propunere de arestare preventiva a inculpatului (art. 149 ind 1. C.p.p.)
(Hotarare nr. 73 din data de 23.04.2009 pronuntata de Tribunalul Arges)R O M A N I A
TRIBUNALUL ARGES
SECTIA PENALA
Dosar nr. 1401/109/2009
INCHEIERE NR. 29 CC
Sedinta Camerei de Consiliu de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE M N
Grefier A C Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - DNA - Serviciul Teritorial Pitesti reprezentat prin procuror D D.
S-a luat in examinare, spre solutionare, in prima instanta, propunerea MINISTERULUI PUBLIC - PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE - Serviciul Teritorial Pitesti privind arestarea preventiva a inculpatilor C S, S M, si L M, in prezent retinuti in Arestul IPJ .
La apelul nominal facut in sedinta camerei de consiliu au raspuns : inculpatul C S, in stare de retinere, asistat de avocat C B, din cadrul Baroului, conform imputernicirii avocatiale aflate la dosar, inculpatul S M, in stare de retinere, asistat de avocat A C, cu imputernicire avocatiala aflata la dosar si inculpatul L M, in stare de retinere, asistat de avocat I G, in baza imputernicirii avocatiale aflate la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
Conform dispozitiilor art. 70 alin. 2 Cod procedura penala, li s-a adus la cunostinta inculpatilor C S, S M si L M faptul ca au dreptul sa nu dea declaratii, iar in cazul in care opteaza sa dea, acestea pot fi folosite inclusiv impotriva lor, inculpatii aratand ca doresc sa-si exercite acest drept.
In baza art. 150 Cod procedura penala, s-a procedat la ascultarea inculpatilor C S, S M si L M, declaratiile acestora fiind consemnate in scris si atasate la dosar.
S-a depus la dosarul cauzei din partea avocatului inculpatului C S un set de inscrisuri, respectiv inscrisuri din care reiese ca acesta este recunoscut ca fiind cel mai apreciat arbitru din Liga I.
Aparatorii inculpatilor si reprezentantul Ministerului Public - DNA - Serviciul Teritorial P, procuror D D, precizeaza pe rand ca nu mai au alte cereri de formulat in cauza si solicita cuvantul asupra propunerii de arestare preventiva.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau explicatii de dat, instanta considera propunerea de arestare preventiva in stare de judecata si acorda cuvantul asupra acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Pitesti, procuror D D, avand cuvantul asupra propunerii de arestare preventiva, arata ca sunt suficiente probe la dosar din care sa rezulte savarsirea faptei pentru care sunt cercetati inculpatii si exista temerea ca lasarea in libertate a acestora ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica.
Pentru motivele expuse in referatul de propunere a arestarii preventive pune concluzii de admitere a acesteia si de luare a masurii arestarii preventive a inculpatilor pe o perioada de 29 de zile, conform dispozitiilor art. 148 litera f Cod procedura penala intrucat acestia prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Referitor la pericolul pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta inculpatii C S, S M si L M, prin lasarea lor in libertate, se constata ca fata de imprejurarile in care acestia, avand in vedere functiile detinute la data savarsirii faptelor, primii arbitrii de fotbal, categoria A, iar ultimul observator la meciurile de fotbal si vicepresedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul Federatiei Romane de Fotbal, cu drepturile si obligatiile ce decurg din aceste calitati, precum si autoritatea si influenta de care se bucura prin functiile mai sus amintite, raportat la gravitatea infractiunilor de coruptie savarsite de catre inculpati, pentru care exista probe si indicii temeinice sub aspectul comiterii, creeaza in randul membrilor colectivitatii un sentiment de insecuritate sociala si indignarea publicului cu consecinta pierderii increderii in institutia ( Federatia Romana de Fotbal - persoana juridica de drept privat, insa de utilitate publica) in care lucreaza inculpatii, slabind autoritatea legii in sensul respectului fata de aceasta, pe de o parte si al fermitatii aplicarii ei, pe de alta parte, in domeniul respectiv, si in alte domenii adiacente ( pariurile sportive etc.).
Precizeaza ca cercetarea in stare de libertate pentru fapte grave a unor astfel de persoane, poate constitui o incurajare la incalcarea cerintelor de conduita obligatorie stabilite de normele de drept.
De asemenea, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal, masura arestarii preventive este justificata, fiind indeplinite si sub acest aspect dispozitiile art. 136 Cod procedura penala.
In cauza, pentru o buna desfasurare, in sensul extins al sintagmei, a procesului penal este utila privarea de libertate a inculpatilor cel putin pentru o durata de timp.
Prin actele lor, inculpatii si-au incalcat atributiile de serviciu, in detrimentul unei importante mase de cetateni, contribuind la obtinerea unor rezultate intr-un joc sportiv ce se dovedeste a fi guvernat de cu totul alte criterii decat pregatirea si calitatea.
Faptele au zdruncinat clar increderea publica intr-o activitate sportiva de interes national si international in caracterul corect al practicarii acestuia, in siguranta cetateanului consumator, in atitudinea obiectiva si impartiala ce trebuie sa caracterizeze arbitrajul si in reprezentantii acestora starnind sau fiind apte sa starneasca evidente reactii negative.
Arata ca inculpatii sunt functionari publici, iar faptele retinute in sarcina lor sunt fapte de coruptie apte sa afecteze un numar ridicat de persoane si sa creeze, sa mentina si sa amplifice stari de tensiune in randul unui grup important de persoane ce impun o atitudine pe masura.
Aparatorul inculpatului C S, avocat C B, avand cuvantul, in conformitate cu dispozitiile art. 149 1 pct. 9 Cod procedura penala, solicita ca instanta, prin incheiere motivata, sa dispuna respingerea propunerii de arestare preventiva, iar in subsidiar, in conformitate cu dispozitiile art. 149 1 pct. 12 Cod procedura penala, cu referire la dispozitiile art. 146 alin. 111 Cod procedura penala, solicita sa se dispuna inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea sau aceea de a nu parasi tara, conform dispozitiilor art. 1451 Cod procedura penala.
Arata faptul ca in aceasta cauza situatia este relativ simpla.
Potrivit dispozitiile art. 1491 Cod procedura penala, poate fi luata aceasta masura a arestului preventiv al inculpatului, daca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 143 Cod procedura penala, unul din cazurile prevazute de art. 148 Cod procedura penala si daca procurorul considera ca este in interesul bunei desfasurari a urmaririi penale aceasta arestare preventiva.
In ceea ce priveste existenta in cauza a probelor si indiciilor temeinice ca inculpatii au savarsit o infractiune, se retine ca, potrivit art. 68 1 Cod procedura penala sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala, a savarsit fapta.
In ipoteza in care ar exista o declaratie de coinculpat, avand in vedere dispozitiile art. 69 Cod procedura penala, care limiteaza caracterul probator al acestei declaratii de coinculpat si legiuitorul spune la art. 69 Cod procedura penala, ca, constituie probe si pot servi la aflarea adevarului, numai in ipoteza in care ele se coroboreaza cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. Si aceasta referire o face in speta strict referitor la discutiile intre coinculpatul P si coinculpatul F, care din punctul dumnealui de vedere si raportat la inculpatul pe care il asista este strict problema lor.
In ceea ce priveste aceste convorbiri telefonice, pentru ca vrea nu vrea, raportandu-se la probe sau indicii temeinice trebuie sa faca referire la aceste convorbiri. Arata ca aceste convorbiri sunt redate in propunerea de luarea a masurii arestarii preventive si precizeaza ca nu a vazut interpretari mai tendentioase si isi asuma raspunderea pentru ceea ce spune.
Se arata in convorbirile telefonice ca in momentul in care a plecat coinculpatul F de la domiciliul inculpatului C, coinculpatul P il intreaba: Terminasi cu el, nu? Da...e, usor-usor, relatia e......, I-ai zis de treaba aia, de acolo? Nu, ca nu vrea sa vorbeasca.
Arata ca nu numai in opinia dumnealui este rasturnata prezumtia de nevinovatie, dar dispozitiile art. 66 alin.1 din Codul de procedura penala, instiga aceasta prezumtie de nevinovatie, iar art.65 din Codul de procedura penala, arata in sarcina cui revine aceasta administrare de probe in faza de urmarire penala si exclusiv organului de urmarire penala, dar avem si dovada faptului ca inculpatul C. S. a spus explicit ca nu accepta, ceea ce se coroboreaza cu declaratia inculpatului de astazi si cu declaratia inculpatului F. L. I., care arata de asemenea, ca si inc. C., ca s-a discutat despre o anumita extindere a afacerii SC ... SRL. Exista dovada faptului ca-i zice explicit, nu, ca nu vrea sa vorbeasca. Mai mult decat atat nu poate sa arate in legatura cu aceste convorbiri telefonice.
Intr-adevar, mai exista la dosarul cauzei o alta convorbire telefonica in data de 12 martie, un proces verbal de redare, in care se arata de asemenea ca a fost o discutie evaziva, fara nicio legatura cu meciul de fotbal, dovada ca la acel meci de fotbal din 15 martie, si a depus la dosarul cauzei atat rezultatele, cat si meciurile arbitrate de catre inculpatul C S, echipa FC a si pierdut acel meci cu 1 la 0.
Arata ca a depus la dosarul cauzei aprecieri scoase de pe INTERNET, a presedintelui D G, care este presedintele echipei FC .
Daca tot se merge pe argumente logice, ca s-a dus cu avionul, a schimbat bani, dar si daca ar lua-o logic, in ipoteza in care ar fi primit C acei bani, ar fi arbitrat de asa maniera incat sa piarda echipa FC, iar aprecierile pozitive sa vina tocmai de la adversari ?
In opinia dumnealui, luarea unei hotarari prin care s-ar da curs acestei propuneri de arestare ar crea precedente periculoase.
Arata ca la dosarul cauzei se afla planse fotografice care vizeaza cu totul alte persoane. De asemenea, exista si alte argumente logice, exista la dosarul cauzei autorizarile de interceptare a convorbirilor telefonice, hotararile judecatoresti incepand cu luna ianuarie si pana in 25 aprilie, hotarari date de catre Tribunalul , care autorizeaza atat interceptarea convorbirilor telefonice, cat si interceptarea sau filmarea unor imagini video a inculpatilor.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul C si ceilalti coinculpati, nu exista nicio convorbire telefonica, in afara de acea convorbire din 12 Martie, nicio imagine si nicio proba cu privire la acest inculpat.
Inculpatul C este un arbitru care a fost desemnat 5 ani ca si cel mai bun arbitru din Romania. Acest titlu este dat de catre C. C. A. si exista la dosarul cauzei dovada faptului ca a fost ani la rand cel mai bun arbitru.
Mai adauga faptul ca inculpatul pe care il asista a arbitrat 3 meciuri ale echipei FC , iar din cele 3 meciuri arbitrate echipa FC a avut doua infrangeri, asa ca nu se poate retine in sarcina inculpatului C faptul ca a favorizat aceasta echipa sau ca a primit bani pentru a favoriza echipa FC .
In declaratia lui F, la fila 50, din VOL III, exista explicatia a ceea ce s-a intamplat.
Pe planul si pe fondul cauzei a justificat fata de P cheltuielile acelor sume de bani.
F a aratat in mod expres ca nu s-a dat nicio suma de bani.
Acele sume de bani discutate si care se vehiculeaza in discutiile purtate pe telefoane, sunt strict problema lui F si nu au ajuns in posesia arbitrilor si in speta in posesia lui C.
Aceste argumente vin si confirma faptul ca nici DNA-ul - Serviciul Teritorial Pitesti nu este convins de incadrarea juridica, de situatia de fapt s.a.m.d.
Din procesul verbal de sesizare, la fila 4 VOL I, sesizare din oficiu din 15 ianuarie 2009, se arata ca din informatiile existente la nivelul acestui serviciu si aceasta este o apreciere paradoxala, informatii care nu se concretizeaza in probe aflate la dosarul cauzei, la nivelul acestui serviciu a rezultat ca inculpatul C S a primit suma de 15.000 de dolari USD si mai multe bunuri si se sesizeaza pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 256 din Codul penal. Spune acest lucru pentru ca, daca se retine ca fiind adevarata starea de fapt prezentata in propunerea de arestare si in punerea sub invinuire, in rezolutie si in procesul verbal, intr-adevar, daca se retine ca aceasta suma de bani a fost remisa ca si o recompensa dupa meciul de la V - FC , atunci discutam despre o primire de foloase necuvenite, pentru ca prima discutie purtata cu inculpatul C S a fost in luna decembrie, ori meciul s-a desfasurat in octombrie. Acela a fost si singurul meci castigat.
Se indoieste ca inculpatul C S putea sa intuiasca ca peste 2 luni va fi contactat de presedintele FC sau de un intermediar care sa-l recompenseze si sa-i propuna ca pe viitor sa fie foarte atent cu echipa FC .
Pe de alta parte, daca ne raportam la textul de lege al art. 254 din Codul penal, privitor la luarea de mita, aici textul de lege si legiuitorul se refera strict la exercitarea, indeplinirea, neindeplinirea sau indeplinirea cu intarziere a atributiilor de serviciu, nu in situatia in care va fi numit presedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor sa favorizeze, deci se refera la prezent, el ar fi trebuit sa indeplineasca functia de presedinte, ca in calitate de presedinte sa poata favoriza, nu in ipoteza in care va fi numit intr-o functie si in exercitarea atributiilor de serviciu va favoriza pe viitor, deci inclusiv aceasta teza in care se arata ca este vorba despre luare de mita, este nejustificata.
In ceea ce priveste art. 143 Cod procedura penala, considera ca la dosarul cauzei nu exista probe sau indicii temeinice, probe absolut deloc, iar acele indicii temeinice nu exista. Chiar daca a aratat ca s-a raportat la dispozitiile art. 681 Cod procedura penala, acea presupunere rezonabila nu poate sa existe raportat la probele administrate in dosar.
In ceea ce priveste art. 148 litera f Cod procedura penala, arata ca, pe de o parte, a depus la dosarul cauzei o serie de scripte, aprecieri ale unuia dintre cei mai apreciati arbitri la momentul actual si arata ca in cursul zilei de 22.04.2009, C B a dat o declaratie in care arata ca S C este unul din cei mai apreciati arbitri din fotbalul romanesc si este de parere ca ar trebui sa fie cercetat in stare de libertate.
Arata ca aceste concluzii sunt subsidiare pentru ca este vehement si spune ca nu ar trebui sa se ajunga la articolul 148 lit. f din Codul de procedura penala, dar va dezvolta si acest temei al arestarii.
Solicita sa se observe ca exista declaratia lui M S - presedintele F. R. F., in care de asemenea se arata ca inculpatul C S este un arbitru apreciat, poate unul dintre cei mai buni arbitri ani de-a randul si ar trebui sa fie cercetat in stare de libertate, este un arbitru international care a arbitrat meciurile internationale si a primit aprecieri din partea unor arbitrii internationali recunoscuti. Acesta a arbitrat 267 de meciuri, cele mai multe, egalandu-l practic pe N R, care a fost unul dintre cei mai mari arbitri, celalalt arbitru al anului si toate aceste aprecieri, inclusiv aprecierile fostului selectioner al Nationalei, E J, sunt aprecieri in sensul ca nu prezinta pericol social pentru ordinea publica si ca ar trebui sa fie cercetat in stare de libertate.
