Tentantiva de omor. Necesitatea dovedirii intentiei de a ucide.

Tentantiva de omor. Necesitatea dovedirii intentiei de a ucide.

      Este esential de observat ca rezultatul periculos - decesul victimei - nu s-a produs nu ca urmare a intamplarii ci pentru ca lovitura in cauza a avut o intensitate redusa, in conditiile in care victima nesesizand ca inculpatul este inarmat cu un cutit, nu a manifestat nicio reactie prin care sa evite lovitura aplicata.

(Trib. Bistrita-Nasaud, sect. pen., sent. nr. 56/F/4 mai 2011, nepublicata)

      Prin rechizitoriul nr. 318/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Bistrita-Nasaud s-a dispus trimiterea in judecata a inculpatului PI pentru savarsirea tentativei la infractiunea de omor, prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin.1 si 2 Cod penal.
Analizand actele si lucrarile dosarului de urmarire penala, coroborate cu probele administrate in faza cercetarii judecatoresti, tribunalul retine in sarcina inculpatului urmatoarele:
Inculpatul si sotia acestuia sunt locuitori ai satului Rusu Bargaului localitate componenta a comunei Josenii Bargaului, in care isi are domiciliul si partea vatamata UG.
Intre inculpat si partea vatamata exista o stare tensionata ce dureaza de mai multi ani si care este determinata de sentimentele de gelozie nutrite de inculpat din cauza unei presupuse relatii existente intre partea vatamata si sotia sa.
In cursul zilei de 14 octombrie 2009 inculpatul a plecat de la domiciliu, impreuna cu fiul sau, intrucat urmau sa isi aleaga oile din turma satului si sa le aduca la domiciliu. In drumul lor inspre locul unde urma  a se face "alesul oilor" inculpatul si fiul sau au trecut pe langa locuinta partii vatamate, vazandu-l pe acesta in curtea casei sale.
Ulterior acestui moment partea vatamata s-a deplasat la locuinta inculpatului cu intentia de a o felicita pe sotia celui in cauza, cu ocazia zilei onomastice. Ajungand la locuinta martorei, partea vatamata a facut cuvenitele urari motiv pentru care, la solicitarea sarbatoritei, nora acesteia, PN, l-a servit pe UG cu un pahar de tuica. Apoi, PP a iesit in curtea casei dupa care a revenit precipitata in locuinta solicitandu-i partii vatamate sa plece, cu motivarea ca il vazuse venind spre casa pe sotul sau, inculpatul PI.
Partea vatamata nu a dat curs acestei solicitari insa a patruns in beciul ce avea acces din bucataria unde se aflase pana in acel moment, ascunzandu-se sub o masa.
La scurt timp dupa aceea inculpatul a patruns in locuinta, acesta intorcandu-se de la locul de alegere a oilor deoarece turma de  oi nu sosise pana la acel moment. Sesizand starea de agitatie a sotiei sale inculpatul a realizat imediat ca se intampla ceva, cu atat mai mult cu cat aceasta a incercat sa il convinga sa mearga pana la locuinta fiicei lor, situata in apropiere. Banuindu-si sotia de infidelitate, inculpatul a inceput sa caute prin locuinta, gasindu-l in cele din urma pe UG ascuns in locul mentionat.
Inculpatul a incercat sa-l loveasca cu piciorul pe cel ascuns sub masa insa nu a reusit, spargand in schimb un geam ce se afla in fata mesei. Imediat dupa aceea partea vatamata a iesit de sub masa si s-a indreptat inspre iesire insa inculpatul l-a devansat, iesind inainte, UG iesind imediat dupa aceea, mergand in urma inculpatului. In fine, in urma celor doi barbati a iesit si martora PP.
In momentul in care inculpatul a ajuns in zona soprului a luat o bucata de lemn de foc cu care l-a lovit pe UG in zona capului. In momentul in care inculpatul a incercat sa loveasca din nou pe partea vatamata a dat cu lemnul in tocul usii dupa care, cei doi s-au prins de haine si au inceput sa se imbranceasca reciproc , cazand la un moment dat, amandoi, in curtea casei.
