceperea urmaririi penale.
     Tribunalul apreciaza ca acestea nu sunt temeiuri noi care sa justifice prelungirea masurii arestarii, ci sunt doar alte aspecte ale activitatii infractionale cu privire la care la data luarii masurii existau presupuneri rezonabile. Aceste noi fapte, pentru care s-au extins cercetarile nu vin decat sa realizeze tot cerinta de la art.143 c.proc.pen. in sensul ca exista indicii temeinice ca inculpatii au savarsit fapte prevazute de legea penala.
     De altfel, in referat se arata in mod foarte succint in ce contau noile invinuiri, pentru inculpatul L M neexistand nicio referire la fapte noi.
     In alta ordine de idei, procurorul arata, referindu-se si la noile temeiuri ca cercetarea inculpatilor in stare de libertate "ar putea influenta buna desfasurare a urmaririi penale si a procesului penal."
     Si motivarea se opreste aici fara ca procurorul sa infatiseze macar o imprejurare reala din care sa rezulte acest aspect.
     Arestarea preventiva a inculpatilor s-a facut retinandu-se dispozitiile art.148 lit. "f" c.proc.pen., iar nu dispozitiile art.148 lit. "a" sau "b" c.proc.pen., care se refera la situatii care ar afecta buna desfasurare a procesului penal si care ar atrage dupa sine arestarea preventiva.
     Or, procurorul nu face dovada existentei niciuneia dintre situatiile prevazute de art.148 lit. "a" sau "b" c.proc.pen. care, daca ar fi dovedite de catre procuror ar putea constitui temeiuri noi in intelesul art.155 alin.1 c.proc.pen.
     Prin urmare, ceea ce ramane de stabilit este imprejurarea daca temeiurile care au determinat arestarea initiala impun in continuare privarea de libertate a inculpatilor.
     In acest context, se impune a se analiza respectivele temeiuri raportate la perioada scursa de la momentul privarii de libertate.
     Este indubitabil ca la momentul luarii masurii arestarii preventive pericolul concret pentru ordinea publica al lasarii in libertate a inculpatilor exista si era dovedit de natura infractiunilor si de necesitatea unei reactii prompte si eficiente a organelor judiciare.
     Instantele care au dispus arestarea au retinut insa ca se impune  privarea de libertate a inculpatilor, insa numai pentru un timp.
     In legatura cu acest aspect, Tribunalul constata ca si CEDO a statuat (in cauza  Letellier c. Frantei) ca in circumstante exceptionale, prin gravitatea lor deosebita si prin reactia publicului la savarsirea lor, anumite infractiuni pot suscita o tulburare sociala de natura sa justifice detentia inainte de proces. Or, in momentul de fata, in speta nu se poate vorbi  despre o tulburare sociala determinata de reactia publicului sau de circumstante exceptionale.
     De altfel, CEDO mai statueaza, in aceeasi speta, ca tulburarea ordinii publice prin comiterea unei fapte antisociale nu ar putea fi apreciata ca motiv pertinent si suficient pentru prelungirea detentiei preventive, decat daca liberarea celui in cauza, ar constitui in mod real o tulburare a ordinii publice. Si tot CEDO concluzioneaza ca, detentia nu este legitima decat daca ordinea publica ramane realmente amenintata.
     Or, in momentul de fata nu exista nicio proba ca ordinea publica ar fi realmente amenintata prin lasarea in libertate a inculpatilor.
     A motiva pericolul concret pentru ordinea publica a lasarii in libertate a inculpatilor prin natura infractiunilor si prin gravitatea faptelor este pertinent in momentul luarii masurii. Apreciem insa, in acord cu jurisprudenta CEDO ca dupa acest moment o atare motivare nu mai este si suficienta. De altfel, aspectele pertinentei si suficientei motivelor prin care instantele nationale prelungesc detentia unor persoane sunt avute in vedere cu precadere de CEDO in cauzele cu care este  investita. Dupa aceea, Curtea examineaza daca procedura urmaririi nu a fost prelungita cu perioade in care detentia putea fi evitata.
     Tribunalul apreciaza deci, ca in momentul de fata, a motiva pericolul pentru ordinea publica prin natura si gravitatea faptelor nu este suficient, iar alte probe ca lasarea in libertate a inculpatilor prezinta un pericol concret pentru ordinea publica nu au fost indicate de catre procuror, astfel incat, ne aflam la un moment cand detentia poate fi evitata.
     A perpetua motivarea pericolului pentru ordinea publica prin natura si gravitatea infractiunilor, mai ales ca este vorba despre infractiuni de violenta care sa inspire nesiguranta sociala, este echivalent cu a prelungi detentia unor persoane, in mod automat pana la cele 180 de zile ingaduite de lege in faza de urmarire penala.
     Chiar unele dintre actele de urmarire penala ce urmeaza a se efectua (controlul Garzii Financiare Centrale, expertiza contabila, chiar perchezitia informatica) sunt acte ce necesita timp si nu este acceptabil ca inculpatii sa  fie privati de libertate in toata aceasta perioada.