In ceea ce priveste pericolul social pentru ordinea publica asa cum este el prevazut in dispozitiile art. 148 lit. f Cod procedura penala, el nu se confunda cu pericolul social prevazut de art. 17 din Codul penal, respectiv pericolul social al infractiunii care este ca si trasatura esentiala a infractiunii.
Daca se discuta despre starea de fapt prezentata chiar de catre parchet, in conditiile in care s-ar dispune trimiterea in judecata, desi in opinia sa nu prea are cum sa se dispuna sau sa se dea o asemenea solutie, atunci ar discuta despre primirea de foloase necuvenite, care automat scade pedeapsa, maximul pedepsei special prevazut de catre legiuitor nu mai este 12 ani, este 5 ani, este peste 4 ani intr-adevar, dar in mod evident, pericolul social pentru ordinea publica este diminuat substantial.
Pe de alta parte, textul de lege al art. 148 lit. f Cod procedura penala, spune in mod explicit ca trebuie sa existe probe certe ca lasarea inculpatului in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Probele din dosar care ar dovedi vinovatia si care nu exista nu se suprapun si nu coincid cu probele ca inculpatul C lasat in libertate ar prezenta pericol social pentru ordinea publica Aceste probe lipsesc cu desavarsire ca si celelalte de altfel.
Precizeaza ca art. 136 Cod procedura penala prevede ca o asemenea masura este luata pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei, astfel ca o astfel de supozitie in ceea ce priveste sustragerea nu poate fi luata in considerare.
Solicita sa se observe ca in aceasta cauza s-a dispus punerea sub invinuire a inculpatilor, iar la cateva zile s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, in momentul de fata cercetarea in ceea ce-i priveste pe cei 3 inculpati este spre final si va trebui sa se dea o solutie.
Avocat A C pentru inculpatul S Ml, avand cuvantul asupra propunerii de arestare, arata ca instanta este sesizata cu propunerea DNA-ului, prin care se solicita luarea masurii arestarii preventive a celor 3 inculpati.
Legat de stare de fapt, instanta va trebui sa constate daca invinuirea se confirma sau nu, pentru ca acest inculpat pe care il asista, pe langa declaratiile pe care le-a dat si pe langa convorbirile sau interceptarea convorbirilor telefonice sau interceptarea convorbirii telefonice, pentru ca nu exista decat o convorbire telefonica, alte probe nu mai exista.
In marea majoritate a cauzelor in care se ia masura arestarii preventive se invoca dispozitia art. 148 lit. f Cod procedura penala, dar acest articol cere mai multe conditii, sau mai exact trei: pedeapsa pe care o discuta sau mai exact limita de pedeapsa pe care nu o mai discuta, pentru ca este mai mare de 4 ani, mai trebuie sa se discute despre pericolul concret pentru ordinea publica si mai exista o conditie, sa existe probe certe concrete din care sa rezulte acest pericolul pentru ordinea publica.
Precizeaza faptul ca nu trebuie confundate probele pentru vinovatia inculpatului cu probele pe care organul de urmarire penala trebuie sa le efectueze, pentru a demonstra instantei, care este investita cu solutionarea acestei propuneri, ca intr-adevar, inculpatul pe care il asista, prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
In aceasta cauza, un asemenea probatoriu, fara indoiala ca nu s-a facut.
Este foarte adevarat ca in sesizarea pe care o inainteaza DNA-ul se vorbeste despre pericolul pentru ordinea publica, constand in aceea ca, fiind arbitrii sau angajati ai Federatiei de Fotbal au adus mari prejudicii acesteia si sigur ca da, opinia publica este foarte indignata.
Daca opinia publica este foarte indignata sau revoltata de ceea ce s-a petrecut, atunci trebuie sa existe probe in acest sens la dosar. Cu alte cuvinte, trebuie sa existe din partea cetatenilor aceasta atitudine revoltatoare fata de cei 3 inculpati sau fata de inculpatul pe care il asista.
Asa trebuie percepute aceste elemente care formeaza pericolul concret pentru ordinea publica.
Invoca jurisprudenta CEDO si arata ca punerea in primejdie a colectivitatii, prin lasare in libertate a inculpatilor sau rezonanta, pot fi deduse exclusiv din imprejurarile in care s-a comis fapta, natura si gravitatea acesteia sau elementele care caracterizeaza persoana faptuitorului si ca pericolul social concret pentru ordinea publica nu trebuie sa rezulte neaparat din probe certe aflate la dosarul cauzei. Ar fi insemnat ca instanta competenta sa se pronunte cu privire la rezolvarea conditiilor expres stabilite prin textul mentionat, adica 148 lit. f, ceea ce apare inadmisibil in luarea unei hotarari care priveste libertatea persoanei. Este vorba de prezumtia de nevinovatie care trebuie sa existe pana la solutionarea definitiva a cauzei.
Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art.1491 Cod procedura penala, baremul de realizare a conditiilor de la 143 si 148 lit. f din acelasi cod, pentru arestarea inculpatului, prevad ca judecatorul trebuie sa aprecieze daca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului si aici se refera la o decizie a completului de 9 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie
Arata ca in practica judiciara cele mai dese arestari se fac pe dispozitiile art. 148 lit. f Cod procedura penala, pe pericolul social concret pentru ordinea publica.
Mai precizeaza faptul ca inculpatul pe care il asista nu a comis aceasta infractiune de luare de mita, pentru ca nu se poate sa sustii ca a primit suma de 3.000 USD atata timp cat nu faci dovada asa cum cere textul de lege.
Arata ca nu exista un asemenea act si de asemenea, arata ca trebuie neaparat, ca sa fie subiect activ al infractiunii de mita sa incalce atributii, ori face un act, ori nu il face, ori il intarzie, sau il face contrar indatoririlor de serviciu.
Invoca o speta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in care instanta suprema s-a straduit sa demonstreze sau sa motiveze ce inseamna pericolul concret pentru ordinea publica.
Recent, in cauza pe rolul contra Romaniei din 24.02.2009, Curtea a constatat incalcarea drepturilor prevazute de art. 5 alin. 3 din CEDO ca urmare a faptului ca instantele nationale n-au aratat in motivarea hotararilor prin care au mentinut masura arestarii preventive care este in concret pericolul pentru ordinea publica, limitandu-se la a reproduce in motivare textul de lege, au refuzat sa analizeze argumentele invocate in aparare si nu au luat in calcul nici un moment posibilitatea adoptarii unei alte masuri.
Precizeaza ca nu s-a aratat in ce consta pericolul pentru ordinea publica.
In concluzie, solicita respingerea propunerii de arestare preventiva si aplicarea unei alte masuri, respectiv cea de a nu parasi tara. Depune la dosar practica judiciara a instantei supreme.
Avocat I G pentru inculpatul L M, spre deosebire de colegii lui, arata ca instanta are obligatia sa examineze, cel putin, superficial, daca nu este suficient timp, conditiile existentei infractiunii pentru care cei 3 inculpati sunt arestati. Atunci cand instanta va face acest lucru, trebuie sa faca referire la Regulamentul de Organizare a Activitatii Fotbalistice (R.O.A.F), care prevede in art. 65 si 66 pct. 4 si 5 faptul ca observatorii si arbitrii sunt platiti de catre cluburile de fotbal. Mai prevede acest regulament faptul ca observatorii si arbitrii nu sunt salariati ai FRF si de asemenea, mai prevede ce face fiecare observator pe perioada meciului si veti vedea ca observatorul intocmeste un raport, dar nu favorizeaza echipa organizatoare, in speta echipa gazda, FC . Se mai poate vedea in acest regulament, relatiile dintre echipele Federatiei Romane de Fotbal, observatori si arbitrii, pentru ca se spune in art. 67 pct. 11, Federatia Romana de Fotbal nu-si asuma responsabilitatea pentru asigurarea observatorilor si arbitrilor la jocurile in care sunt delegati.
Sunt chestiuni extrem de importante si ele definesc in speta calitatea de subiect activ, si se refera aici la clientul sau, L M, subiect activ al infractiunii de luare de mita.
Acest Regulament mai are importanta si pentru o alta chestiune, pentru a vedea daca intocmirea acelui raport favorabil echipei FC era sau nu prevazut in atributiile de serviciu. In opinia dumnealui aceste chestiuni trebuie cautate.
Solicita sa se vada daca ne aflam in fata dispozitiilor art. 147 alin. 2 teza I din codul penal care defineste notiunea de functionar public, precum si orice salariat care exercita o insarcinare, in serviciul unei alte persoane juridice.
In opinia sa, observatorul de arbitri nu intra in categoria prevazuta de art. 147 alin. 2 din Codul penal, pentru simplul motiv ca nu il leaga nimic de F. de F. si se refera aici la un contract de munca, chiar temporar, la o observare serioasa din partea Federatiei, la masurile civile, daca exista vreun contract de munca din partea Federatiei, pentru ca este de existenta art. 147 din Codul penal sa existe vreo legatura intre Federatie si observator. Neexistand acest contract de munca, inculpatul nu este subiect activ.
Depune la dosarul cauzei un inscris publicat la data de 01.06.2003, respectiv extras din Decizia nr. 569/16 mai 1990 a Curtii Supreme de Justitie - Sectia penala, care se refera la exercitarea profesiei de avocat, in sensul ca avocatul nu face parte din categoria persoanelor la care se refera art. 147 si 148 Cod penal, situatia care pana la un punct se suprapune perfect peste aceasta speta.
Se arata in aceasta motivatie de catre Curtea Suprema ca avocatul pledant nu poate sa fie subiectul activ al infractiunii de luare de mita, deoarece angajarea lui se face de catre justitiabili, prin intermediul baroului colectiv de asistenta juridica.
Este exact aceeasi situatie, Clubul de fotbal angajeaza observatorul prin intermediul FRF si atunci, urmarind aceasta motivatie, este extrem de ampla si poate conduce instanta la concluzia ca nu este subiect activ la aceasta infractiune.
O a doua chestiune pe care solicita ca instanta sa o aiba in vedere, plecand de la acuzatia adusa si pana la propunerea de arestare preventiva. Se spune, arestati-l pe L M, deoarece, a acceptat suma de 2.000 de dolari de la coinculpatul P, prin intermediul lui F, pentru a intocmi un raport favorabil echipei FC. Este gresit si asta denota ca anchetatorii nu s-au aplecat cu destula atentie asupra cauzei pentru ca daca faceau acest lucru poate vedeau ca exista 2 observatori, unul de arbitri, in speta, L M si unul de joc si de asemenea mai observau ca acest raport, care putea sa fie favorabil echipei gazde nu-l intocmea L M, il intocmea observatorul de joc.
Potrivit dispozitiilor art. 155 din Codul de procedura penala, arestarea preventiva se dispune de catre instanta, numai dupa audierea inculpatului sau invinuitului, de catre procuror si judecator, ceea ce inseamna ca, inainte de a veni in fata instantei, dupa ce au fost retinuti, procurorul trebuia sa-l scoata din arest pe inculpatul L M, sa-i spuna ce are de gand sa faca cu el, in sensul ca a hotarat sa-l duca in fata instantei de judecata cu propunere de arestare. Nefacand acest lucru, inculpatului i-a fost incalcat dreptul la aparare.
Adauga faptul ca anchetatorii au venit cu propunere de arestare dupa 6 luni de zile si nu stie ce i-a impiedicat pe acestia sa nu vina atunci si sa faca aceasta propunere.
Precizeaza ca L M nu a avut telefoanele ascultate, nu a fost filmat, putea foarte bine sa faca acest lucru.
Venind cu propunerea de arestare preventiva dupa 6 luni, aceasta masura devine inoportuna la acest moment. De ce sa fie acum pericol public pentru ordinea publica, iar atunci nu. Acest pericol este declansat din intreaga atitudine a anchetatorilor, pentru ca ei sunt cei care fac publice aceste chestiuni, ei sunt cei care creeaza o stare de tensiune, stare de tensiune care nu a fost atunci in 2008.
Arata ca la dosarul cauzei nu exista indicii temeinice si nici probe de presupunere rezonabila de savarsire a faptei.
Se arata in referatul cu propunere de arestare preventiva ca, deoarece nu este o institutie publica, se aplica prevederile art. 147 din Codul penal. Precizeaza ca nu trebuie sa se faca confuzia intre unitate publica si institutie de interes public. Defineste ceea ce inseamna interes public, tot ceea ce tine de institutiile de interes public.
Referitor la conditiile in care se dispune arestarea preventiva, atunci cand se refera la dispozitiile art. 136 din Codul de procedura penala care reglementeaza scopurile in care se dispune o asemenea masura si legea spune clar ca masura arestarii preventive se ia in 2 situatii, cand buna desfasurare a procesului penal o cere sau cand exista date ca inculpatul se sustrage de la urmarirea penala. Aceste conditii nu sunt indeplinite.
Procesul penal s-ar putea desfasura in conditii bune cu inculpati aflati in stare de libertate.
Legiuitorul a incercat sa modifice acest art. 148 lit. h, sa prevada o procedura mai de exceptie atunci cand se dispune arestarea preventiva si a gasit aceasta formula 148 lit. f Cod procedura penala, respectiv probe certe si pericol public.
Inculpatul L M nu prezinta pericolul pentru ordinea publica si a explicat de ce.
Precizeaza ca inculpatii sunt oameni care au familii inchegate, sunt oameni care sunt respectati in societate, oameni care au avut o profesie si au exercitat-o fara stirbire pana la acest moment, motiv pentru care nu se impune mentinerea acestora in stare de arest intrucat acestia nu prezinta un pericol pentru ordinea publica.
Solicita ca instanta sa se raporteze si la acele indicii pe care trebuie sa le aiba in calcul, aceste indicii pesemne ca sunt convorbirile telefonice. In convorbirile telefonice, inculpatul L M nu a fost ascultat, nu a avut telefonul sub urmarire, convorbirea lui nu a fost autorizata sa fie ascultata pentru a fi transformata in proba.
Examinand probele administrate pana in aceasta faza a urmaririi penale, apreciaza ca in cauza nu sunt suficiente indicii temeinice care sa conduca la presupunerea rezonabila ca inculpatul pe care il asista a savarsit fapta pentru care este cercetat.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, arata ca din considerentele mentionate anterior, a apreciat ca arbitrul de fotbal are calitatea ceruta de dispozitiile art. 147 alin. 1 si 147 alin. 2 Cod penal.
Mai adauga faptul ca inculpatii au calitatea de subiecti activi ai infractiunii de luare de mita, deoarece isi desfasoara activitatea in cadrul Comisiei Centrale a Arbitrilor, care este in esenta, conform art. 23 din Statutul Federatiei Romane de Fotbal, un organism de specialitatea al acestei institutii.
Potrivit dispozitiilor art. 1 din Statut, Federatia Romana de Fotbal este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ.
F. R. F. este singura autoritate a fotbalului asociatiei, recunoscuta de organismele internationale FIFA si UEFA si autorizata conform legii sa organizeze activitatea fotbalistica din Romania.
Potrivit dispozitiilor art. 1 din Regulamentul de Organizare si Desfasurare a Activitatii Arbitrilor de Fotbal, organizarea si desfasurare activitatii arbitrilor de fotbal in sala se realizeaza prin Comisia Centrala a Arbitrilor.
