contestatie proces verbal adunare creditori Legea 85/2006

Art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006
Conditiile exercitarii votului de catre creditori. intocmirea tabelului definitiv de creanta. Consecinte. Limitele restrictiilor impuse de art. 100 alin. 5 din Legea nr. 85/2006
Constata ca prin cererea inregistrata pe rolul acestei instante la data de 26.09.2014 creditorul D.. G. .F_.. prin AFF... in nume propriu si in calitate de reprezentant al Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice a formulat contestatie impotriva procesului-verbal al adunarii generale a creditorilor debitorului S.C. E. S.A. din data de 23 septembrie 2014 solicitand anularea acestuia.
Se arata in motivare ca in cadrul adunarii administratorul judiciar a considerat ca planul a fost votat de trei categorii de creditori din cinci, solicitarea sa de prorogare a discutarii acestuia fiind respinsa. in mod gresit s-a considerat ca ar fi votat planul in conditiile in care se impunea discutarea lui dupa solutionarea contestatiei formulate impotriva tabelului definitiv de creante.
in urma solutionarii contestatiilor fata de tabelul preliminar de creante administratorul judiciar a procedat la intocmirea celui definitiv in care creditorul Statul Roman a fost inscris cu suma de 0 lei la categoria creditori garantati, desi prin sent. nr. 4814/22.05.2014 s-a dispus in sens contra. Evaluarea garantiilor constituite a stabilit ca valoarea activelor debitorului in cazul continuarii activitatii este de 13.653.814 euro, creditorul Banca T_ avand o garantie in cuantum de 573.443 euro, insa fiind inscris cu suma de 25.106.945 lei.
Cu toate ca tabelul definitiv a fost contestat, administratorul judiciar a procedat la convocarea adunarii creditorilor, masura supunerii la vot a planului de reorganizare fiind vadit nelegala intrucat in masura in care s-ar admite contestatia ar fi modificata ponderea votului in cadrul grupei creditorilor garantati.
Administratorul judiciar a permis exercitarea dreptului de vot creditorului S.C. A.o. S.A. desi in privinta acestuia sunt incidente prevederile art. 100 alin. 5 din Legea nr. 85/2006, votul acestuia putand fi luat in considerare numai in masura in care ar fi primit mai putin decat in caz de faliment.
Votul creditorului S.C. M.T.. S.R.L. nu poarta mentiunea de aprobare din partea administratorului judiciar al acestei societati aflate in insolventa, fiind semnat numai de administratorul special. in plus, categoria creditorilor indispensabili a fost creata in mod artificial intrucat trebuia reflectata in tabelul definitiv de creante. Calificarea creditorilor S.C.
EE.F.. S.A., S.C. A.o. S.A. si S.C. T..S.A. in acest sens nu este legala intrucat acestia nu pot sista furnizarea utilitatilor, iar creditorii S.C. UT.. S.A. si S.C. M.T.. S.R.L. au fost inclusi in aceasta categorie fara nicio justificare.
La prezenta contestati a fost conexata contestatia formulata de creditorul Primaria mun. O.. care a solicitat anularea procesului-verbal in sensul consemnarii valabilitatii votului exprimat.
Se arata in motivare ca in urma contestatiei formulate in adunarea creditorilor de catre creditorul S.C. UT.. S.A. prin prisma prevederilor art. 100 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 administratorul judiciar a considerat ca nu poate sa voteze. Masura contravine prevederilor art. 6 alin. 2 si 77 din Legea nr. 215/2001 potrivit carora intre consiliul local si primar nu exista raporturi de subordonare, debitorul fiind infiintat prin hotarare adoptata de Consiliul Local al mun. O.., astfel incat este subordonat acestuia, iar nu primarului. in aceste conditii se impunea retinerea valabilitatii votului sau.
Aceleasi acte au fost atacate de creditorul SC UT.. SA care a solicitat anularea aratand ca subzista sase motive de nelegalitate a acestora. Astfel, creditorul ANRSPS a fost inscris in categoria creditorilor bugetari, desi prin sent. nr. 4914/F/2014 s-a dispus ca acesta sa fie inscris in categoria prevazuta de art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006. Masura neinscrierii in categoria creditorilor garantati contravine principiilor desfasurarii transparente a procedurii.
