Dat fiind faptul ca promovarea actiunii s-a justificat pe faptul folosirii imobilului pe nedrept, pe atitudinea culpabila a paratilor, care nu au respectat o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie, reclamantul avea deschisa actiunea in anga...

      Decizie civila
      Raspundere civila delictuala
      
      Dat fiind faptul ca promovarea actiunii s-a justificat pe faptul folosirii imobilului pe nedrept, pe atitudinea culpabila a paratilor, care nu au respectat o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie, reclamantul avea deschisa actiunea in angajarea raspunderii civile delictuale.

(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. civ., dec. nr. 76/R/17 martie 2010)

      Prin sentinta civila nr. 1132/2009 pronuntata la data de 10 noiembrie 2009 de Judecatoria Beclean in dosarul nr. 460/186/2009 s-a respins ca neintemeiata actiunea civila formulata de reclamantul K L impotriva paratilor V E si V A, precum si cererea paratilor de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecata.
Impotriva acestei sentinte, in termen legal, a declarat recurs reclamantul solicitand modificarea hotararii primei instante in sensul admiterii actiunii formulate si obligarii paratilor la plata sumei solicitate cu titlu de chirie, cu plata cheltuielilor de judecata la fond si in recurs.
Analizand hotarare atacata prin prisma motivelor de recurs formulate, precum si din oficiu conform art. 3041 C.proc.civ.¸ tribunalul constata ca recursul declarat nu este fondat, solutia instantei de fond fiind legala si temeinica, insa pe alte considerente decat cele retinute.
Asa cum rezulta din cuprinsul actiunii introductive, reclamantul nu si-a intemeiat expres pretentiile pe principiul restituirii imbogatirii fara justa cauza, dar nici nu a invocat un alt temei.
Pretentiile solicitate au fost justificate pe temeiul folosintei abuzive.
Doar cu ocazia cuvantului la fondul cauzei s-a aratat ca prin utilizarea locuintei in perioada 13.02.2008 - 5.09.2008 paratii s-au imbogatit prin neplata chiriei si in consecinta l-au insaracit pe reclamant.
Ca atare, s-a retinut de prima instanta ca actiunea se intemeiaza pe imbogatirea fara justa cauza.
Temeiul retinut de instanta de fond nu a fost criticat prin motivele de recurs, ci dimpotriva intreaga motivare are in vedere conditiile actiunii in restituirea imbogatirii fara just temei.
In aceste conditii, analiza legalitatii si temeiniciei solutiei adoptate trebuie sa porneasca de la temeiul juridic retinut si necontestat.
Pentru promovarea cu succes a unei actiuni in restituirea imbogatirii fara justa cauza se cer indeplinite cumulativ anumite conditii materiale si anume: marirea unui patrimoniu, micsorarea unui patrimoniu, existenta unei legaturi intre sporirea unui patrimoniu si diminuarea celuilalt, in sensul ca ambele fenomene sa fie efectul unei cauze unice.
      In acelasi timp, actiunea presupune si intrunirea cumulativa a unor conditii juridice, astfel: absenta unei cauze legitime a maririi patrimoniului unei persoane in detrimentul alteia, absenta oricarui alt mijloc juridic pentru recuperarea pierderii suferite de cel care si-a micsorat patrimoniul, sens in care se vorbeste in literatura juridica de caracterul subsidiar al actiunii.
      Este de necontestat faptul ca obligatia paratilor de predare a imobilului proprietate a reclamantului trebuia indeplinita la data de 13 februarie 2008, data la care hotararea de evacuare a devenit executorie.
      Predarea efectiva a bunului a avut loc ulterior declansarii formelor de executare silita, la data de 5.09.2008, asa cum rezulta din procesul verbal al executorului judecatoresc (f. 26 dosar nr. 271/186/2008 al Judecatoriei Beclean, atasat prezentului dosar).