Potrivit dispozitiilor art.44 lit. d din regulament, arbitrii sunt obligati sa respinga orice incercare de influenta sau coruptie si sa sesizeze imediat organele conducatoare ale activitatii fotbalistice, in cazul in care se petrec astfel de fapte.
Potrivit art. 60 alin. 1 din Regulamentul Disciplinar al Federatiei Romane de Fotbal, este interzis sa se ofere, sa se promita sau sa se acorde un avantaj nejustificat unui organ al FRF, LPF, AJE, unui arbitru, jucator oficial sau alte persoane care se afla sub incidenta regulamentului, in nume propriu sau al unui tert, in scopul de a-l determina sa incalce regulamentele FRF, FIFA sau UEFA.
Potrivit dispozitiilor alin. 4, prin avantaje nejustificate se inteleg bani, titluri de orice fel, echivaland bani, bunuri, comisioane, imprumuturi, donatii, prestari de servicii cu titlu gratuit, promovare in serviciu, oportunitati de afaceri, alte avantaje cu caracter patrimonial.
Potrivit dispozitiilor art. 61 din Regulamentul Disciplinar se sanctioneaza fapta persoanei care conspira sau face intelegeri pentru a influenta rezultatul unui meci intr-o maniera incompatibila cu etica sportiva si principiile de conduita prevazute in acest regulament.
S-au invocat de catre avocati, aspecte cu privire la rezultatele care au fost obtinute de catre FC si s-a sustinut ca, avand in vedere rezultatele acestei echipe, respectiv pierderea meciurilor, inculpatii trebuie absolviti, pe motivul ca nu ar fi vrut sa primeasca bani pentru aceste rezultate.
Arata ca sumele de bani au fost primite inainte de desfasurarea meciurilor
D-nul avocat G a facut o asociere a functiilor de avocat cu cea de arbitru.
Apreciaza ca in cauza, probele care au fost administrate, fiind vorba de procesele verbale de redare a interceptarilor telefonice care se coroboreaza cu restul probelor, este vorba si de documentele din care rezulta ca sumele de bani care au fost date arbitrilor, cat si observatorilor, sunt scoase chiar din H si au fost schimbate la casele de schimb valutar, SC , administrata de martorul P M, martor care a fost audiat in cauza si a confirmat ca a avut discutii telefonice cu numitul Facaleata pentru a schimba chiar suma de bani despre care s-a facut vorbire in referatul aflat la dosar.
Avocat C B arata ca pe de o parte, acea obligatie de diligenta trebuie sa fie asumata, dovedita, ori atata timp cat a depus la dosarul cauzei aprecierile presedintelui clubului, care sunt pozitive si care explica pe o pagina ca acel arbitraj a fost mai mult decat corect, se indoieste ca acea obligatie de diligenta a fost asumata si cu atat mai putin dovedita.
Instanta, potrivit dispozitiilor art. 341 Cod procedura penala, acorda ultimul cuvant inculpatilor, personal.
Inculpatul C S, avand ultimul cuvant, arata ca este nevinovat si solicita cercetarea sa in stare de libertate.
Inculpatul S M, avand ultimul cuvant, se considera nevinovat si solicita cercetarea sa in stare de libertate.
Inculpatul L M, avand ultimul cuvant, se considera nevinovat si solicita cercetarea sa in stare de libertate.
T R I B U N A L U L
Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Arges a solicitat, in conformitate cu disp art. 1491 c.proc.pen. rap.la art.143 c.proc.pen. si 148 lit.f c.proc.pen., luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatii C S, S M, L M, retinuti pentru o perioada de 24 de ore, cercetati pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prev. de art. 254 c.p. rap. la art.5 si 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin rezolutia nr. 97/P/2008 din 10.04.2009 a Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul Teritorial Arges s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva celor trei, iar prin ordonanta din 22.04.2009, a fost pusa in miscare actiunea penala fata de inculpatii anterior mentionati pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prev. de art. 254 c.p. rap. la art.5 si 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
In propunerea D.N.A. s-a aratat, in ceea ce il priveste pe inculpatul C S, ca la data de 23 decembrie 2008, a acceptat oferta facuta de inculpatul F L I de a primi bani si bunuri iar la data de 24 decembrie 2008, a primit in locuinta sa din, de la inculpatul F suma de 15.000 dolari SUA, plus 6 sticle cu vin vechi si o sticla de whisky, banii si bunurile fiindu-i remise pentru prestatia din partida F.C. - SC si, pentru ca, in calitate de arbitru de fotbal al meciurilor din Liga I , Realitatea TV, sa arbitreze pe viitor favorabil echipa FC cat si pentru o eventuala protectie a acestei echipe, in cazul in care va fi numit Presedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul Federatiei Romane de Fotbal.
In sarcina inculpatului S M s-a retinut in propunerea DNA, ca la data de 22 noiembrie 2008, in calitate de arbitru asistent desemnat de F. R. F., C. C.A, la meciul de fotbal dintre FC si O G,(partida desfasurata in data de 23.11.2008 in Mun. P. in Liga I Realitatea TV), a acceptat oferta formulata de inculpatul F L I din dispozitia inculpatului P G C, de a primi suma de 3.000 dolari USD, pentru a favoriza la meciul respectiv echipa gazda FC, si a primit suma respectiva remisa de F L I.
Cu privire la inculpatul L M s-a aratat ca in data de 22.11.2008, in calitate de observator desemnat de Federatia Romana de Fotbal la meciurile dintre FC si O G (partida desfasurata in data de 23.11.2008 in M in Liga I Realitatea TV), a pretins inculpatului F L I suma de 3.000 USD, pentru a intocmi un raport de observare favorabil echipei FC din care a primit efectiv suma de 2.000 USD, banii fiindu-i dati de inculpatul F L I din dispozitia inculpatului P G C.
S-a considerat ca sunt intrunite conditiile prev. de art. 143 cu referire la art. 148 lit.f c.proc.pen., pentru a se dispune luarea masurii arestarii preventive.
Astfel, exista probe si indicii temeinice ca inculpatii au savarsit infractiunea pentru care sunt cercetati penal si aceasta rezulta din convorbirile telefonice interceptate si inregistrate in cauza, adresa emisa de Compania , buletinele de schimb valutar emise de Casa de Schimb Valutar SC , declaratia martorului P M S.
In acelasi timp este indeplinita si conditia prevazuta de art. 148 lit.f c.proc.pen., intrucat faptele pentru care sunt cercetati inculpatii sunt sanctionate de legea penala cu o pedeapsa mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a acestora prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Referitor la acest pericol pentru ordinea publica, pe care l-ar prezenta inculpatii, prin lasarea lor in libertate, s-a apreciat ca, fata de imprejurarile in care acestia, avand in vedere functiile detinute la data savarsirii faptelor, primii ,arbitri de fotbal, categoria A, iar ultimul observator la meciurile de fotbal si vicepresedinte al C. C.A. din cadrul F.R.F, cu drepturile si obligatiile ce decurg din aceste calitati, precum si autoritatea si influenta de care se bucura prin functiile mai sus amintite, raportat la gravitatea infractiunilor de coruptie savarsite de catre inculpati, creeaza in randul membrilor colectivitatii un sentiment de insecuritate sociala si indignarea publicului, cu consecinta pierderii increderii in institutia in care lucreaza inculpatii, slabind autoritatea legii in sensul respectului fata de aceasta, pe de o parte, si al fermitatii aplicarii ei, pe de alta parte.
Prin actele lor inculpatii si-au incalcat atributiile de serviciu, in detrimentul unei mase importante de cetateni, contribuind la obtinerea unor rezultate intr-un joc sportiv, ce se dovedeste a fi guvernat de cu totul alte criterii decat pregatirea si calitatea.
Faptele retinute sunt fapte de coruptie, apte sa afecteze un numar ridicat de persoane si sa creeze , sa mentina si sa amplifice stari de tensiune, in randul unul grup important de persoane, ce impun o atitudine pe masura.
S-a mai aratat ca inculpatii au calitatea de subiect activ al infractiunii de luare de mita, deoarece isi desfasoara activitatea in cadrul C. C. A., care este in esenta, conform art. 23 din Statutul F. R. F., un organism de specialitate al acestei institutii.
Potrivit disp.art.1 din Statut, F. R. F. este persoana juridica de drept privat de utilitate publica, autonoma, neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ, fiind singura autoritate a fotbalului, recunoscuta de organismele internationale FIFA si UEFA si autorizata conform legii sa organizeze activitatea fotbalistica in Romania.
Potrivit disp.art.44 lit.d din regulament, arbitrii sunt obligati sa respinga orice incercare de influenta sau coruptie si sa sesizeze imediat organele conducatoare ale activitatii fotbalistice, in cazul in care se petrec astfel de fapte.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in vederea solutionarii propunerii de arestare preventiva a inculpatilor, instanta retine urmatoarele:
La data de 10 aprilie 2009, fata de invinuitii C S, S M si L M, s-a dispus inceperea urmaririi penale prin rezolutia nr.97/P/2008 a Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul teritorial Pitesti, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita prev. de art. 254 c.p. rap.la art.5 si 6 din legea nr. 78/2000.
Prin ordonanta din 22 aprilie 2009 a DNA - Serviciul teritorial Pitesti a fost pusa in miscare actiunea penala fata de inculpatii anterior mentionati.
S-a aratat, in fapt ca, inculpatul C S , la data de 23 decembrie 2008, a acceptat oferta facuta de inculpatul F L I de a primi bani si bunuri, iar la data de 24 decembrie 2008, a primit in locuinta sa din M, de la inculpatul F suma de 15.000 dolari SUA, plus 6 sticle cu vin vechi si o sticla de whisky, banii si bunurile fiindu-i remise pentru prestatia din partida F.C.- SC si pentru ca, in calitate de arbitru de fotbal al meciurilor din Liga I, Realitatea TV, sa arbitreze pe viitor favorabil echipa FC cat si pentru o eventuala protectie a acestei echipe, in cazul in care va fi numit Presedintele C. C. a A. din cadrul F. R.F.
In privinta inculpatului S M s-a retinut in propunerea DNA ca la data de 22 noiembrie 2008, in calitate de arbitru asistent desemnat de Federatia Romana de Fotbal, Comisia Centrala a Arbitrilor, la meciul de fotbal dintre FC si O G(partida desfasurata in data de 23.11.2008 in M in Liga I Realitatea TV), a acceptat oferta formulata de inculpatul F L I din dispozitia inculpatului P G C, de a primi suma de 3.000 dolari USD, pentru a favoriza la meciul respectiv echipa gazda FC si a primi suma respectiva remisa de F L I.
Cu privire la inculpatul L M s-a aratat ca in data de 22.11.2008, in calitate de observator desemnat de Federatia Romana de Fotbal la meciurile dintre FC si O G (partida desfasurata in data de 23.11.2008 in M in Liga I Realitatea TV), a pretins inculpatului F L I suma de 3.000 USD, pentru a intocmi un raport de observare favorabil echipei FC din care a primit efectiv suma de 2.000 USD, banii fiindu-i dati de inculpatul F LI din dispozitia inculpatului P G C.
Pentru a se dispune luarea masurii arestarii preventive a unei persoane trebuie sa fie indeplinite cumulativ cerintele art. 143 c.proc.pen. si sa existe in mod corespunzator vreunul din cazurile prev. de art. 148 c.proc.pen.
In ceea ce priveste existenta in cauza a probelor si indiciilor temeinice ca inculpatii au savarsit o infractiune, se retine ca, potrivit art. 68 1 c.proc.pen. sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala, a savarsit fapta.
Procedand la examinarea probelor administrate pana in aceasta faza a urmaririi penale, tribunalul apreciaza ca in cauza sunt suficiente indicii temeinice, in acceptiunea data de lege acestei notiuni, care conduc la presupunerea rezonabila ca inculpatii au savarsit faptele pentru care sunt cercetati.
Astfel, cu privire la activitatile desfasurate de inculpatul C S, instanta retine :
Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate intre P G si P F la data de 8 octombrie 2008 (fila 116 - volum III, u.p.) a rezultat ca cesta din urma i-a sugerat numitului P C ca se poate interveni la inculpatul C S, pentru a favoriza echipa FC in partida ce urma a fi disputata cu FC, in data de 19.10.2008.
Apreciem ca aceasta convorbire lasa sa se intrevada disponibilitatea arbitrului nominalizat de a favoriza echipa FC
Ulterior acestei convorbiri, P C l-a sunat pe F L si i-a comunicat numele arbitrilor ce presupunea ca vor fi delegati la acest meci de fotbal, printre care si pe cel al inculpatului C S (fila 117-vol III u.p.).
Inculpatul C S a fost delegat ca arbitru la meciul de fotbal FC - FC de catre Presedintele C. C. A., numitul C.G. partida disputandu-se la data de 19.10.2008, ora 17,00, incheindu-se cu victoria echipei FC cu scorul de 1 - 0.(prin executarea de catre T, in minutul 85, a unei lovituri de la 11 m acordata de arbitrul C)
Dupa terminarea partidei, la ora 19.00, P C i-a trimis un SMS numitului C G avand continutul "sa va dea Dumnezeu sanatate" (fila 118 - vol. III .u.p.) ceea ce, in opinia instantei, se constituie, coroborat cu datele mentionate mai sus, intr-un indiciu serios privind existenta intentiei de corupere a arbitrului principal (C), prin intermediul Presedintelui C.C.A..
Din continutul altor convorbiri telefonice purtate intre F L si P C, ( f 26 vol III up) intre F L si I M, instanta a identificat indicii de pregatire a unei operatiuni de rasplatire a arbitrului inculpat C pentru meciul FC - FC precum si pentru favorizarea pe viitor a echipei FC, aceasta si pe fondul faptului ca numitul P C cunostea despre SC ca era in calcul pentru functia de Presedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul FRF.
Un alt indiciu care convinge asupra existentei operatiunilor de corupere il constituie convorbirea dintre F L si inculpatul C S, (f 31 vol III up ) urmata de vizita lui F la domiciliul inculpatului, pe fondul aranjarii acestei vizite de catre numitul I M care, intr-o convorbire telefonica cu C, ii comunica acestuia ca a doua zi ( 24.12.2008) urmeaza sa trimita pe cineva la C cu un cadou din partea sa.
Si discutiile ulterioare acestei vizite, intre FL si P C pe de o parte, ( la data de 24.12.2008) F L si I M pe de alta parte, atesta faptul ca a avut loc o intelegere cu inculpatul C, ce a vizat favorizarea pe mai departe a echipei FC in competitiile sportive angrenate, acesta primind in schimb suma de 15.000 USD si alte bunuri materiale.
In aceleasi convorbiri exista si o confirmare a reusitei operatiunii (Facaleata multumindu-i lui Ianovschi " da, sarumana" atunci cand acesta il intreaba daca a rezolvat operatiunea), despre care instanta apreciaza ca este una de corupere, apreciere pe care o fundamentam in raport de coroborarea indiciilor mai sus prezentate.
In declaratiile date, inculpatul C a confirmat vizita lui F la domiciliul sau in data de 24.12.2008, insa a sustinut ca nu a avut cu acesta nicio discutie legata de favorizarea trecuta si viitoare a echipei FC
Sustinerea inculpatului nu poate fi retinuta in conditiile in care, din convorbirile telefonice la care s-a facut referire despre suma de 15.000 USD, sticlele de bautura si despre posibilitatea coruperii acestuia (afirmatii facute de catre numitul P F dar si de catre I M, in mod indirect), a rezultat ca vizita a avut cu totul un alt scop decat cel prezentat de inculpat.