La adunarea creditorilor nu a fost prezentat mandatul reprezentantilor sindicali, existand neconcordante in privinta calificarii creantei acestora ca fiind defavorizata. Lista creditorilor indispensabili a fost creata in mod gresit intrucat creditorii S.C. M.T.. S.R.L. si S.C. A.o. S.A. nu indeplinesc conditia prevazuta de art. 96 alin. 1 coroborat cu art. 49 alin. 1. Activitatea debitorului poate continua si fara serviciile prestate de acestia, dovada fiind faptul ca in prezent este achizitionat carbune din Ungaria la un pret mai mic decat cel oferit de S.C. M.T.. S.R.L.
De altfel, creditorul S.C. A.o. S.A. nu putea vota intrucat prin planul de reorganizare se prevede ca acesta nu primeasca nicio suma, situatie regasita si in caz de faliment. Fiind sun control comun cu debitorul votul putea fi exprimat numai in masura in care ar fi primit mai putin decat in caz de faliment, art. 101 alin. 2 lit. c ) din Legea nr. 85/2006 fiind clar in acest sens. Tocmai de aceea, se impunea retinerea imprejurarii ca votul creditorului nu este valabil, iar in cadrul clasei a IV-a nu a fost intrunita majoritatea simpla, sens in care s-a pronuntat si Curtea de apel O.. in deciziile nr. 3/14.01.2014 si 14/23.01.2014.
Votul exprimat de catre creditorul S.C. M.T.. S.R.L. nu a fost aprobat in prealabil de catre administratorul judiciar al acestuia, fiind un act de dispozitie ce impunea existenta unei incuviintari prealabile.
Planul de reorganizare nu intruneste conditiile prevazute de art. 101 alin. 1 lit. c ) si alin. 2 lit. a ), legea neperimtand stergerea in intregime a unei creante, ci numai reducerea cuantumului acestora. Din moment ce nu sunt prevazute plati pentru majoritatea creditorilor, acestia vor suporta si pierderea TVA, scopul conceperii planului fiind fraudarea intereselor creditorilor. El rezulta cu claritate din faptul ca a fost prevazuta plata a numai 10 % din valoarea creantelor.
in dovedire a fost solicitata proba cu inscrisuri, iar in drept au fost invocate prevederile art. 14 alin. 7, 95, 2, 3 pct. 20 si 21 a), 96,100, 101 si 138 lit. d) din Legea nr. 85/2006.
La prezenta contestatie a fost conexata contestatia formulata de creditorul CEO.. SA prin care a solicitat anularea acelorasi acte sustinand ca nu puteau vota in mod valabil creditorii S.C. A.o. S.A. si Primaria mun. O.. intrucat sunt legati printr-o relatie de control in sensul pietei de capital. Votul creditorului S.C. M.T.. S.R.L. trebuia confirmat de administratorul judiciar, planul de reorganizare prevazand un sold final dupa trei ani de 20.010.803 lei la care se adauga creante de incasat in suma de 701.195.200 lei.
Fluxul de numerar previzionat este de 653.794.411 lei, rezultand o diferenta de 56.852.654 lei care ar ramane debitorului, astfel incat se impune modificarea lui. Planul nu prevede modul de repartizare a profitului realizat, creditorul ANRSPS fiind inclus in mod nevalabil in categoria creditorilor bugetari.
in drept au fost invocate prevederile art. 14 alin. 7, 16 alin. 1 din Legea nr. 85/2006, iar in probatiune a fost solicitata proba cu inscrisuri.
Prin notele de sedinta depuse administratorul judiciar a solicitat respingerea contestatiilor aratand ca hotararea adunarii creditorilor poate fi atacata numai pentru motive de nelegalitate, creditorul DGR... prin AFF... in nume propriu si in reprezentarea Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice invocand aspecte ce nu se incadreaza in prevederile art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006. Prorogarea momentului exprimarii votului asupra planului putea avea loc numai in masura in care acest lucru s-ar fi cerut cu respectarea prevederilor legii, astfel incat formularea din cadrul adunarii creditorilor a fost tardiva.