     Efectuarea celorlalte acte de urmarire penala enumerate in propunere nu reprezinta nici ele argumente care sa impuna in continuare privarea de libertate a inculpatilor.
     Prin urmare, daca initial gravitatea acuzatiilor au putut justifica arestarea preventiva, mentinerea inculpatilor in stare de detentie nu se mai poate intemeia in acest moment, pe simplul motiv al gravitatii faptelor, in acelasi sens pronuntandu-se in mod constant CEDO (cauzele Goral c. Polonia si Al Akidi c. Bulgaria).
     In lipsa unor temeiuri noi sau a unor probe care si indice concret pericolul pentru ordinea publica pe care l-ar reprezenta lasarea in libertate a inculpatilor, Tribunalul apreciaza ca, avand in vedere persoana inculpatilor, nu se poate afirma  - in mod rezonabil - ca, aflandu-se in libertate, acestia ar constitui intr-adevar un pericol real si totodata actual pentru ordinea de drept si pentru societate in general.
     In sfarsit, CEDO in cauza Witold Litwa c. Poloniei a statuat ca autoritatile nationale trebuie sa analizeze posibilitatea de a lua alte masuri mai putin intruzive, iar in cazul in care se opteaza pentru masuri privative de libertate, motivele privarii de libertate  sa poata  fi considerate, in circumstantele cauzei, ca fiind convingatoare si pertinente.
     In momentul de fata, Tribunalul apreciaza ca mentinerea in stare de arest nu este intemeiata pe motive convingatoare in circumstantele propunerii de prelungire formulata de catre procuror.
     Tribunalul apreciaza ca, in circumstantele date, mai convingatoare si mai pertinenta, in raport cu scopul general al masurilor preventive instituit de art.136 c.proc.pen., este inlocuirea masurii privative de libertate cu o masura mai putin intruziva, respectiv obligatia de a nu parasi localitatea de domiciliu, prevazuta de art. 145 c.proc.pen.
     Apreciem ca aceasta masura se impune in lumina dispozitiilor alin.8 al articolului 136 c.proc.pen. care stabileste o serie de criterii ce se au in vedere la alegerea masurii.
     Masura obligarii de a nu parasi localitatea constituie o masura adecvata, dat fiind ca se instituie in sarcina inculpatilor anumite obligatii si interdictii.
     Asa fiind, in baza art.159 alin.7 c.proc.pen. urmeaza sa fie respinsa propunerea de prelungire a starii de arest a inculpatilor  .
     In baza  art.1491 alin.12 rap.la art.146 alin.111 si art. 139 alin.35 c.proc.pen. va fi inlocuita masura arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu, prevazuta de art.145 c.proc.pen.
     In baza art.145 alin.1 1 si  alin.1 2 c.proc.pen. se vor institui in sarcina inculpatilor urmatoarele obligatii:
- sa se prezinte la organele judiciare (D.N.A sau instanta) ori de cate ori sunt chemati ;
- sa nu-si schimbe locuinta fara incunostiintarea organelor judiciare ( D.N.A.sau instanta) ;
- sa nu participe  la meciuri de fotbal inculpatii P G C, LM, C G si F L I ;
- sa nu ia legatura cu coinculpatii sau cu martorii cauzei .
- sa nu exercite  profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia  au savarsit  fapta.
     Vazand si dispozitiile ar. 192 alin.3 c.proc.pen.
     
     
PENTRU ACESTE MOTIVE,
IN NUMELE LEGII
DISPUNE :      Respinge ca inadmisibila cererea de sesizare a Curtii Constitutionale.
Disjunge propunerea de prelungire a starii de arest a inculpatului B D A si fixeaza termen de judecare a ei la data de 12.05.2009,orele 13,00.
In baza art. 159 alin.7 Cod proc.penala, respinge propunerea de prelungire a starii de arest pentru inculpatii  P G C,F  L I, C G,L D C si L M.
In baza art. 149 alin.12 rap.la art. 146 alin.11/1 Cod procedura penala, inlocuieste pentru cei  cinci inculpati masura arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea de domiciliu , prev. de art. 145 Cod proc.penala.
In baza art.145 alin.1/1 Cod proc.penala ,instituie in sarcina inculpatilor urmatoarele obligatii :
- sa se prezinte la organele judiciare (D.N.A sau instanta) ori de cate ori sunt chemati ;
- sa nu-si schimbe locuinta fara incunostiintarea organelor judiciare ( D.N.A.sau instanta) ;
- sa nu participe  la meciuri de fotbal inculpatii P G C,L M, C G si F L I ;
- sa nu ia legatura cu coinculpatii sau cu martorii cauzei .
- sa nu exercite  profesia, meseria sau sa nu desfasoare activitatea in exercitarea careia  au savarsit  fapta.
         Constata ramase fara  obiect propunerile privind pe inculpatii C S si S M.
Cheltuielile judiciare raman in sarcina statului.
Cu drept de recurs in termen de 24 ore de la pronuntare.
          Pronuntata in sedinta publica, astazi 11 mai 2009, la Tribunalul Arges-Sectia penala.

Presedinte,
MD Grefier,
CV Red.M.D.
Dact.I.G.C.
3 ex/11.05.2009.
14