In ceea ce priveste sustinerea avocatului inculpatului, care a invocat nelegala folosire in motivarea propunerii de arestare, a interceptarilor telefonice purtate intre alte persoane si care nu-l vizau pe clientul sau, pentru care nu s-a autorizat interceptarea convorbirilor telefonice, tribunalul retine ca aceasta este nefondata, fata de disp.art.912 alin.5 c.proc.pen conform carora convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate pot fi folosite si in alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte infractiuni dintre cele prev la art 91/1 alin 1 si 2. (aspect valabil si in ceea ce priveste convorbirile ce il vizau pe inculpatul M L )
Cu privire la incadrarea juridica a faptelor presupus a fi savarsite de acest inculpat, de luare de mita sau de primire de foloase necuvenite, apreciem ca in aceasta faza incipienta a cercetarilor, nu are relevanta incadrarea exacta a faptelor in disp art 254 sau 256 Cod penal, importanta fiind indeplinirea conditiilor prev. de art. 143 si mai ales art.148 lit.f c.proc.pen., respectiv comiterea unei fapte prevazute de legea penala si sanctionarea acesteia cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, conditie indeplinita de actele materiale pentru care s-au facut cercetari in prezenta cauza.
In ceea ce ii priveste pe inculpatii S M si L M se retine ca acestia au fost delegati de catre Presedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor - C G, primul ca arbitru asistent si al doilea ca observator, in meciul de fotbal FC - O G, partida desfasurata la data de 23.11.2008, ora 19,00 in M.
Inainte de disputarea acestui meci, mai precis in jurul orelor 16.42, inculpatul S M a fost apelat telefonic de F L , care i-a propus sa se vada dupa terminarea partidei, pentru ca "ar fi 3.000 de motive pentru a sta de vorba", oferta care este acceptata de catre inculpat care raspunde ,,bine, bine".
Prin urmare, aceasta discutie nu s-a limitat la aspecte pur organizatorice, asa cum a sustinut inculpatul, ci in mod clar a vizat o eventuala recompensa pentru modul favorizant in care inculpatul ar fi arbitrat acest meci.
Desi expresiile folosite de interlocutori nu sunt explicite, dat fiind mijlocul de comunicare ales, cat si suspiciunea asupra posibilitatii ascultarii convorbirilor, apreciem ca, in contextul in care au fost rostite, (pe fondul arbitrarii meciurilor, a discutiilor anterior purtate intre F L si M L) este vorba despre derularea unor activitati de corupere incriminate de legea penala.
In mod clar acele 3.000 de motive despre care se vorbeste nu sunt de natura organizatorica ci reprezinta un eufemism menit sa ascunda adevarata natura a notiunii la care s-a facut referire prin folosirea numeralului 3.000.
Este de mentionat ca, anterior abordarii inculpatului S de catre F L, s-au purtat numeroase discutii intre acesta si P C, in cadrul carora se vehiculau sumele de bani si alte avantaje ce urmau a fi remise arbitrilor si observatorilor desemnati pentru acest meci (M - arbitru de centru care a comunicat prin intermediul sms-urilor cu F, B A caruia F ii comunica faptul ca in meciul cu O, "avem omul nostru " in persoana arbitrului M M (fila 240), aspect comunicat si lui I M (fila 244-vol.III.)).
De asemenea, din discutiile purtate intre I si F la 24.11.2008, (fila 271-vol.III.), rezulta ca M L i-a ajutat pe cei de la FC sa intermedieze contactul cu inculpatul S M in vederea arbitrarii in favoarea echipei finantate C P.
O alta dovada a faptului ca S a primit suma de bani in schimbul favorizarii echipei FC cu echipa O G, o constituie convorbirea telefonica purtata intre M Lsi F, in cursul careia s-a facut referire la interventia pe care L Ml urma a o face pe langa S, asigurandu-l pe F ca rezolva el aceasta problema, pentru ca F "sa nu mai fie nevoit sa caute in alta directie".
Din convorbirea purtata intre inculpatii F si M L la 21.11.2008, rezulta clar ca inculpatul L M pretinde suma de 3000 dolari pentru a favoriza echipa FC in meciul cu O G (F L I -"Nea M...voiam sa-ti spun, n-am ce dracu sa fac...trebuie sa va bat.", la care L M raspunde "trebuie sa ne tragem 3... a ?") dupa care stabilesc sa se intalneasca a doua zi la Hotel C.
Imediat dupa aceasta, F il apeleaza pe P care ii spune "da-i doua , sigur " (fila 250 vol. III u.p.), discutand intre ei, dar si cu L M despre modul cum urmau a fi abordati si ceilalti arbitri.
Desi inculpatul L M a negat ca s-ar fi intalnit cu F , in data de 22.11.2008, inainte de disputarea partidei la care a fost delegat ca observator, acest lucru este confirmat de convorbirea telefonica dintre F L si PC, purtata la aceeasi data, P sunand chiar in timpul intrevederii dintre cei doi, cerandu-i lui F sa nu-i dea inca observatorului suma promisa.(P C "sa nu-i dai. Ii dai dupa", la care F raspunde "Dar e tarziu". PC :"Deja ai?" F.L..:"Da. Da."
Fata de cele mai sus expuse, instanta apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 143 c.proc.pen., dar si cele prev. de art. 5 paragraful 1, lit.c din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in sensul existentei acelor motive verosimile de a banui ca inculpatii au comis o infractiune, care in jurisprudenta CEDO (cazul Fox, Campbell si Hartley c. Regatul Unit) au fost definite ca acele fapte si informatii care ar indica unui observator obiectiv ca persoana respectiva ar fi putut savarsi infractiunea.
In ceea ce priveste incalcarea dreptului la aparare al inculpatului M L, prin aceea ca acesta nu a fost audiat de catre procuror dupa intocmirea referatului cu propunerea de arestare preventiva, se constata ca sustinerea este vadit nefondata deoarece in procedura penala nu exista un text de lege care sa instituie o astfel de obligatie.
Potrivit disp ar 149/1 alin 1Cod pr penala, cand procurorul considera ca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive. Prin urmare aceasta obligatie de ascultare a inculpatului este anterioara intocmirii propunerii de arestare si a fost respectata in cauza de fata.
5Cu privire la calitatea de functionari ai arbitrilor si ai observatorilor, tribunalul apreciaza ca acestia pot fi subiecti activi ai infractiunii de luare de mita pentru urmatoarele considerente:
Subiect activ al infractiunii de luare de mita trebuie sa aiba calitatea, in orice caz, de functionar lato sensu.
In cazul art. 147 c.proc.pen., notiunea de gen o reprezinta reglementarea prev. de alin.2 ,care se ocupa de definirea termenului de functionar, iar specia o reprezinta alineatul 1 al aceluiasi articol , care defineste functionarul public.
Cu toate ca in acest stadiu al cercetarilor nu putem aprecia asupra caracterului public sau nepublic al activitatii prestate de inculpati, consideram ca ei pot fi subiecti activi ai infractiunilor imputate, intrucat exercita o insarcinare in serviciul unei persoane juridice de drept privat, in speta Comisia Centrala a Arbitrilor din cadrul FRF, activitate ce se circumscrie notiunii de "functionar" ca notiune de gen definita de art. 147 alin.2 c.proc.pen.
De altfel, in practica instantei supreme (decizia nr. 3954/1999) s-a aratat ca persoana care exercita o insarcinare in serviciul unei persoane juridice are calitatea de functionar, indiferent daca este incadrata sau nu cu contract de munca, fiind suficient sa existe o insarcinare in serviciul acesteia, care poate fi sau nu retribuita .
Desi s-a mai aratat de catre inculpatul L M ca rolul unui observator nu este covarsitor in ceea ce priveste deznodamantul unui meci de fotbal, sarcina acestuia rezumandu-se doar la intocmirea unui raport cu privire la prestatia arbitrilor, aceasta sustinere nu poate fi primita intrucat prin acest raport, intocmit dupa terminarea partidei, se acorda anumite note pentru prestatia arbitrilor, iar in ipoteza in care acest raport este nefavorabil, iar nota acordata este mica, arbitrul vizat nu mai este delegat la urmatoarele partide din campionatul national si poate fi sanctionat de comisiile de disciplina din cadrul FRF.
In ceea ce priveste incidenta in cauza a dispozitiilor art. 148 lit.f c.proc..pen, tribunalul retine urmatoarele:
Sub aspectul conditiilor de admisibilitate a propunerii de arestare preventiva, aceasta masura poate fi dispusa daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Prima conditie este indeplinita, intrucat, faptele pentru care sunt cercetati inculpatii indiferent de incadrarea juridica a acestora in disp art. 254 sau 256 Cod penal, sunt sanctionate de lege cu inchisoare mai mare de 4 ani.
In ceea ce priveste conditia pericolului concret pentru ordinea publica si aceasta este indeplinita si rezulta din urmatoarele aspecte:
Inculpatii, in calitatea pe care au avut-o de arbitri si observatori - obligati potrivit art.44 lit."d" din Regulamentul de Organizare si Desfasurare a Activitatii Arbitrilor de Fotbal, sa respinga orice incercare de influentare sau coruptie si sa sesizeze imediat organele conducatoare ale activitatii fotbalistice in cazul in care se petrece o astfel de fapta, nu numai ca nu au actionat in acest mod, ci s-au folosit de pozitiile pe care le detineau pentru a obtine foloase materiale in mod facil si injust, in detrimentul normalei desfasurari a activitatilor fotbalistice.
Starea de pericol pentru ordinea publica, in cazul inculpatilor, presupune o rezonanta sociala a unor fapte grave atat in randul celor ce iubesc fotbalul, a celor ce investesc sub orice forma in acest sport (patroni de cluburi, persoane ce pariaza la casele de pariuri, mass media prin scaderea interesului consumatorilor de fotbal pe fondul vicierii climatului de fair play, care ar trebui sa anime asemenea activitati ), dar si la nivelul intregii ordini sociale, intr-un context in care imaginea fotbalului este afectata de acuzatii de coruptie tot mai frecvente, in legatura cu care se asteapta o reactie cat mai prompta si eficienta a organelor judiciare.
De asemenea, este important si prejudiciul cauzat unor cluburi de fotbal prin aranjarea unor meciuri de fotbal, fie prin promovarea unor echipe in Liga I pe alte criterii decat competitivitatea, fie prin obtinerea unor locuri superioare in clasament, care dau posibilitatea de a accede in Cupele Europene si implicit, de a obtine mari beneficii materiale, prin castigarea unor drepturi de televizare si prin sporirea interesului pentru activitatea unui astfel de club.
Se constata ca in alte tari confruntate cu existenta unui asemenea fenomen (Italia, Polonia) reactia organelor judiciare si a forurilor fotbalistice a fost una prompta si exemplara, prin cercetarea si condamnarea persoanelor implicate si prin retrogradarea echipelor care au fost favorizate prin arbitrajul incorect.
Apreciem ca in acest context masura preventiva impotriva persoanelor fata de care sunt indicii rezonabile ca au comis infractiuni de coruptie, trebuie sa reflecte si mesajul social transmis prin intermediul justitiei, deoarece coruptia necesita un mesaj de descurajare.
Este adevarat ca dreptul la libertate si la siguranta, consacrat de art.5 din CEDO, este un drept inalienabil, reprezentand unul dintre cele mai importante drepturi consacrate de Conventie, dar nu este mai putin adevarat ca, in circumstante exceptionale, prin gravitatea lor deosebita si prin reactia publicului la savarsirea lor, anumite infractiuni pot sa suscite o tulburare sociala de natura sa justifice detentia inainte de proces, cel putin pentru un anumit timp (asa cum a statuat CEDO in cauza Letellier c. Frantei).
In speta de fata, constientizarea publicului ca prin aranjarea unor meciuri se pot obtine anumite sume de bani in mod usor, poate crea o stare de natura a periclita ordinea publica in contextul socio-economic actual si poate da un exemplu negativ celor care se apropie de acest fenomen.
De asemenea, nu este de neglijat nemultumirea pe care ar crea-o lasarea in libertate a inculpatilor in randul celor fata de care s-a luat deja o astfel de masura preventiva chiar si pentru fapte de o gravitate mai redusa, ceea ce ar compromite ideea de dreptate , de combatere a fenomenului infractional.
Fata de actele de cercetare efectuate in acest caz foarte complex, care dezvaluie implicarea unui numar foarte mare de persoane in aceste practici ce contravin in mod flagrant desfasurarii competitiilor sportive, constituite intr-o adevarata retea , tribunalul apreciaza, de asemenea, ca ar fi afectata ordinea publica prin lasarea in libertate a inculpatilor.
Este adevarat ca odata cu trecerea timpulu
Arest preventiv - Decizie nr. 196 din data de 17.10.2016
Arest preventiv - Decizie nr. 274 din data de 22.11.2016
Arest preventiv - Decizie nr. 135 din data de 02.05.2017
Arest preventiv - Sentinta penala nr. 135 din data de 02.05.2017
Arest preventiv - Rezolutie nr. 22/I din data de 06.03.2014
Arest preventiv - Rezolutie nr. 15/I din data de 13.02.2014
Arest preventiv - Rezolutie nr. 73/I din data de 04.06.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 36/I din data de 14.03.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 20/I din data de 09.02.2013
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 39/I din data de 20.03.2013
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 36/I din data de 14.03.2013
Prelungirea arestarii preventive art. 174-176 al.1 lit. d din Codul Penal cu aplicarea art. 75 lit. a din Codul Penal - Rezolutie nr. 37/I din data de 15.03.2013
Propunere arestare preventiva - Rezolutie nr. 145/I din data de 13.11.2012
Propunere arestare preventiva - Rezolutie nr. 144/I din data de 13.11.2012
Art. 300 ind. 2 C.p.p. - Rezolutie nr. 2/I din data de 15.02.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 159/I din data de 04.12.2012
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 85/Ic din data de 20.07.2012
Mentinere stare de arest - art. 300 ind. 1 C.p.p. - Rezolutie nr. 2/Ic din data de 03.07.2012
Prelungire arest preventiv - Rezolutie nr. 79/Ic din data de 03.07.2012
TRIBUNALUL ARGES
SECTIA PENALA
Dosar nr. 1401/109/2009
INCHEIERE NR. 29 CC
Sedinta Camerei de Consiliu de la 23 Aprilie 2009
Completul compus din:
PRESEDINTE M N
Grefier A C Ministerul Public - PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - DNA - Serviciul Teritorial Pitesti reprezentat prin procuror D D.
S-a luat in examinare, spre solutionare, in prima instanta, propunerea MINISTERULUI PUBLIC - PARCHETUL DE PE LANGA INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE - DIRECTIA NATIONALA ANTICORUPTIE - Serviciul Teritorial Pitesti privind arestarea preventiva a inculpatilor C S, S M, si L M, in prezent retinuti in Arestul IPJ .
La apelul nominal facut in sedinta camerei de consiliu au raspuns : inculpatul C S, in stare de retinere, asistat de avocat C B, din cadrul Baroului, conform imputernicirii avocatiale aflate la dosar, inculpatul S M, in stare de retinere, asistat de avocat A C, cu imputernicire avocatiala aflata la dosar si inculpatul L M, in stare de retinere, asistat de avocat I G, in baza imputernicirii avocatiale aflate la dosar.