Planul de reorganizare a fost supus la vot dupa expirarea termenelor prevazute de art. 99 alin. 2 2 din Legea nr. 85/2006, neexistand vreun motiv care sa duca la amanarea exprimarii lui. inscrierea creditorului s-a facut in conformitate cu dispozitiile si considerentele sent. nr. 4814/F/2014, judecatorul sindic stabilind ca inscrierea se va face pana la concurenta garantiilor astfel cum se va stabili prin raportul de evaluare a acestora.
Potrivit evaluarii efectuate si tinand seama de sent. nr. 6028/F/2014 prin care s-a dispus reintregirea garantiilor creditorului Banca Transilvania S.A., creanta creditorului nu are vreo garantie asupra careia sa fie constituita.
Creditorului S.C. M.T.. S.R.L. nu i-a fost ridicat dreptul de administrare, astfel incat votul se impunea a fi semnat numai de administratorul special. Potrivit simularii efectuate in caz de faliment creditorul S.C. A.o. S.A. nu ar fi primit nimic, modul de interpretare a prevederilor art. 100 alin. 2 contravenind oricarei logici matematice sau juridice.
Grupa creditorilor indispensabili a fost creata prin planul de reorganizare. Lista fiind confirmata, astfel incat nu se poate sustine ca a fost intocmita cu incalcarea prevederilor legale. Faptul ca exista si alti furnizori de carbune si gaz in Romania nu trebuie sa conduca la ideea ca pot fi inlocuiti creditorii desemnati intrucat acestia trebuie raportati la situatia concreta a debitorului. Creditorul S.C. M.T.. S.R.L. furnizeaza carbune de mai multi ani debitorului, transportul acestuia fiind asigurat chiar de creditorul SC UT.. SA care nu a avut vreo obiectie pana in acest moment, iar creditorul ABAC...nu putea fi inclus in aceasta categorie intrucat este creditor bugetar.
Creditorul Primaria mun. O.. nu poate formula contestatie intrucat in cadrul adunarii creditorilor a votat pentru confirmarea planului, iar aplicarea prevederilor art. 2 alin. 1 pct. 16 din Legea nr. 297/2004 atrage incidenta faptului ca se afla sub control comun cu debitorul, fiind prevazute in favoarea sa plati prin planul de reorganizare.
Creanta creditor creditorului ANRSPS a fost inclusa in categoria celor bugetare intrucat acesta este un organ de specialitate al administratiei publice centrale finantat integral de la bugetul de stat. Legea nr. 85/2006 stipuleaza expres care sunt categoriile in functie de care se exprima votul, nefiind prevazuta distinct cea reglementata de art. 123 pct. 1, astfel incat, fata de imprejurarea ca nu detine o garantie asupra bunurilor aflate in patrimoniul debitorului, a fost inclusa in categoria celor bugetare.
Votul salariatilor in cadrul adunarii a fost exprimat cu respectarea prevederilor legale, planul de reorganizare prevazand plata creantelor salariale in primele 30 de zile de la data confirmarii planului.
Judecatorul sindic a procedat la administrarea probei cu inscrisuri.
La contestatia formulata de creditorul DGR... prin AFF... in nume propriu si in reprezentarea Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice a fost formulata o cerere de interventie in interes propriu de catre creditorul Administratia Fondului pentru Mediu a carei admitere in principiu a fost respinsa de judecatorul sindic la termenul din data de 26 noiembrie 2014.
Analizand actele si lucrarile dosarului judecatorul sindic retine in fapt ca la data de 23 septembrie 2014 a avut loc adunarea generala a creditorilor debitorului S.C. E...S.A. in cadrul careia a fost supus votului planul de reorganizare. Potrivit mentiunilor efectuate de catre administratorul judiciar acesta a fost votat de categoria creantelor salariale, chirografare stabilite potrivit art. 96 alin.l si de creditorii garantati, fiind respins de catre creditorii bugetari si cei chirografari.