      In mod gresit retine instanta de fond caracterul incert al datei predarii bunului, atata timp cat din cuprinsul procesului-verbal al executorului judecatoresc rezulta explicit ca predarea cheilor imobilului s-a realizat de parati la data la care executorul judecatoresc s-a deplasat la locul situarii bunului pentru a pune in executare dispozitia de evacuare a paratilor.
      Faptul ca anterior datei de 5.09.2008 martorii au relevat ca paratii s-au mutat din imobil, ca executorul judecatoresc constata ca paratii si-au mutat lucrurile la o data anterioara, nu are relevanta atata timp cat fiind vorba de o cladire predarea acesteia in posesia si folosinta proprietarului se face prin remiterea cheilor imobilului.
      Ca atare, dat fiind faptul ca executorul judecatoresc mentioneaza faptul predarii cheilor de catre parati la data de 5 septembrie 2008, aceasta este data la care paratii si-au indeplinit obligatia de predare a bunului in posesia si folosinta proprietarului.
      Marirea patrimoniului unei persoane poate avea loc prin sporirea unor elemente active al patrimoniului prin folosirea unui bun al altuia.
      Micsorarea patrimoniului este o consecinta a maririi patrimoniului altuia.
      Ca atare, micsorarea patrimoniului se produce corelativ cu marirea patrimoniului altuia, fiind un fapt ce decurge direct din sporirea unui patrimoniu.
      In aceste conditii, marirea patrimoniului paratilor prin folosirea bunului reclamantului in intervalul 13.02.2008-5.09.2008 fara drept, a determinat implicit o micsorare a patrimoniului reclamantului, astfel ca aceasta nu trebuie dovedita, asa cum eronat retine prima instanta.
      Marirea patrimoniului paratilor si micsorarea corelativa a patrimoniului reclamantului au o cauza unica, faptul folosirii imobilului de parati.
      Intre marirea unui patrimoniu si micsorarea celuilalt nu trebuie sa existe o legatura cauzala, deoarece o asemenea legatura poate fi conceputa numai intre o fapta si rezultatul ei.
      Prin urmare, toate conditiile materiale ale actiunii de in rem verso sunt indeplinite.
      Intrucat paratii nu mai puteau folosi imobilul din data de 13 februarie 2008, marirea patrimoniului acestora in detrimentul reclamantului nu are o cauza legitima.
      Ceea ce nu este indeplinita in cauza este cerinta lipsei oricarui mijloc juridic de recuperare.
      Dat fiind faptul ca promovarea actiunii s-a justificat pe faptul folosirii imobilului pe nedrept, pe atitudinea culpabila a paratilor, care nu au respectat o hotarare judecatoreasca definitiva si executorie, reclamantul avea deschisa actiunea in angajarea raspunderii civile delictuale.
      Aceasta intrucat imbogatirea fara just temei da nastere unui raport juridic al carui izvor il constituie un fapt juridic licit, ce consta in actiunea sau evenimentul care a dus la marirea unui patrimoniu pe seama altui patrimoniu.
      Ca atare, imbogatirea fara justa cauza se deosebeste de raspunderea civila delictuala pentru ca marirea patrimoniului nu presupune vina paratilor.
      Raspunderea civila delictuala are la baza vinovatia.
      Intrucat se invoca fapta ilicita a paratilor de a folosi imobilul si ulterior datei de 13 februarie 2008, reclamantul avea si are deschisa calea actiunii in antrenarea raspunderii civile delictuale, in cadrul careia poate pretinde repararea integrala a prejudiciului suferit.
      Cum actiunea in restituirea imbogatirii fara justa cauza este una cu caracter subsidiar, pe de o parte, iar pe de alta parte, se intemeiaza pe existenta unui fapt licit si nu ilicit, tribunalul facand aplicarea art. 312 C.proc.civ. raportat la art. 304, 3041 C.proc.civ., va respinge ca nefondat recursul declarat.
      In baza art. 274 C.proc.civ., retinand culpa procesuala a recurentului, tribunalul il va obliga sa plateasca intimatilor suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecata in recurs, reprezentand onorariu de avocat justificat cu chitanta nr. 18/2009 si factura depuse la dosar.