Procedura de citare este legal indeplinita.
S-a facut referatul cauzei de catre grefierul de sedinta, dupa care:
Conform dispozitiilor art. 70 alin. 2 Cod procedura penala, li s-a adus la cunostinta inculpatilor C S, S M si L M faptul ca au dreptul sa nu dea declaratii, iar in cazul in care opteaza sa dea, acestea pot fi folosite inclusiv impotriva lor, inculpatii aratand ca doresc sa-si exercite acest drept.
In baza art. 150 Cod procedura penala, s-a procedat la ascultarea inculpatilor C S, S M si L M, declaratiile acestora fiind consemnate in scris si atasate la dosar.
S-a depus la dosarul cauzei din partea avocatului inculpatului C S un set de inscrisuri, respectiv inscrisuri din care reiese ca acesta este recunoscut ca fiind cel mai apreciat arbitru din Liga I.
Aparatorii inculpatilor si reprezentantul Ministerului Public - DNA - Serviciul Teritorial P, procuror D D, precizeaza pe rand ca nu mai au alte cereri de formulat in cauza si solicita cuvantul asupra propunerii de arestare preventiva.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau explicatii de dat, instanta considera propunerea de arestare preventiva in stare de judecata si acorda cuvantul asupra acesteia.
Reprezentantul Ministerului Public - Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie - Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Pitesti, procuror D D, avand cuvantul asupra propunerii de arestare preventiva, arata ca sunt suficiente probe la dosar din care sa rezulte savarsirea faptei pentru care sunt cercetati inculpatii si exista temerea ca lasarea in libertate a acestora ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publica.
Pentru motivele expuse in referatul de propunere a arestarii preventive pune concluzii de admitere a acesteia si de luare a masurii arestarii preventive a inculpatilor pe o perioada de 29 de zile, conform dispozitiilor art. 148 litera f Cod procedura penala intrucat acestia prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Referitor la pericolul pentru ordinea publica pe care l-ar prezenta inculpatii C S, S M si L M, prin lasarea lor in libertate, se constata ca fata de imprejurarile in care acestia, avand in vedere functiile detinute la data savarsirii faptelor, primii arbitrii de fotbal, categoria A, iar ultimul observator la meciurile de fotbal si vicepresedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul Federatiei Romane de Fotbal, cu drepturile si obligatiile ce decurg din aceste calitati, precum si autoritatea si influenta de care se bucura prin functiile mai sus amintite, raportat la gravitatea infractiunilor de coruptie savarsite de catre inculpati, pentru care exista probe si indicii temeinice sub aspectul comiterii, creeaza in randul membrilor colectivitatii un sentiment de insecuritate sociala si indignarea publicului cu consecinta pierderii increderii in institutia ( Federatia Romana de Fotbal - persoana juridica de drept privat, insa de utilitate publica) in care lucreaza inculpatii, slabind autoritatea legii in sensul respectului fata de aceasta, pe de o parte si al fermitatii aplicarii ei, pe de alta parte, in domeniul respectiv, si in alte domenii adiacente ( pariurile sportive etc.).
Precizeaza ca cercetarea in stare de libertate pentru fapte grave a unor astfel de persoane, poate constitui o incurajare la incalcarea cerintelor de conduita obligatorie stabilite de normele de drept.
De asemenea, pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal, masura arestarii preventive este justificata, fiind indeplinite si sub acest aspect dispozitiile art. 136 Cod procedura penala.
In cauza, pentru o buna desfasurare, in sensul extins al sintagmei, a procesului penal este utila privarea de libertate a inculpatilor cel putin pentru o durata de timp.
Prin actele lor, inculpatii si-au incalcat atributiile de serviciu, in detrimentul unei importante mase de cetateni, contribuind la obtinerea unor rezultate intr-un joc sportiv ce se dovedeste a fi guvernat de cu totul alte criterii decat pregatirea si calitatea.
Faptele au zdruncinat clar increderea publica intr-o activitate sportiva de interes national si international in caracterul corect al practicarii acestuia, in siguranta cetateanului consumator, in atitudinea obiectiva si impartiala ce trebuie sa caracterizeze arbitrajul si in reprezentantii acestora starnind sau fiind apte sa starneasca evidente reactii negative.
Arata ca inculpatii sunt functionari publici, iar faptele retinute in sarcina lor sunt fapte de coruptie apte sa afecteze un numar ridicat de persoane si sa creeze, sa mentina si sa amplifice stari de tensiune in randul unui grup important de persoane ce impun o atitudine pe masura.
Aparatorul inculpatului C S, avocat C B, avand cuvantul, in conformitate cu dispozitiile art. 149 1 pct. 9 Cod procedura penala, solicita ca instanta, prin incheiere motivata, sa dispuna respingerea propunerii de arestare preventiva, iar in subsidiar, in conformitate cu dispozitiile art. 149 1 pct. 12 Cod procedura penala, cu referire la dispozitiile art. 146 alin. 111 Cod procedura penala, solicita sa se dispuna inlocuirea masurii arestarii preventive cu masura obligarii de a nu parasi localitatea sau aceea de a nu parasi tara, conform dispozitiilor art. 1451 Cod procedura penala.
Arata faptul ca in aceasta cauza situatia este relativ simpla.
Potrivit dispozitiile art. 1491 Cod procedura penala, poate fi luata aceasta masura a arestului preventiv al inculpatului, daca sunt intrunite conditiile prevazute de art. 143 Cod procedura penala, unul din cazurile prevazute de art. 148 Cod procedura penala si daca procurorul considera ca este in interesul bunei desfasurari a urmaririi penale aceasta arestare preventiva.
In ceea ce priveste existenta in cauza a probelor si indiciilor temeinice ca inculpatii au savarsit o infractiune, se retine ca, potrivit art. 68 1 Cod procedura penala sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala, a savarsit fapta.
In ipoteza in care ar exista o declaratie de coinculpat, avand in vedere dispozitiile art. 69 Cod procedura penala, care limiteaza caracterul probator al acestei declaratii de coinculpat si legiuitorul spune la art. 69 Cod procedura penala, ca, constituie probe si pot servi la aflarea adevarului, numai in ipoteza in care ele se coroboreaza cu fapte si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. Si aceasta referire o face in speta strict referitor la discutiile intre coinculpatul P si coinculpatul F, care din punctul dumnealui de vedere si raportat la inculpatul pe care il asista este strict problema lor.
In ceea ce priveste aceste convorbiri telefonice, pentru ca vrea nu vrea, raportandu-se la probe sau indicii temeinice trebuie sa faca referire la aceste convorbiri. Arata ca aceste convorbiri sunt redate in propunerea de luarea a masurii arestarii preventive si precizeaza ca nu a vazut interpretari mai tendentioase si isi asuma raspunderea pentru ceea ce spune.
Se arata in convorbirile telefonice ca in momentul in care a plecat coinculpatul F de la domiciliul inculpatului C, coinculpatul P il intreaba: Terminasi cu el, nu? Da...e, usor-usor, relatia e......, I-ai zis de treaba aia, de acolo? Nu, ca nu vrea sa vorbeasca.
Arata ca nu numai in opinia dumnealui este rasturnata prezumtia de nevinovatie, dar dispozitiile art. 66 alin.1 din Codul de procedura penala, instiga aceasta prezumtie de nevinovatie, iar art.65 din Codul de procedura penala, arata in sarcina cui revine aceasta administrare de probe in faza de urmarire penala si exclusiv organului de urmarire penala, dar avem si dovada faptului ca inculpatul C. S. a spus explicit ca nu accepta, ceea ce se coroboreaza cu declaratia inculpatului de astazi si cu declaratia inculpatului F. L. I., care arata de asemenea, ca si inc. C., ca s-a discutat despre o anumita extindere a afacerii SC ... SRL. Exista dovada faptului ca-i zice explicit, nu, ca nu vrea sa vorbeasca. Mai mult decat atat nu poate sa arate in legatura cu aceste convorbiri telefonice.
Intr-adevar, mai exista la dosarul cauzei o alta convorbire telefonica in data de 12 martie, un proces verbal de redare, in care se arata de asemenea ca a fost o discutie evaziva, fara nicio legatura cu meciul de fotbal, dovada ca la acel meci de fotbal din 15 martie, si a depus la dosarul cauzei atat rezultatele, cat si meciurile arbitrate de catre inculpatul C S, echipa FC a si pierdut acel meci cu 1 la 0.
Arata ca a depus la dosarul cauzei aprecieri scoase de pe INTERNET, a presedintelui D G, care este presedintele echipei FC .
Daca tot se merge pe argumente logice, ca s-a dus cu avionul, a schimbat bani, dar si daca ar lua-o logic, in ipoteza in care ar fi primit C acei bani, ar fi arbitrat de asa maniera incat sa piarda echipa FC, iar aprecierile pozitive sa vina tocmai de la adversari ?
In opinia dumnealui, luarea unei hotarari prin care s-ar da curs acestei propuneri de arestare ar crea precedente periculoase.
Arata ca la dosarul cauzei se afla planse fotografice care vizeaza cu totul alte persoane. De asemenea, exista si alte argumente logice, exista la dosarul cauzei autorizarile de interceptare a convorbirilor telefonice, hotararile judecatoresti incepand cu luna ianuarie si pana in 25 aprilie, hotarari date de catre Tribunalul , care autorizeaza atat interceptarea convorbirilor telefonice, cat si interceptarea sau filmarea unor imagini video a inculpatilor.
In ceea ce-l priveste pe inculpatul C si ceilalti coinculpati, nu exista nicio convorbire telefonica, in afara de acea convorbire din 12 Martie, nicio imagine si nicio proba cu privire la acest inculpat.
Inculpatul C este un arbitru care a fost desemnat 5 ani ca si cel mai bun arbitru din Romania. Acest titlu este dat de catre C. C. A. si exista la dosarul cauzei dovada faptului ca a fost ani la rand cel mai bun arbitru.
Mai adauga faptul ca inculpatul pe care il asista a arbitrat 3 meciuri ale echipei FC , iar din cele 3 meciuri arbitrate echipa FC a avut doua infrangeri, asa ca nu se poate retine in sarcina inculpatului C faptul ca a favorizat aceasta echipa sau ca a primit bani pentru a favoriza echipa FC .
In declaratia lui F, la fila 50, din VOL III, exista explicatia a ceea ce s-a intamplat.
Pe planul si pe fondul cauzei a justificat fata de P cheltuielile acelor sume de bani.
F a aratat in mod expres ca nu s-a dat nicio suma de bani.
Acele sume de bani discutate si care se vehiculeaza in discutiile purtate pe telefoane, sunt strict problema lui F si nu au ajuns in posesia arbitrilor si in speta in posesia lui C.
Aceste argumente vin si confirma faptul ca nici DNA-ul - Serviciul Teritorial Pitesti nu este convins de incadrarea juridica, de situatia de fapt s.a.m.d.
Din procesul verbal de sesizare, la fila 4 VOL I, sesizare din oficiu din 15 ianuarie 2009, se arata ca din informatiile existente la nivelul acestui serviciu si aceasta este o apreciere paradoxala, informatii care nu se concretizeaza in probe aflate la dosarul cauzei, la nivelul acestui serviciu a rezultat ca inculpatul C S a primit suma de 15.000 de dolari USD si mai multe bunuri si se sesizeaza pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 256 din Codul penal. Spune acest lucru pentru ca, daca se retine ca fiind adevarata starea de fapt prezentata in propunerea de arestare si in punerea sub invinuire, in rezolutie si in procesul verbal, intr-adevar, daca se retine ca aceasta suma de bani a fost remisa ca si o recompensa dupa meciul de la V - FC , atunci discutam despre o primire de foloase necuvenite, pentru ca prima discutie purtata cu inculpatul C S a fost in luna decembrie, ori meciul s-a desfasurat in octombrie. Acela a fost si singurul meci castigat.
Se indoieste ca inculpatul C S putea sa intuiasca ca peste 2 luni va fi contactat de presedintele FC sau de un intermediar care sa-l recompenseze si sa-i propuna ca pe viitor sa fie foarte atent cu echipa FC .
Pe de alta parte, daca ne raportam la textul de lege al art. 254 din Codul penal, privitor la luarea de mita, aici textul de lege si legiuitorul se refera strict la exercitarea, indeplinirea, neindeplinirea sau indeplinirea cu intarziere a atributiilor de serviciu, nu in situatia in care va fi numit presedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor sa favorizeze, deci se refera la prezent, el ar fi trebuit sa indeplineasca functia de presedinte, ca in calitate de presedinte sa poata favoriza, nu in ipoteza in care va fi numit intr-o functie si in exercitarea atributiilor de serviciu va favoriza pe viitor, deci inclusiv aceasta teza in care se arata ca este vorba despre luare de mita, este nejustificata.
In ceea ce priveste art. 143 Cod procedura penala, considera ca la dosarul cauzei nu exista probe sau indicii temeinice, probe absolut deloc, iar acele indicii temeinice nu exista. Chiar daca a aratat ca s-a raportat la dispozitiile art. 681 Cod procedura penala, acea presupunere rezonabila nu poate sa existe raportat la probele administrate in dosar.
In ceea ce priveste art. 148 litera f Cod procedura penala, arata ca, pe de o parte, a depus la dosarul cauzei o serie de scripte, aprecieri ale unuia dintre cei mai apreciati arbitri la momentul actual si arata ca in cursul zilei de 22.04.2009, C B a dat o declaratie in care arata ca S C este unul din cei mai apreciati arbitri din fotbalul romanesc si este de parere ca ar trebui sa fie cercetat in stare de libertate.
Arata ca aceste concluzii sunt subsidiare pentru ca este vehement si spune ca nu ar trebui sa se ajunga la articolul 148 lit. f din Codul de procedura penala, dar va dezvolta si acest temei al arestarii.
Solicita sa se observe ca exista declaratia lui M S - presedintele F. R. F., in care de asemenea se arata ca inculpatul C S este un arbitru apreciat, poate unul dintre cei mai buni arbitri ani de-a randul si ar trebui sa fie cercetat in stare de libertate, este un arbitru international care a arbitrat meciurile internationale si a primit aprecieri din partea unor arbitrii internationali recunoscuti. Acesta a arbitrat 267 de meciuri, cele mai multe, egalandu-l practic pe N R, care a fost unul dintre cei mai mari arbitri, celalalt arbitru al anului si toate aceste aprecieri, inclusiv aprecierile fostului selectioner al Nationalei, E J, sunt aprecieri in sensul ca nu prezinta pericol social pentru ordinea publica si ca ar trebui sa fie cercetat in stare de libertate.
In ceea ce priveste pericolul social pentru ordinea publica asa cum este el prevazut in dispozitiile art. 148 lit. f Cod procedura penala, el nu se confunda cu pericolul social prevazut de art. 17 din Codul penal, respectiv pericolul social al infractiunii care este ca si trasatura esentiala a infractiunii.
Daca se discuta despre starea de fapt prezentata chiar de catre parchet, in conditiile in care s-ar dispune trimiterea in judecata, desi in opinia sa nu prea are cum sa se dispuna sau sa se dea o asemenea solutie, atunci ar discuta despre primirea de foloase necuvenite, care automat scade pedeapsa, maximul pedepsei special prevazut de catre legiuitor nu mai este 12 ani, este 5 ani, este peste 4 ani intr-adevar, dar in mod evident, pericolul social pentru ordinea publica este diminuat substantial.