Potrivit art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006 hotararea adunarii creditorilor poate fi desfiintata de judecatorul-sindic pentru nelegalitate la cererea creditorilor care au votat impotriva luarii masurii respective si au facut sa se consemneze aceasta in procesul-verbal al adunarii, precum si la cererea creditorilor indreptatiti sa participe la procedura insolventei care au lipsit de la sedinta adunarii creditorilor. Creditorii contestatori ( cu exceptia creditorului Primaria mun. O.. ) au votat impotriva planului de reorganizare, astfel incat acestia au legitimitatea procesuala de a formula contestatie.
in privinta creditorului Primaria mun. O.. aplicarea formalista a textului legal ar duce la concluzia ca acesta nu este indreptatit sa atace hotararea adunarii creditorilor din moment ce a votat planul de reorganizare. O asemenea concluzie nu poate fi primita intrucat votul sau nu a fost luat in considerare, stabilindu-se ca el nu poate vota intrucat ar fi incidente prevederile art. 100 alin. 5 din Legea nr. 85/2006. Refuzul retinerii valabilitatii votului acestui creditor echivaleaza cu votul impotriva masurii incluse pe ordinea de zi, astfel incat, avand in vedere ca exista aceeasi situatie juridica, tratamentul stabilit de lege trebuie sa fie acelasi (ubi eadem est ratio, eadem lex esse debet). Pe cale de consecinta, judecatorul sindic considera ca si acest creditor justifica calitate procesuala pentru a ataca hotararea adunarii creditorilor, impunandu-se examinarea legalitatii motivelor invocate.
Analiza lor impune retinerea cu titlu general a faptului ca art. 14 alin. 7 din Legea nr. 85/2006 prevede in mod expres actul de procedura ce poate fi desfiintat de catre judecatorul sindic : hotararea adunarii creditorilor. Nici o prevedere legala nu confera acestuia posibilitatea de a examina si anula procesul-verbal al adunarii creditorilor, act intocmit de administratorul judiciar si prevazut in mod distinct de alineatul 6 al aceluiasi articol. Tocmai de aceea, chiar daca prin intermediul contestatiilor au fost vizate ambele acte, examinarea legalitatii poate privi numai hotararea adunarii creditorilor.
in acest sens, urmarind dinamizarea procedurilor de insolventa art. 7 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 prevede cu titlu general ca citarea partilor, precum si comunicarea oricaror acte de procedura, a convocarilor si notificarilor se efectueaza prin Buletinul Procedurilor de Insolventa. Legea nu face nici o distinctie in functie de calitatea creditorilor implicati in procedura de insolventa prezumand ca din momentul publicarii actului de procedura in Buletinul Procedurilor de Insolventa acesta este cunoscut de toata lumea. Mai mult, modul de formulare a textului legal nu instituie vreo atenuare a regulii amintite, astfel incat in masura in care printr-o dispozitie speciala nu s-a derogat de la el, se va aplica art. 7 alin. 1.
Aplicarea acestei prezumtii presupune insa respectarea cu strictete a termenelor imperative impuse de aceleasi dispozitii legale. in acest sens art. 99 alin. 2 2 prevede ca sedinta adunarii creditorilor in care se va exprima votul asupra planului se va tine in termen de 20-30 de zile de la publicarea anuntului. Organizarea adunarii creditorilor mai devreme este de natura sa afecteze drepturile garantate creditorilor de aceasta dispozitie intrucat intervalul respectiv a fost gandit de legiuitor ca unul de reflectie.
Continutul unui plan de reorganizare poate presupune efectuarea unor analize complexe de natura economica si juridica ce impun trecerea unui interval mai mare sau mai mic de timp. Numai in acest fel creditorii au posibilitatea de a-si exprima in cunostinta de cauza votul in cadrul adunarii creditorilor, planul de reorganizare fiind, finalemente, un contract incheiat sub auspiciile justitiei.
Asa fiind, judecatorul sindic retine ca publicarea anuntului pentru votul asupra planului s-a facut cu respectarea acestor dispozitii legale, prorogarea discutarii lui la termenul stabilit de administratorul judiciar prin anunt neavand vreun suport legal. Chiar daca creditorul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice a formulat o contestatie impotriva tabelului definitiv de creante, simplul fapt al depunerii sale nu impiedica derularea in continuare a procedurii insolventei si parcurgerea etapelor prevazute de aceasta atata timp cat masurile luate de administratorul judiciar nu au fost suspendate de judecatorul sindic in conditiile stabilite de art. 21 alin. 4 teza finala din Legea nr. 85/2006. Tocmai de aceea, considera ca acest motiv nu poate fi primit.