Pe de alta parte, textul de lege al art. 148 lit. f Cod procedura penala, spune in mod explicit ca trebuie sa existe probe certe ca lasarea inculpatului in libertate prezinta un pericol concret pentru ordinea publica.
Probele din dosar care ar dovedi vinovatia si care nu exista nu se suprapun si nu coincid cu probele ca inculpatul C lasat in libertate ar prezenta pericol social pentru ordinea publica Aceste probe lipsesc cu desavarsire ca si celelalte de altfel.
Precizeaza ca art. 136 Cod procedura penala prevede ca o asemenea masura este luata pentru a se asigura buna desfasurare a procesului penal ori pentru a se impiedica sustragerea invinuitului sau inculpatului de la urmarirea penala, de la judecata ori de la executarea pedepsei, astfel ca o astfel de supozitie in ceea ce priveste sustragerea nu poate fi luata in considerare.
Solicita sa se observe ca in aceasta cauza s-a dispus punerea sub invinuire a inculpatilor, iar la cateva zile s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale, in momentul de fata cercetarea in ceea ce-i priveste pe cei 3 inculpati este spre final si va trebui sa se dea o solutie.
Avocat A C pentru inculpatul S Ml, avand cuvantul asupra propunerii de arestare, arata ca instanta este sesizata cu propunerea DNA-ului, prin care se solicita luarea masurii arestarii preventive a celor 3 inculpati.
Legat de stare de fapt, instanta va trebui sa constate daca invinuirea se confirma sau nu, pentru ca acest inculpat pe care il asista, pe langa declaratiile pe care le-a dat si pe langa convorbirile sau interceptarea convorbirilor telefonice sau interceptarea convorbirii telefonice, pentru ca nu exista decat o convorbire telefonica, alte probe nu mai exista.
In marea majoritate a cauzelor in care se ia masura arestarii preventive se invoca dispozitia art. 148 lit. f Cod procedura penala, dar acest articol cere mai multe conditii, sau mai exact trei: pedeapsa pe care o discuta sau mai exact limita de pedeapsa pe care nu o mai discuta, pentru ca este mai mare de 4 ani, mai trebuie sa se discute despre pericolul concret pentru ordinea publica si mai exista o conditie, sa existe probe certe concrete din care sa rezulte acest pericolul pentru ordinea publica.
Precizeaza faptul ca nu trebuie confundate probele pentru vinovatia inculpatului cu probele pe care organul de urmarire penala trebuie sa le efectueze, pentru a demonstra instantei, care este investita cu solutionarea acestei propuneri, ca intr-adevar, inculpatul pe care il asista, prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
In aceasta cauza, un asemenea probatoriu, fara indoiala ca nu s-a facut.
Este foarte adevarat ca in sesizarea pe care o inainteaza DNA-ul se vorbeste despre pericolul pentru ordinea publica, constand in aceea ca, fiind arbitrii sau angajati ai Federatiei de Fotbal au adus mari prejudicii acesteia si sigur ca da, opinia publica este foarte indignata.
Daca opinia publica este foarte indignata sau revoltata de ceea ce s-a petrecut, atunci trebuie sa existe probe in acest sens la dosar. Cu alte cuvinte, trebuie sa existe din partea cetatenilor aceasta atitudine revoltatoare fata de cei 3 inculpati sau fata de inculpatul pe care il asista.
Asa trebuie percepute aceste elemente care formeaza pericolul concret pentru ordinea publica.
Invoca jurisprudenta CEDO si arata ca punerea in primejdie a colectivitatii, prin lasare in libertate a inculpatilor sau rezonanta, pot fi deduse exclusiv din imprejurarile in care s-a comis fapta, natura si gravitatea acesteia sau elementele care caracterizeaza persoana faptuitorului si ca pericolul social concret pentru ordinea publica nu trebuie sa rezulte neaparat din probe certe aflate la dosarul cauzei. Ar fi insemnat ca instanta competenta sa se pronunte cu privire la rezolvarea conditiilor expres stabilite prin textul mentionat, adica 148 lit. f, ceea ce apare inadmisibil in luarea unei hotarari care priveste libertatea persoanei. Este vorba de prezumtia de nevinovatie care trebuie sa existe pana la solutionarea definitiva a cauzei.
Pe de alta parte, potrivit dispozitiilor art.1491 Cod procedura penala, baremul de realizare a conditiilor de la 143 si 148 lit. f din acelasi cod, pentru arestarea inculpatului, prevad ca judecatorul trebuie sa aprecieze daca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului si aici se refera la o decizie a completului de 9 judecatori de la Inalta Curte de Casatie si Justitie
Arata ca in practica judiciara cele mai dese arestari se fac pe dispozitiile art. 148 lit. f Cod procedura penala, pe pericolul social concret pentru ordinea publica.
Mai precizeaza faptul ca inculpatul pe care il asista nu a comis aceasta infractiune de luare de mita, pentru ca nu se poate sa sustii ca a primit suma de 3.000 USD atata timp cat nu faci dovada asa cum cere textul de lege.
Arata ca nu exista un asemenea act si de asemenea, arata ca trebuie neaparat, ca sa fie subiect activ al infractiunii de mita sa incalce atributii, ori face un act, ori nu il face, ori il intarzie, sau il face contrar indatoririlor de serviciu.
Invoca o speta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in care instanta suprema s-a straduit sa demonstreze sau sa motiveze ce inseamna pericolul concret pentru ordinea publica.
Recent, in cauza pe rolul contra Romaniei din 24.02.2009, Curtea a constatat incalcarea drepturilor prevazute de art. 5 alin. 3 din CEDO ca urmare a faptului ca instantele nationale n-au aratat in motivarea hotararilor prin care au mentinut masura arestarii preventive care este in concret pericolul pentru ordinea publica, limitandu-se la a reproduce in motivare textul de lege, au refuzat sa analizeze argumentele invocate in aparare si nu au luat in calcul nici un moment posibilitatea adoptarii unei alte masuri.
Precizeaza ca nu s-a aratat in ce consta pericolul pentru ordinea publica.
In concluzie, solicita respingerea propunerii de arestare preventiva si aplicarea unei alte masuri, respectiv cea de a nu parasi tara. Depune la dosar practica judiciara a instantei supreme.
Avocat I G pentru inculpatul L M, spre deosebire de colegii lui, arata ca instanta are obligatia sa examineze, cel putin, superficial, daca nu este suficient timp, conditiile existentei infractiunii pentru care cei 3 inculpati sunt arestati. Atunci cand instanta va face acest lucru, trebuie sa faca referire la Regulamentul de Organizare a Activitatii Fotbalistice (R.O.A.F), care prevede in art. 65 si 66 pct. 4 si 5 faptul ca observatorii si arbitrii sunt platiti de catre cluburile de fotbal. Mai prevede acest regulament faptul ca observatorii si arbitrii nu sunt salariati ai FRF si de asemenea, mai prevede ce face fiecare observator pe perioada meciului si veti vedea ca observatorul intocmeste un raport, dar nu favorizeaza echipa organizatoare, in speta echipa gazda, FC . Se mai poate vedea in acest regulament, relatiile dintre echipele Federatiei Romane de Fotbal, observatori si arbitrii, pentru ca se spune in art. 67 pct. 11, Federatia Romana de Fotbal nu-si asuma responsabilitatea pentru asigurarea observatorilor si arbitrilor la jocurile in care sunt delegati.
Sunt chestiuni extrem de importante si ele definesc in speta calitatea de subiect activ, si se refera aici la clientul sau, L M, subiect activ al infractiunii de luare de mita.
Acest Regulament mai are importanta si pentru o alta chestiune, pentru a vedea daca intocmirea acelui raport favorabil echipei FC era sau nu prevazut in atributiile de serviciu. In opinia dumnealui aceste chestiuni trebuie cautate.
Solicita sa se vada daca ne aflam in fata dispozitiilor art. 147 alin. 2 teza I din codul penal care defineste notiunea de functionar public, precum si orice salariat care exercita o insarcinare, in serviciul unei alte persoane juridice.
In opinia sa, observatorul de arbitri nu intra in categoria prevazuta de art. 147 alin. 2 din Codul penal, pentru simplul motiv ca nu il leaga nimic de F. de F. si se refera aici la un contract de munca, chiar temporar, la o observare serioasa din partea Federatiei, la masurile civile, daca exista vreun contract de munca din partea Federatiei, pentru ca este de existenta art. 147 din Codul penal sa existe vreo legatura intre Federatie si observator. Neexistand acest contract de munca, inculpatul nu este subiect activ.
Depune la dosarul cauzei un inscris publicat la data de 01.06.2003, respectiv extras din Decizia nr. 569/16 mai 1990 a Curtii Supreme de Justitie - Sectia penala, care se refera la exercitarea profesiei de avocat, in sensul ca avocatul nu face parte din categoria persoanelor la care se refera art. 147 si 148 Cod penal, situatia care pana la un punct se suprapune perfect peste aceasta speta.
Se arata in aceasta motivatie de catre Curtea Suprema ca avocatul pledant nu poate sa fie subiectul activ al infractiunii de luare de mita, deoarece angajarea lui se face de catre justitiabili, prin intermediul baroului colectiv de asistenta juridica.
Este exact aceeasi situatie, Clubul de fotbal angajeaza observatorul prin intermediul FRF si atunci, urmarind aceasta motivatie, este extrem de ampla si poate conduce instanta la concluzia ca nu este subiect activ la aceasta infractiune.
O a doua chestiune pe care solicita ca instanta sa o aiba in vedere, plecand de la acuzatia adusa si pana la propunerea de arestare preventiva. Se spune, arestati-l pe L M, deoarece, a acceptat suma de 2.000 de dolari de la coinculpatul P, prin intermediul lui F, pentru a intocmi un raport favorabil echipei FC. Este gresit si asta denota ca anchetatorii nu s-au aplecat cu destula atentie asupra cauzei pentru ca daca faceau acest lucru poate vedeau ca exista 2 observatori, unul de arbitri, in speta, L M si unul de joc si de asemenea mai observau ca acest raport, care putea sa fie favorabil echipei gazde nu-l intocmea L M, il intocmea observatorul de joc.
Potrivit dispozitiilor art. 155 din Codul de procedura penala, arestarea preventiva se dispune de catre instanta, numai dupa audierea inculpatului sau invinuitului, de catre procuror si judecator, ceea ce inseamna ca, inainte de a veni in fata instantei, dupa ce au fost retinuti, procurorul trebuia sa-l scoata din arest pe inculpatul L M, sa-i spuna ce are de gand sa faca cu el, in sensul ca a hotarat sa-l duca in fata instantei de judecata cu propunere de arestare. Nefacand acest lucru, inculpatului i-a fost incalcat dreptul la aparare.
Adauga faptul ca anchetatorii au venit cu propunere de arestare dupa 6 luni de zile si nu stie ce i-a impiedicat pe acestia sa nu vina atunci si sa faca aceasta propunere.
Precizeaza ca L M nu a avut telefoanele ascultate, nu a fost filmat, putea foarte bine sa faca acest lucru.
Venind cu propunerea de arestare preventiva dupa 6 luni, aceasta masura devine inoportuna la acest moment. De ce sa fie acum pericol public pentru ordinea publica, iar atunci nu. Acest pericol este declansat din intreaga atitudine a anchetatorilor, pentru ca ei sunt cei care fac publice aceste chestiuni, ei sunt cei care creeaza o stare de tensiune, stare de tensiune care nu a fost atunci in 2008.
Arata ca la dosarul cauzei nu exista indicii temeinice si nici probe de presupunere rezonabila de savarsire a faptei.
Se arata in referatul cu propunere de arestare preventiva ca, deoarece nu este o institutie publica, se aplica prevederile art. 147 din Codul penal. Precizeaza ca nu trebuie sa se faca confuzia intre unitate publica si institutie de interes public. Defineste ceea ce inseamna interes public, tot ceea ce tine de institutiile de interes public.
Referitor la conditiile in care se dispune arestarea preventiva, atunci cand se refera la dispozitiile art. 136 din Codul de procedura penala care reglementeaza scopurile in care se dispune o asemenea masura si legea spune clar ca masura arestarii preventive se ia in 2 situatii, cand buna desfasurare a procesului penal o cere sau cand exista date ca inculpatul se sustrage de la urmarirea penala. Aceste conditii nu sunt indeplinite.
Procesul penal s-ar putea desfasura in conditii bune cu inculpati aflati in stare de libertate.
Legiuitorul a incercat sa modifice acest art. 148 lit. h, sa prevada o procedura mai de exceptie atunci cand se dispune arestarea preventiva si a gasit aceasta formula 148 lit. f Cod procedura penala, respectiv probe certe si pericol public.
Inculpatul L M nu prezinta pericolul pentru ordinea publica si a explicat de ce.
Precizeaza ca inculpatii sunt oameni care au familii inchegate, sunt oameni care sunt respectati in societate, oameni care au avut o profesie si au exercitat-o fara stirbire pana la acest moment, motiv pentru care nu se impune mentinerea acestora in stare de arest intrucat acestia nu prezinta un pericol pentru ordinea publica.
Solicita ca instanta sa se raporteze si la acele indicii pe care trebuie sa le aiba in calcul, aceste indicii pesemne ca sunt convorbirile telefonice. In convorbirile telefonice, inculpatul L M nu a fost ascultat, nu a avut telefonul sub urmarire, convorbirea lui nu a fost autorizata sa fie ascultata pentru a fi transformata in proba.
Examinand probele administrate pana in aceasta faza a urmaririi penale, apreciaza ca in cauza nu sunt suficiente indicii temeinice care sa conduca la presupunerea rezonabila ca inculpatul pe care il asista a savarsit fapta pentru care este cercetat.
Reprezentantul Ministerului Public, avand cuvantul, arata ca din considerentele mentionate anterior, a apreciat ca arbitrul de fotbal are calitatea ceruta de dispozitiile art. 147 alin. 1 si 147 alin. 2 Cod penal.
Mai adauga faptul ca inculpatii au calitatea de subiecti activi ai infractiunii de luare de mita, deoarece isi desfasoara activitatea in cadrul Comisiei Centrale a Arbitrilor, care este in esenta, conform art. 23 din Statutul Federatiei Romane de Fotbal, un organism de specialitatea al acestei institutii.
Potrivit dispozitiilor art. 1 din Statut, Federatia Romana de Fotbal este persoana juridica de drept privat, de utilitate publica, autonoma, neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ.
F. R. F. este singura autoritate a fotbalului asociatiei, recunoscuta de organismele internationale FIFA si UEFA si autorizata conform legii sa organizeze activitatea fotbalistica din Romania.
Potrivit dispozitiilor art. 1 din Regulamentul de Organizare si Desfasurare a Activitatii Arbitrilor de Fotbal, organizarea si desfasurare activitatii arbitrilor de fotbal in sala se realizeaza prin Comisia Centrala a Arbitrilor.
Potrivit dispozitiilor art.44 lit. d din regulament, arbitrii sunt obligati sa respinga orice incercare de influenta sau coruptie si sa sesizeze imediat organele conducatoare ale activitatii fotbalistice, in cazul in care se petrec astfel de fapte.