Cat priveste mecanismul votului exprimat in cadrul adunarii creditorilor trebuie precizat ca potrivit art. 74 alin. 1 din Legea nr. 85/2006 dupa ce toate contestatiile la creante au fost solutionate, administratorul judiciar va inregistra, de indata, la tribunal si va avea grija sa fie afisat la sediul acestuia tabelul definitiv al tuturor creantelor impotriva averii debitorului, aratand suma, prioritatea si situatia-garantata sau negarantata- a fiecarei creante, intocmirea lui reprezinta un moment esential in cadrul procedurii insolventei intrucat la acest moment este conturata masa pasiva, categoriile de creditori, legea conferindu-le abia de acum dreptul de a participa la votul asupra planului de reorganizare sau la orice repartitii de sume in caz de faliment in procedura simplificata (art. 74 alin. 2 din Legea nr. 85/2006).
Fiind un act emanat de la administratorul judiciar si care reflecta rezultatul analizei facute de catre el, nu exista posibilitatea legala de a se opera de catre acesta vreo modificare decat in masura in care s-ar prevedea altfel.
in acest sens, art. 41 alin. 2 prevede ca inscrierea creantelor garantate in tabelul definitiv de creante se va face pana la valoarea garantiei stabilite prin evaluare dispuse de administratorul judiciar. Acest aspect a fost retinut de judecatorul sindic in considerentele sent. nr. 4814/F/22.05.2014 prin care au fost solutionate contestatiile la tabelul preliminar de creante al debitorului.
Cu acel prilej s-a aratat in mod expres ca din inscrisurile depuse rezulta ca au fost constituite garantii pentru toate sumele acordate debitorului, la acel moment neputandu-se stabili cu certitudine faptul ca bunurile nu ar acoperi in intregime creanta pretinsa. in masura in care dupa depunerea raportului de evaluare se va constata realitatea celor sustinute in cadrul contestatiei, administratorul judiciar avea obligatia legala de a face corectiile ce se impun in cuprinsul tabelului de creante, nefiind necesara interventia vreunui alt participant la procedura, insa numai in limitele retinute prin respectiva hotarare intrata in puterea de lucru judecat si cu respectarea tuturor prevederilor legale relevant.
in considerentele hotararii nu s-a retinut ca garantiile constituite nu ar fi valabile, trimiterea facuta de administratorul judiciar la prevederile Noului cod civil fiind irelevanta din moment ce acestea au fost constituite asupra tuturor bunurilor mobile si imobile anterior intrarii in vigoare a acestui act normativ. Numai publicitatea pentru o parte din garantiile amintite s-a efectuat ulterior momentului amintit si deschiderii procedurii insolventei, motiv pentru care s-a si considerat ca garantiile aferente sumei de 1.791.205 lei nu sunt opozabile creditorilor, impunandu-se inscrierea creditorului la categoria creditori garantati.
Diferenta creantei pretinse de catre creditor a fost considerata ca fiind garantata, insa pana la limita ce va rezulta din raportul de evaluare. Din moment ce creditorul si-a constituit garantia asupra tuturor bunurilor mobile si imobile absorbind practic intregul activ in favoarea sa, in mod firesc creanta sa este garantata pana la aceasta valoare.
in acest sens, trebuie precizat ca in cuprinsul raportului de evaluare s-a facut o defalcare a activului in functie de imprejurarea ca acesta este afectat sau nu de garantii. Valoarea cumulata a acestuia nu depaseste creanta pretinsa prin declaratia de creanta de catre creditorul Statul Roman prin Ministerul Finantelor Publice, astfel incat premisa acestuia este gresita. Dupa deducerea valorii bunurilor afectate de garantii in favoarea celorlalti creditori s-ar fi impus ca diferenta in cuantum de 10.560.258 euro ( echivalent in lei) sa fie considerata ca fiind afectata garantiei acestui creditor, astfel incat sub acest aspect contestatia este intemeiata impunandu-se admiterea ei si retinerea indreptatirii creditorului DGR... prin AFF... pentru Statul Roman de a vota pentru suma respectiva la categoria creditori garantati.
Includerea in aceeasi categorie a creditorului ANRSPS impune raportarea la dispozitiile aceleiasi hotarari judecatoresti, stabilindu-se de catre judecatorul sindic ca in tabelul de creante acest creditor trebuie inscris la categoria creantelor prevazute de art. 123 pct. 1 din Legea nr. 85/2006. Nici un paragraf al acestei sentinte nu a recunoscut calitatea de creditor garantat respectivului creditor, includerea lui impunandu-se prin prisma prevederilor art. 5 2 din Legea nr. 82/1992 potrivit carora creantele Administratiei Nationale a Rezervelor de Stat sau a unitatilor subordonate sunt asimilate cheltuielilor necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, care se satisfac cu prioritate fata de toti creditorii.
De altfel, art. 123 stabileste ordinea de distribuire in cazul vanzarii altor bunuri decat cele afectate de garantii, distribuirile in cazul celor din urma fiind reglementate de art. 121. Simpla lecturare a celor doua texte legale conduce la concluzia ca includerea creditorului in categoria celor garantati este lipsita de orice temei, astfel incat acest motiv nu poate fi retinut.
Referitor la votul exprimat de creditorii S.C. EE.F.. S.A., S.C. A.o. S.A., C. N_..T. S.A. si S.C. M.T.. S.R.L. retine ca art. 96 alin. 1 instituie posibilitatea desemnarii unei categorii separate de creante compuse din acele creante chirografare care, in sensul art. 49 alin. 1, apartin furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti. Din moment ce textul are in vedere numai creditorii chirografari, aplicarea principiului de interpretare per a contrario conduce la concluzia ca in cazul celor bugetari nu este posibila includerea lor, astfel incat sustinerea creditorului S.C. UT.. S.A. referitor la creditorul ABAC...nu este lipsita de orice temei legal.
Trimiterea pe care textul o face la art. 49 alin. 1 impune raportarea la desfasurarea activitatilor curente astfel cum este ea definita de art. 3 pct. 14 din Legea nr. 85/2006. Lecturarea acestuia conduce la concluzia ca enumerarea nu este exhaustiva din moment ce se foloseste sintagma "cum ar fi", fapt ce permite includerea in categoria activitatilor curente si a altora care corespund intentiei avute in vedere de legiuitor la precizarea celor trei. Ele sunt de natura sa permita conservarea situatiei financiar-contabile a debitorului din momentul deschiderii procedurii insolventei si pana la cel al confirmarii sau respingerii planului de reorganizare.
Asa fiind, trebuie precizat ca specificul activitatii debitorului impune in mod obligatoriu recurgerea la utilizarea energiei electrice si apei, asigurarea lor realizandu-se prin intermediul unor societati de transport. in absenta acestora activitatea sa nu ar putea fi conceputa, debitorul avand neindoielnic in raport cu creditorii amintiti calitatea de consumator captiv.
Cu toate acestea nu trebuie omis ca art. 96 alin. 1 impune numai doua conditii necesare si suficiente pentru formarea distincta a acestei categorii de creditori : sa faca parte din categoria furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si sa nu pot fi inlocuiti. intrucat prima a fost deja retinuta, se impune examinarea celei de-a doua.
Liberalizarea pietei energiei electrice si a serviciilor de furnizare a apei nu determina prin ea insasi posibilitatea ca intr-un interval scurt de timp un consumator sa poata alege un alt furnizor ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu. Natura specifica a bunurilor furnizate impune folosirea unei anumite retele pentru transportul acesteia, retea ce ramane administrata de un grup restrans de societati comerciale. Tocmai de aceea, posibilitatea inlocuirii la care face trimitere textul legal trebuie interpretata in sens concret, nu prin raportare la una teoretica si care s-ar dovedi imposibil de transpus in realitate.
Din aceasta perspectiva judecatorul sindic considera ca posibilitatea incheierii unui alt contract de aceeasi natura cu cel incheiat intre debitor si creditorii amintiti este aproape nula la acest moment atat datorita situatiei in care se afla primul, cat si datorita perioadei de timp pe care executarea lui ar presupune-o. Tocmai de aceea, considera ca este intrunita si cea de-a doua conditie, administratorul judiciar confirmand in mod corect categoria furnizorilor fara de care activitatea debitorului nu se poate desfasura si care nu pot fi inlocuiti.
Faptul ca acestia nu au fost prevazuti in tabelul definitiv de creante nu are nicio relevanta din moment ce legea permite crearea acestei categorii prin planul de reorganizare, astfel incat impunerea unui alt moment nu este acoperita de lege.