Potrivit art. 60 alin. 1 din Regulamentul Disciplinar al Federatiei Romane de Fotbal, este interzis sa se ofere, sa se promita sau sa se acorde un avantaj nejustificat unui organ al FRF, LPF, AJE, unui arbitru, jucator oficial sau alte persoane care se afla sub incidenta regulamentului, in nume propriu sau al unui tert, in scopul de a-l determina sa incalce regulamentele FRF, FIFA sau UEFA.
Potrivit dispozitiilor alin. 4, prin avantaje nejustificate se inteleg bani, titluri de orice fel, echivaland bani, bunuri, comisioane, imprumuturi, donatii, prestari de servicii cu titlu gratuit, promovare in serviciu, oportunitati de afaceri, alte avantaje cu caracter patrimonial.
Potrivit dispozitiilor art. 61 din Regulamentul Disciplinar se sanctioneaza fapta persoanei care conspira sau face intelegeri pentru a influenta rezultatul unui meci intr-o maniera incompatibila cu etica sportiva si principiile de conduita prevazute in acest regulament.
S-au invocat de catre avocati, aspecte cu privire la rezultatele care au fost obtinute de catre FC si s-a sustinut ca, avand in vedere rezultatele acestei echipe, respectiv pierderea meciurilor, inculpatii trebuie absolviti, pe motivul ca nu ar fi vrut sa primeasca bani pentru aceste rezultate.
Arata ca sumele de bani au fost primite inainte de desfasurarea meciurilor
D-nul avocat G a facut o asociere a functiilor de avocat cu cea de arbitru.
Apreciaza ca in cauza, probele care au fost administrate, fiind vorba de procesele verbale de redare a interceptarilor telefonice care se coroboreaza cu restul probelor, este vorba si de documentele din care rezulta ca sumele de bani care au fost date arbitrilor, cat si observatorilor, sunt scoase chiar din H si au fost schimbate la casele de schimb valutar, SC , administrata de martorul P M, martor care a fost audiat in cauza si a confirmat ca a avut discutii telefonice cu numitul Facaleata pentru a schimba chiar suma de bani despre care s-a facut vorbire in referatul aflat la dosar.
Avocat C B arata ca pe de o parte, acea obligatie de diligenta trebuie sa fie asumata, dovedita, ori atata timp cat a depus la dosarul cauzei aprecierile presedintelui clubului, care sunt pozitive si care explica pe o pagina ca acel arbitraj a fost mai mult decat corect, se indoieste ca acea obligatie de diligenta a fost asumata si cu atat mai putin dovedita.
Instanta, potrivit dispozitiilor art. 341 Cod procedura penala, acorda ultimul cuvant inculpatilor, personal.
Inculpatul C S, avand ultimul cuvant, arata ca este nevinovat si solicita cercetarea sa in stare de libertate.
Inculpatul S M, avand ultimul cuvant, se considera nevinovat si solicita cercetarea sa in stare de libertate.
Inculpatul L M, avand ultimul cuvant, se considera nevinovat si solicita cercetarea sa in stare de libertate.
T R I B U N A L U L
Directia Nationala Anticoruptie - Serviciul Teritorial Arges a solicitat, in conformitate cu disp art. 1491 c.proc.pen. rap.la art.143 c.proc.pen. si 148 lit.f c.proc.pen., luarea masurii arestarii preventive fata de inculpatii C S, S M, L M, retinuti pentru o perioada de 24 de ore, cercetati pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prev. de art. 254 c.p. rap. la art.5 si 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
Prin rezolutia nr. 97/P/2008 din 10.04.2009 a Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul Teritorial Arges s-a dispus inceperea urmaririi penale impotriva celor trei, iar prin ordonanta din 22.04.2009, a fost pusa in miscare actiunea penala fata de inculpatii anterior mentionati pentru savarsirea infractiunii de luare de mita, prev. de art. 254 c.p. rap. la art.5 si 6 din Legea nr. 78/2000, cu modificarile si completarile ulterioare.
In propunerea D.N.A. s-a aratat, in ceea ce il priveste pe inculpatul C S, ca la data de 23 decembrie 2008, a acceptat oferta facuta de inculpatul F L I de a primi bani si bunuri iar la data de 24 decembrie 2008, a primit in locuinta sa din, de la inculpatul F suma de 15.000 dolari SUA, plus 6 sticle cu vin vechi si o sticla de whisky, banii si bunurile fiindu-i remise pentru prestatia din partida F.C. - SC si, pentru ca, in calitate de arbitru de fotbal al meciurilor din Liga I , Realitatea TV, sa arbitreze pe viitor favorabil echipa FC cat si pentru o eventuala protectie a acestei echipe, in cazul in care va fi numit Presedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul Federatiei Romane de Fotbal.
In sarcina inculpatului S M s-a retinut in propunerea DNA, ca la data de 22 noiembrie 2008, in calitate de arbitru asistent desemnat de F. R. F., C. C.A, la meciul de fotbal dintre FC si O G,(partida desfasurata in data de 23.11.2008 in Mun. P. in Liga I Realitatea TV), a acceptat oferta formulata de inculpatul F L I din dispozitia inculpatului P G C, de a primi suma de 3.000 dolari USD, pentru a favoriza la meciul respectiv echipa gazda FC, si a primit suma respectiva remisa de F L I.
Cu privire la inculpatul L M s-a aratat ca in data de 22.11.2008, in calitate de observator desemnat de Federatia Romana de Fotbal la meciurile dintre FC si O G (partida desfasurata in data de 23.11.2008 in M in Liga I Realitatea TV), a pretins inculpatului F L I suma de 3.000 USD, pentru a intocmi un raport de observare favorabil echipei FC din care a primit efectiv suma de 2.000 USD, banii fiindu-i dati de inculpatul F L I din dispozitia inculpatului P G C.
S-a considerat ca sunt intrunite conditiile prev. de art. 143 cu referire la art. 148 lit.f c.proc.pen., pentru a se dispune luarea masurii arestarii preventive.
Astfel, exista probe si indicii temeinice ca inculpatii au savarsit infractiunea pentru care sunt cercetati penal si aceasta rezulta din convorbirile telefonice interceptate si inregistrate in cauza, adresa emisa de Compania , buletinele de schimb valutar emise de Casa de Schimb Valutar SC , declaratia martorului P M S.
In acelasi timp este indeplinita si conditia prevazuta de art. 148 lit.f c.proc.pen., intrucat faptele pentru care sunt cercetati inculpatii sunt sanctionate de legea penala cu o pedeapsa mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a acestora prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Referitor la acest pericol pentru ordinea publica, pe care l-ar prezenta inculpatii, prin lasarea lor in libertate, s-a apreciat ca, fata de imprejurarile in care acestia, avand in vedere functiile detinute la data savarsirii faptelor, primii ,arbitri de fotbal, categoria A, iar ultimul observator la meciurile de fotbal si vicepresedinte al C. C.A. din cadrul F.R.F, cu drepturile si obligatiile ce decurg din aceste calitati, precum si autoritatea si influenta de care se bucura prin functiile mai sus amintite, raportat la gravitatea infractiunilor de coruptie savarsite de catre inculpati, creeaza in randul membrilor colectivitatii un sentiment de insecuritate sociala si indignarea publicului, cu consecinta pierderii increderii in institutia in care lucreaza inculpatii, slabind autoritatea legii in sensul respectului fata de aceasta, pe de o parte, si al fermitatii aplicarii ei, pe de alta parte.
Prin actele lor inculpatii si-au incalcat atributiile de serviciu, in detrimentul unei mase importante de cetateni, contribuind la obtinerea unor rezultate intr-un joc sportiv, ce se dovedeste a fi guvernat de cu totul alte criterii decat pregatirea si calitatea.
Faptele retinute sunt fapte de coruptie, apte sa afecteze un numar ridicat de persoane si sa creeze , sa mentina si sa amplifice stari de tensiune, in randul unul grup important de persoane, ce impun o atitudine pe masura.
S-a mai aratat ca inculpatii au calitatea de subiect activ al infractiunii de luare de mita, deoarece isi desfasoara activitatea in cadrul C. C. A., care este in esenta, conform art. 23 din Statutul F. R. F., un organism de specialitate al acestei institutii.
Potrivit disp.art.1 din Statut, F. R. F. este persoana juridica de drept privat de utilitate publica, autonoma, neguvernamentala, apolitica si fara scop lucrativ, fiind singura autoritate a fotbalului, recunoscuta de organismele internationale FIFA si UEFA si autorizata conform legii sa organizeze activitatea fotbalistica in Romania.
Potrivit disp.art.44 lit.d din regulament, arbitrii sunt obligati sa respinga orice incercare de influenta sau coruptie si sa sesizeze imediat organele conducatoare ale activitatii fotbalistice, in cazul in care se petrec astfel de fapte.
Analizand actele si lucrarile dosarului, in vederea solutionarii propunerii de arestare preventiva a inculpatilor, instanta retine urmatoarele:
La data de 10 aprilie 2009, fata de invinuitii C S, S M si L M, s-a dispus inceperea urmaririi penale prin rezolutia nr.97/P/2008 a Directiei Nationale Anticoruptie - Serviciul teritorial Pitesti, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita prev. de art. 254 c.p. rap.la art.5 si 6 din legea nr. 78/2000.
Prin ordonanta din 22 aprilie 2009 a DNA - Serviciul teritorial Pitesti a fost pusa in miscare actiunea penala fata de inculpatii anterior mentionati.
S-a aratat, in fapt ca, inculpatul C S , la data de 23 decembrie 2008, a acceptat oferta facuta de inculpatul F L I de a primi bani si bunuri, iar la data de 24 decembrie 2008, a primit in locuinta sa din M, de la inculpatul F suma de 15.000 dolari SUA, plus 6 sticle cu vin vechi si o sticla de whisky, banii si bunurile fiindu-i remise pentru prestatia din partida F.C.- SC si pentru ca, in calitate de arbitru de fotbal al meciurilor din Liga I, Realitatea TV, sa arbitreze pe viitor favorabil echipa FC cat si pentru o eventuala protectie a acestei echipe, in cazul in care va fi numit Presedintele C. C. a A. din cadrul F. R.F.
In privinta inculpatului S M s-a retinut in propunerea DNA ca la data de 22 noiembrie 2008, in calitate de arbitru asistent desemnat de Federatia Romana de Fotbal, Comisia Centrala a Arbitrilor, la meciul de fotbal dintre FC si O G(partida desfasurata in data de 23.11.2008 in M in Liga I Realitatea TV), a acceptat oferta formulata de inculpatul F L I din dispozitia inculpatului P G C, de a primi suma de 3.000 dolari USD, pentru a favoriza la meciul respectiv echipa gazda FC si a primi suma respectiva remisa de F L I.
Cu privire la inculpatul L M s-a aratat ca in data de 22.11.2008, in calitate de observator desemnat de Federatia Romana de Fotbal la meciurile dintre FC si O G (partida desfasurata in data de 23.11.2008 in M in Liga I Realitatea TV), a pretins inculpatului F L I suma de 3.000 USD, pentru a intocmi un raport de observare favorabil echipei FC din care a primit efectiv suma de 2.000 USD, banii fiindu-i dati de inculpatul F LI din dispozitia inculpatului P G C.
Pentru a se dispune luarea masurii arestarii preventive a unei persoane trebuie sa fie indeplinite cumulativ cerintele art. 143 c.proc.pen. si sa existe in mod corespunzator vreunul din cazurile prev. de art. 148 c.proc.pen.
In ceea ce priveste existenta in cauza a probelor si indiciilor temeinice ca inculpatii au savarsit o infractiune, se retine ca, potrivit art. 68 1 c.proc.pen. sunt indicii temeinice atunci cand din datele existente in cauza rezulta presupunerea rezonabila ca persoana fata de care se efectueaza acte premergatoare sau acte de urmarire penala, a savarsit fapta.
Procedand la examinarea probelor administrate pana in aceasta faza a urmaririi penale, tribunalul apreciaza ca in cauza sunt suficiente indicii temeinice, in acceptiunea data de lege acestei notiuni, care conduc la presupunerea rezonabila ca inculpatii au savarsit faptele pentru care sunt cercetati.
Astfel, cu privire la activitatile desfasurate de inculpatul C S, instanta retine :
Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate intre P G si P F la data de 8 octombrie 2008 (fila 116 - volum III, u.p.) a rezultat ca cesta din urma i-a sugerat numitului P C ca se poate interveni la inculpatul C S, pentru a favoriza echipa FC in partida ce urma a fi disputata cu FC, in data de 19.10.2008.
Apreciem ca aceasta convorbire lasa sa se intrevada disponibilitatea arbitrului nominalizat de a favoriza echipa FC
Ulterior acestei convorbiri, P C l-a sunat pe F L si i-a comunicat numele arbitrilor ce presupunea ca vor fi delegati la acest meci de fotbal, printre care si pe cel al inculpatului C S (fila 117-vol III u.p.).
Inculpatul C S a fost delegat ca arbitru la meciul de fotbal FC - FC de catre Presedintele C. C. A., numitul C.G. partida disputandu-se la data de 19.10.2008, ora 17,00, incheindu-se cu victoria echipei FC cu scorul de 1 - 0.(prin executarea de catre T, in minutul 85, a unei lovituri de la 11 m acordata de arbitrul C)
Dupa terminarea partidei, la ora 19.00, P C i-a trimis un SMS numitului C G avand continutul "sa va dea Dumnezeu sanatate" (fila 118 - vol. III .u.p.) ceea ce, in opinia instantei, se constituie, coroborat cu datele mentionate mai sus, intr-un indiciu serios privind existenta intentiei de corupere a arbitrului principal (C), prin intermediul Presedintelui C.C.A..
Din continutul altor convorbiri telefonice purtate intre F L si P C, ( f 26 vol III up) intre F L si I M, instanta a identificat indicii de pregatire a unei operatiuni de rasplatire a arbitrului inculpat C pentru meciul FC - FC precum si pentru favorizarea pe viitor a echipei FC, aceasta si pe fondul faptului ca numitul P C cunostea despre SC ca era in calcul pentru functia de Presedinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor din cadrul FRF.
Un alt indiciu care convinge asupra existentei operatiunilor de corupere il constituie convorbirea dintre F L si inculpatul C S, (f 31 vol III up ) urmata de vizita lui F la domiciliul inculpatului, pe fondul aranjarii acestei vizite de catre numitul I M care, intr-o convorbire telefonica cu C, ii comunica acestuia ca a doua zi ( 24.12.2008) urmeaza sa trimita pe cineva la C cu un cadou din partea sa.
Si discutiile ulterioare acestei vizite, intre FL si P C pe de o parte, ( la data de 24.12.2008) F L si I M pe de alta parte, atesta faptul ca a avut loc o intelegere cu inculpatul C, ce a vizat favorizarea pe mai departe a echipei FC in competitiile sportive angrenate, acesta primind in schimb suma de 15.000 USD si alte bunuri materiale.
In aceleasi convorbiri exista si o confirmare a reusitei operatiunii (Facaleata multumindu-i lui Ianovschi " da, sarumana" atunci cand acesta il intreaba daca a rezolvat operatiunea), despre care instanta apreciaza ca este una de corupere, apreciere pe care o fundamentam in raport de coroborarea indiciilor mai sus prezentate.