Valabilitatea votului exprimat de creditorii S.C. A.o. S.A. si Primaria mun. O.. impune si raportarea la restrictiile impuse de art. 100 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 potrivit caruia creditorii care, direct sau indirect, controleaza, sunt controlati sau se afla sub control comun cu debitorul, in sensul legislatiei de capital pot participa la sedinta, dar pot vota cu privire la plan doar in cazul in care acesta le acorda mai putin decat li s-ar acorda in caz de faliment. Scopul urmarit de legiuitor prin instituirea respectivei interdictii decurge din dorinta de a impiedica crearea unui avantaj in favoarea acestora datorita dublei pozitii pe care o ocupa : creditori si persoane care controleaza debitorul.
in acest sens in considerentele sent. nr. 2642/F/25.09.2013 pronuntate in dos. nr. 7012/111/2012 repartizate spre solutionare acestui complet de judecata (jurisprudenta la care fac trimitere doi dintre creditori ) s-a retinut ca valorificarea bunurilor aflate in patrimoniul debitorului nu ar duce la acoperirea tuturor creantelor creditorilor garantati, bugetari si a celor chirografari preferati la distribuire de legiuitor in dauna celor subordonati. Admitand ca intreg activul detinut de catre debitor ar fi valorificat la valoarea stabilita prin planul de reorganizare
- 5.376.597 lei ( fapt greu de crezut avand in vedere situatia economica actuala ), prin indestularea categoriilor amintite s-ar ajunge la un rest de 1.902.526 lei ce s-ar impune a fi distribuit celor doi creditori.
Prin planul de reorganizare se prevede insa ca acestia sa primeasca cumulat suma de 2.049.681 lei, suma ce depaseste cea stabilita prin aplicarea regulilor prevazute de lege in cazul distribuirilor. Mai mult, daca se tine seama ca desfasurarea procedurii genereaza o serie de cheltuieli la care se adauga onorariul administratorului judiciar se poate trage concluzia certa ca acoperirea creantelor s-ar face intr-un procent mult mai mic. Votarea in aceste conditii a planului de reorganizare de catre cei doi creditori s-a facut cu infrangerea prevederilor art. 100 alin. final, dispozitia fiind una de ordine publica. Tocmai de aceea, judecatorul sindic a considera ca nu se poate retine ca fiind valabil exprimat votul acestora.
Situatia de fapt retinuta in acel cadru procesual difera fundamental de cea din prezentul dosar intrucat in cazul creditorului S.C. A.o. S.A. prin planul de reorganizare se prevede sa nu se faca vreo distribuire de sume in favoarea sa, situatie identica si in cazul in care debitorul ar fi trecut in faliment. Din moment ce potrivit teoriei numerelor cifra zero reprezinta nimic, iar din punct de vedere economic nu este posibil ca un creditor in cadrul procedurii insolventei sa primeasca mai putin, in mod firesc conditia impusa de teza finala a acestui articol este indeplinita.
Retinerea rationamentului avansat de catre creditor ar duce la ipoteza de a se recunoaste posibilitatea incasarii unei sume mai mici decat zero, ceea ce este absurd. Or, aplicarea rationamentului reductio ad absurdum conduce la concluzia ca premisa de la care pleaca creditorul nu isi are aplicabilitatea, astfel incat, tinand seama ca acolo unde inceteaza ratiunea legii trebuie sa inceteze si aplicarea ei, considera ca votul exprimat de creditorul S.C. A.o. S.A. a fost valabil.
Aceeasi concluzie se poate trage si in privinta votului exprimat de creditorul Primaria mun. O.., pozitia acestuia in raporturile juridice cu debitorul putand fi stabilita numai prin raportare la prevederile speciale cuprinse in Legea nr. 215/2001. in acest sens, art. 5 alin. 1 prevede ca autoritatile administratiei publice locale exercita, in conditiile legii, competente exclusive, partajate si delegate, art. 6 alin. 2 stabilind in mod expres ca intre consiliul local si primar nu exista raporturi de subordonare.
Scopurilor urmarite de comunitatile locale se pot realiza si prin infiintarea de catre consiliile locale a unor organisme prestatoare de servicii publice si de utilitate publica de interes local ( art. 17 ), HCL O.. nr. 145/25.04.2002 prin care a fost infiintat debitorul S.C. E. S.A. reprezentand transpunerea practica a acestor dispozitii de ordin general.
Din cuprinsul hotararii amintite rezulta in mod clar ca actionar fondator al acestuia este Municipiul O.. reprezentata de Consiliul Local al mun. O... Calitatea de persoana juridica de drept public cu capacitate deplina si patrimoniu propriu este conferita de lege in mod expres unitatii administrativ-teritoriale ( art. 21 alin. 1 ), reprezentarea lor in justitie facandu-se prin primar ( alineatul 2 ).
Delimitarea competentelor in mod diferit si conferirea calitatii de reprezentant numai in justitie pentru primar conduce la concluzia ca debitorul si creditorul nu se afla sub control comun, limitele in care primul actioneaza in sens larg fiind decise de catre consiliul de administratie aflat sub controlul direct al consiliului local.
De altfel, distinctia clara dintre autoritatea deliberativa locala si cea executiva este prevazuta de art. 23 alin 1 din Legea nr. 215/2001, astfel incat nu se poate sustine ca Primaria mun. O.. controleaza, este controlata sau se afla sub control comun cu debitorul, astfel incat votul exprimat de aceasta a fost valabil, impunandu-se retinerea lui.
Cat priveste modalitatea de exprimare a votului salariatilor retine ca art. 14 alin. 5 din Legea nr. 85/2006 stabileste cu titlu general ca la sedintele adunarii creditorilor salariatii debitorului pot fi reprezentati de un delegat din randul acestora care va vota pentru intreaga valoare a creantelor reprezentand salariile si drepturile ce li se cuvin.
Reglementarea distincta a situatiei creditorilor salariali nu impiedica exercitarea dreptului de vot de catre acestia in scris, precum si prin recurgerea la forma de reprezentare sindicala. in acest sens art. 28 alin. 2 din Legea nr. 62/2011 prevede in mod expres dreptul organizatiilor sindicale de a intreprinde orice actiune prevazuta de lege pentru apararea drepturilor membrilor lor ce decurg din legislatia muncii, contractele colective si individuale de munca. Din moment ce sindicatul Speranta a actionat in vederea realizarii drepturilor membrilor sai, considera ca votul a fost corect exprimat, astfel incat nici acest motiv nu poate fi primit.
Referitor la faptul ca votul in scris transmis de catre creditorul S.C. M.T.. S.R.L. nu a fost vizat de catre administratorul judiciar sau aprobat de catre adunarea creditorilor acestuia retine ca deschiderea procedurii insolventei atrage ridicarea dreptului de administrare al debitorului numai in conditiile stabilite de art. 47 din Legea nr. 85/2006. in absenta unei asemenea masuri, debitorul este indreptatit sa-si conduca singur activitatea sub supravegherea administratorului judiciar, notiunea de supraveghere neincluzand si necesitatea obtinerii acordului in cazul exprimarii votului asupra unui plan de reorganizare. Tocmai de aceea, nici acest motiv nu poate fi primit.
in ceea ce priveste celelalte motive invocate, ele vizeaza chestiuni ce pot fi examinate la momentul confirmarii planului de reorganizare prin raportare la toate conditiile impuse de art. 101 alin. 1, astfel incat invocarea lor in acest cadru nu poate fi primita. Pe cale de consecinta, va respinge ca nefondate contestatiile formulate de creditorii SC UT.. SA si CEO.. SA, va admite in parte contestatia formulata de creditorul DGR... prin AFF... in nume propriu si in reprezentarea Statului Roman prin Ministerul Finantelor Publice si cea formulata de creditorul PRIMARIA MUNICIPIULUI O.., va dispune anularea partiala a hotararii adunarii creditorilor din data de 23.09.2014 privind debitorul SC E. O.. SA, va constata valabilitatea votului exprimat de creditorul PRIMARIA MUNICIPIULUI O.. si indreptatirea creditorului DGR... prin AFF... pentru Statul Roman de a vota in categoria creditorilor garantati pentru o creanta in cuantum de 10.560.258 euro ( echivalent in lei) si va respinge ca nefondate celelalte pretentii.