In declaratiile date, inculpatul C a confirmat vizita lui F la domiciliul sau in data de 24.12.2008, insa a sustinut ca nu a avut cu acesta nicio discutie legata de favorizarea trecuta si viitoare a echipei FC
Sustinerea inculpatului nu poate fi retinuta in conditiile in care, din convorbirile telefonice la care s-a facut referire despre suma de 15.000 USD, sticlele de bautura si despre posibilitatea coruperii acestuia (afirmatii facute de catre numitul P F dar si de catre I M, in mod indirect), a rezultat ca vizita a avut cu totul un alt scop decat cel prezentat de inculpat.
In ceea ce priveste sustinerea avocatului inculpatului, care a invocat nelegala folosire in motivarea propunerii de arestare, a interceptarilor telefonice purtate intre alte persoane si care nu-l vizau pe clientul sau, pentru care nu s-a autorizat interceptarea convorbirilor telefonice, tribunalul retine ca aceasta este nefondata, fata de disp.art.912 alin.5 c.proc.pen conform carora convorbirile sau comunicarile interceptate si inregistrate pot fi folosite si in alta cauza penala daca din cuprinsul acestora rezulta date sau informatii concludente si utile privitoare la pregatirea sau savarsirea unei alte infractiuni dintre cele prev la art 91/1 alin 1 si 2. (aspect valabil si in ceea ce priveste convorbirile ce il vizau pe inculpatul M L )
Cu privire la incadrarea juridica a faptelor presupus a fi savarsite de acest inculpat, de luare de mita sau de primire de foloase necuvenite, apreciem ca in aceasta faza incipienta a cercetarilor, nu are relevanta incadrarea exacta a faptelor in disp art 254 sau 256 Cod penal, importanta fiind indeplinirea conditiilor prev. de art. 143 si mai ales art.148 lit.f c.proc.pen., respectiv comiterea unei fapte prevazute de legea penala si sanctionarea acesteia cu pedeapsa inchisorii mai mare de 4 ani, conditie indeplinita de actele materiale pentru care s-au facut cercetari in prezenta cauza.
In ceea ce ii priveste pe inculpatii S M si L M se retine ca acestia au fost delegati de catre Presedintele Comisiei Centrale a Arbitrilor - C G, primul ca arbitru asistent si al doilea ca observator, in meciul de fotbal FC - O G, partida desfasurata la data de 23.11.2008, ora 19,00 in M.
Inainte de disputarea acestui meci, mai precis in jurul orelor 16.42, inculpatul S M a fost apelat telefonic de F L , care i-a propus sa se vada dupa terminarea partidei, pentru ca "ar fi 3.000 de motive pentru a sta de vorba", oferta care este acceptata de catre inculpat care raspunde ,,bine, bine".
Prin urmare, aceasta discutie nu s-a limitat la aspecte pur organizatorice, asa cum a sustinut inculpatul, ci in mod clar a vizat o eventuala recompensa pentru modul favorizant in care inculpatul ar fi arbitrat acest meci.
Desi expresiile folosite de interlocutori nu sunt explicite, dat fiind mijlocul de comunicare ales, cat si suspiciunea asupra posibilitatii ascultarii convorbirilor, apreciem ca, in contextul in care au fost rostite, (pe fondul arbitrarii meciurilor, a discutiilor anterior purtate intre F L si M L) este vorba despre derularea unor activitati de corupere incriminate de legea penala.
In mod clar acele 3.000 de motive despre care se vorbeste nu sunt de natura organizatorica ci reprezinta un eufemism menit sa ascunda adevarata natura a notiunii la care s-a facut referire prin folosirea numeralului 3.000.
Este de mentionat ca, anterior abordarii inculpatului S de catre F L, s-au purtat numeroase discutii intre acesta si P C, in cadrul carora se vehiculau sumele de bani si alte avantaje ce urmau a fi remise arbitrilor si observatorilor desemnati pentru acest meci (M - arbitru de centru care a comunicat prin intermediul sms-urilor cu F, B A caruia F ii comunica faptul ca in meciul cu O, "avem omul nostru " in persoana arbitrului M M (fila 240), aspect comunicat si lui I M (fila 244-vol.III.)).
De asemenea, din discutiile purtate intre I si F la 24.11.2008, (fila 271-vol.III.), rezulta ca M L i-a ajutat pe cei de la FC sa intermedieze contactul cu inculpatul S M in vederea arbitrarii in favoarea echipei finantate C P.
O alta dovada a faptului ca S a primit suma de bani in schimbul favorizarii echipei FC cu echipa O G, o constituie convorbirea telefonica purtata intre M Lsi F, in cursul careia s-a facut referire la interventia pe care L Ml urma a o face pe langa S, asigurandu-l pe F ca rezolva el aceasta problema, pentru ca F "sa nu mai fie nevoit sa caute in alta directie".
Din convorbirea purtata intre inculpatii F si M L la 21.11.2008, rezulta clar ca inculpatul L M pretinde suma de 3000 dolari pentru a favoriza echipa FC in meciul cu O G (F L I -"Nea M...voiam sa-ti spun, n-am ce dracu sa fac...trebuie sa va bat.", la care L M raspunde "trebuie sa ne tragem 3... a ?") dupa care stabilesc sa se intalneasca a doua zi la Hotel C.
Imediat dupa aceasta, F il apeleaza pe P care ii spune "da-i doua , sigur " (fila 250 vol. III u.p.), discutand intre ei, dar si cu L M despre modul cum urmau a fi abordati si ceilalti arbitri.
Desi inculpatul L M a negat ca s-ar fi intalnit cu F , in data de 22.11.2008, inainte de disputarea partidei la care a fost delegat ca observator, acest lucru este confirmat de convorbirea telefonica dintre F L si PC, purtata la aceeasi data, P sunand chiar in timpul intrevederii dintre cei doi, cerandu-i lui F sa nu-i dea inca observatorului suma promisa.(P C "sa nu-i dai. Ii dai dupa", la care F raspunde "Dar e tarziu". PC :"Deja ai?" F.L..:"Da. Da."
Fata de cele mai sus expuse, instanta apreciaza ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art. 143 c.proc.pen., dar si cele prev. de art. 5 paragraful 1, lit.c din Conventia Europeana a Drepturilor Omului, in sensul existentei acelor motive verosimile de a banui ca inculpatii au comis o infractiune, care in jurisprudenta CEDO (cazul Fox, Campbell si Hartley c. Regatul Unit) au fost definite ca acele fapte si informatii care ar indica unui observator obiectiv ca persoana respectiva ar fi putut savarsi infractiunea.
In ceea ce priveste incalcarea dreptului la aparare al inculpatului M L, prin aceea ca acesta nu a fost audiat de catre procuror dupa intocmirea referatului cu propunerea de arestare preventiva, se constata ca sustinerea este vadit nefondata deoarece in procedura penala nu exista un text de lege care sa instituie o astfel de obligatie.
Potrivit disp ar 149/1 alin 1Cod pr penala, cand procurorul considera ca in interesul urmaririi penale este necesara arestarea inculpatului, numai dupa ascultarea acestuia in prezenta aparatorului, intocmeste propunerea motivata de luare a masurii arestarii preventive. Prin urmare aceasta obligatie de ascultare a inculpatului este anterioara intocmirii propunerii de arestare si a fost respectata in cauza de fata.
5Cu privire la calitatea de functionari ai arbitrilor si ai observatorilor, tribunalul apreciaza ca acestia pot fi subiecti activi ai infractiunii de luare de mita pentru urmatoarele considerente:
Subiect activ al infractiunii de luare de mita trebuie sa aiba calitatea, in orice caz, de functionar lato sensu.
In cazul art. 147 c.proc.pen., notiunea de gen o reprezinta reglementarea prev. de alin.2 ,care se ocupa de definirea termenului de functionar, iar specia o reprezinta alineatul 1 al aceluiasi articol , care defineste functionarul public.
Cu toate ca in acest stadiu al cercetarilor nu putem aprecia asupra caracterului public sau nepublic al activitatii prestate de inculpati, consideram ca ei pot fi subiecti activi ai infractiunilor imputate, intrucat exercita o insarcinare in serviciul unei persoane juridice de drept privat, in speta Comisia Centrala a Arbitrilor din cadrul FRF, activitate ce se circumscrie notiunii de "functionar" ca notiune de gen definita de art. 147 alin.2 c.proc.pen.
De altfel, in practica instantei supreme (decizia nr. 3954/1999) s-a aratat ca persoana care exercita o insarcinare in serviciul unei persoane juridice are calitatea de functionar, indiferent daca este incadrata sau nu cu contract de munca, fiind suficient sa existe o insarcinare in serviciul acesteia, care poate fi sau nu retribuita .
Desi s-a mai aratat de catre inculpatul L M ca rolul unui observator nu este covarsitor in ceea ce priveste deznodamantul unui meci de fotbal, sarcina acestuia rezumandu-se doar la intocmirea unui raport cu privire la prestatia arbitrilor, aceasta sustinere nu poate fi primita intrucat prin acest raport, intocmit dupa terminarea partidei, se acorda anumite note pentru prestatia arbitrilor, iar in ipoteza in care acest raport este nefavorabil, iar nota acordata este mica, arbitrul vizat nu mai este delegat la urmatoarele partide din campionatul national si poate fi sanctionat de comisiile de disciplina din cadrul FRF.
In ceea ce priveste incidenta in cauza a dispozitiilor art. 148 lit.f c.proc..pen, tribunalul retine urmatoarele:
Sub aspectul conditiilor de admisibilitate a propunerii de arestare preventiva, aceasta masura poate fi dispusa daca pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este inchisoarea mai mare de 4 ani si exista probe ca lasarea in libertate a inculpatului prezinta pericol concret pentru ordinea publica.
Prima conditie este indeplinita, intrucat, faptele pentru care sunt cercetati inculpatii indiferent de incadrarea juridica a acestora in disp art. 254 sau 256 Cod penal, sunt sanctionate de lege cu inchisoare mai mare de 4 ani.
In ceea ce priveste conditia pericolului concret pentru ordinea publica si aceasta este indeplinita si rezulta din urmatoarele aspecte:
Inculpatii, in calitatea pe care au avut-o de arbitri si observatori - obligati potrivit art.44 lit."d" din Regulamentul de Organizare si Desfasurare a Activitatii Arbitrilor de Fotbal, sa respinga orice incercare de influentare sau coruptie si sa sesizeze imediat organele conducatoare ale activitatii fotbalistice in cazul in care se petrece o astfel de fapta, nu numai ca nu au actionat in acest mod, ci s-au folosit de pozitiile pe care le detineau pentru a obtine foloase materiale in mod facil si injust, in detrimentul normalei desfasurari a activitatilor fotbalistice.
Starea de pericol pentru ordinea publica, in cazul inculpatilor, presupune o rezonanta sociala a unor fapte grave atat in randul celor ce iubesc fotbalul, a celor ce investesc sub orice forma in acest sport (patroni de cluburi, persoane ce pariaza la casele de pariuri, mass media prin scaderea interesului consumatorilor de fotbal pe fondul vicierii climatului de fair play, care ar trebui sa anime asemenea activitati ), dar si la nivelul intregii ordini sociale, intr-un context in care imaginea fotbalului este afectata de acuzatii de coruptie tot mai frecvente, in legatura cu care se asteapta o reactie cat mai prompta si eficienta a organelor judiciare.
De asemenea, este important si prejudiciul cauzat unor cluburi de fotbal prin aranjarea unor meciuri de fotbal, fie prin promovarea unor echipe in Liga I pe alte criterii decat competitivitatea, fie prin obtinerea unor locuri superioare in clasament, care dau posibilitatea de a accede in Cupele Europene si implicit, de a obtine mari beneficii materiale, prin castigarea unor drepturi de televizare si prin sporirea interesului pentru activitatea unui astfel de club.
Se constata ca in alte tari confruntate cu existenta unui asemenea fenomen (Italia, Polonia) reactia organelor judiciare si a forurilor fotbalistice a fost una prompta si exemplara, prin cercetarea si condamnarea persoanelor implicate si prin retrogradarea echipelor care au fost favorizate prin arbitrajul incorect.
Apreciem ca in acest context masura preventiva impotriva persoanelor fata de care sunt indicii rezonabile ca au comis infractiuni de coruptie, trebuie sa reflecte si mesajul social transmis prin intermediul justitiei, deoarece coruptia necesita un mesaj de descurajare.
Este adevarat ca dreptul la libertate si la siguranta, consacrat de art.5 din CEDO, este un drept inalienabil, reprezentand unul dintre cele mai importante drepturi consacrate de Conventie, dar nu este mai putin adevarat ca, in circumstante exceptionale, prin gravitatea lor deosebita si prin reactia publicului la savarsirea lor, anumite infractiuni pot sa suscite o tulburare sociala de natura sa justifice detentia inainte de proces, cel putin pentru un anumit timp (asa cum a statuat CEDO in cauza Letellier c. Frantei).
In speta de fata, constientizarea publicului ca prin aranjarea unor meciuri se pot obtine anumite sume de bani in mod usor, poate crea o stare de natura a periclita ordinea publica in contextul socio-economic actual si poate da un exemplu negativ celor care se apropie de acest fenomen.
De asemenea, nu este de neglijat nemultumirea pe care ar crea-o lasarea in libertate a inculpatilor in randul celor fata de care s-a luat deja o astfel de masura preventiva chiar si pentru fapte de o gravitate mai redusa, ceea ce ar compromite ideea de dreptate , de combatere a fenomenului infractional.
Fata de actele de cercetare efectuate in acest caz foarte complex, care dezvaluie implicarea unui numar foarte mare de persoane in aceste practici ce contravin in mod flagrant desfasurarii competitiilor sportive, constituite intr-o adevarata retea , tribunalul apreciaza, de asemenea, ca ar fi afectata ordinea publica prin lasarea in libertate a inculpatilor.
Este adevarat ca odata cu trecerea timpulu
Sursa: Portal.just.ro
Alte spete Arest preventiv
Arest preventiv - Sentinta penala nr. Incheiere din 18-05-2009 din data de 18.05.2009Arest preventiv - Decizie nr. 196 din data de 17.10.2016
Arest preventiv - Decizie nr. 274 din data de 22.11.2016
Arest preventiv - Decizie nr. 135 din data de 02.05.2017
Arest preventiv - Sentinta penala nr. 135 din data de 02.05.2017
Arest preventiv - Rezolutie nr. 22/I din data de 06.03.2014
Arest preventiv - Rezolutie nr. 15/I din data de 13.02.2014
Arest preventiv - Rezolutie nr. 73/I din data de 04.06.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 36/I din data de 14.03.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 20/I din data de 09.02.2013
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 39/I din data de 20.03.2013
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 36/I din data de 14.03.2013
Prelungirea arestarii preventive art. 174-176 al.1 lit. d din Codul Penal cu aplicarea art. 75 lit. a din Codul Penal - Rezolutie nr. 37/I din data de 15.03.2013
Propunere arestare preventiva - Rezolutie nr. 145/I din data de 13.11.2012
Propunere arestare preventiva - Rezolutie nr. 144/I din data de 13.11.2012
Art. 300 ind. 2 C.p.p. - Rezolutie nr. 2/I din data de 15.02.2013
Arest preventiv - Rezolutie nr. 159/I din data de 04.12.2012
Arestare preventiva - Rezolutie nr. 85/Ic din data de 20.07.2012
Mentinere stare de arest - art. 300 ind. 1 C.p.p. - Rezolutie nr. 2/Ic din data de 03.07.2012
Prelungire arest preventiv - Rezolutie nr. 79/Ic din data de 03.07.2012