Prezenta la incaierarea celor doi barbati, martora PP a intervenit despartindu-i pe acestia astfel incat partea vatamata s-a ridicat si a parasit curtea imobilului inculpatului, deplasandu-se la sediul postului de politie comunal pentru a reclama cele intamplate. Cu aceasta ocazie s-a constata ca partea vatamata prezenta o plaga prin taiere, la  nivelul toracelui si leziuni la cap, motiv pentru care lucratorul de politie a solicitat interventia ambulantei.
Partea vatamata a fost transportata la Spitalul Judetean de Urgenta Bistrita, fiind internata in cadrul Sectiei Chirurgie in perioada 14-20.10.2009 cu diagnosticul : "Plaga prin taiere nepenetranta baza hemitorace stang. Agresiune cu arma alba TCC, comotie cerebrala. Plaga contuza frontal. Excoriatie ureche dreapta. Lovitura cu corp contondent (bata)".
Din raportul de constatare medico-legala nr. 2605/II/2/74 din 21.10.2009 intocmit de Serviciul Judetean de Medicina Legala Bistrita Nasaud, rezulta ca partea vatamata a prezentat leziuni corporale traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur si corp taietor intepator; ca leziunile au necesitat 15 - 16 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare; ca acestea nu intrunesc  caracteristicile medico-legale ale notiunii de punere in primejdie a vietii si ca pot data din 14.10.2009.
Prin actul de sesizare al instantei de judecata s-a mai retinut faptul ca, dupa ce partea vatamata si inculpatul au cazut - in urma imbrancelilor reciproce - acesta din urma l-a lovit cu  un cutit in partea stanga a abdomenului pe partea vatamata.
Ca urmare a acestei imprejurari, coroborata cu acceptiunea juridica a notiunii de  punere in  primejdie a vietii (potrivit careia orice leziune produsa in zone vitale ale corpului reprezinta practic o primejduire a vietii victimei), dar si cu declaratia inculpatului potrivit careia "daca avea un lemn mai mare in mana acolo ar fi ramas  jos in ocol", depozitie relevanta, in aprecierea acuzarii, pentru determinarea pozitiei subiective, cu care a actionat inculpatul, procurorul a calificat fapta celui in cauza ca tentativa la infractiunea de omor.
In aprecierea instantei de judecata, imprejurarea ca inculpatul a aplicat o lovitura de cutit partii vatamate nu este dovedita prin probele administrate in cauza (cu exceptia actului medico-legal care face dovada leziunilor constatate si a modalitatii producerii acestora si nu a autorului leziunilor) de  o maniera care sa inlature orice dubiu si care, coroborate, sa conduca la concluzia ca inculpatul a actionat cu intentia (chiar indirecta) de a ucide.
Mai mult decat atat insa, tribunalul apreciaza ca si in ipoteza in care, versiunea prezentata de acuzare s-ar adeveri, tot nu s-ar putea retine in sarcina inculpatului PI existenta unei intentii criminale.
Ambele concluzii anterior relevate se sprijina pe probele cauzei, coroborate intre ele dar si pe actele si lucrarile  dosarului nr. 667/P/2010 a Parchetului de pe langa Judecatoria  Bistrita , invocat in rechizitoriu si acvirat prezentei cauze.
Sub un prim aspect este de retinut ca inculpatul, desi a recunoscut lovirea victimei cu bucata de lemn si intentia sa de a-i aplica o a doua lovitura acesteia cu acelasi obiect, a negat constant lovirea victimei cu cutitul.
Martora PP, singura persoana prezenta la incident a relevat ca nu l-a vazut pe sotul sau avand cutit asupra sa, sau sa loveasca cu cutitul pe partea vatamata.
Chiar daca depozitia martorei poate fi privita cu retinere - data fiind calitatea sa - este insa de observat ca nici chiar victima nu a sustinut ca a fost lovita cu cutitul de catre inculpat.
Astfel, din declaratia paretii vatamate rezulta ca  dupa ce a fost lovita cu lemnul in cap de catre inculpat, cei doi s-au incaierat si au cazut, ca dupa ce s-au ridicat de la pamant inculpatul a patruns in locuinta revenind apoi in curte cu un cutit in mana, cu care l-a amenintat, motiv pentru care UG a iesit in strada fara a mai fi lovit si s-a deplasat la postul de politie, unde a constatat ca prezenta o plaga taiata la nivelul toracelui.
Apreciind ca veridica versiunea prezentata de partea vatamata, este greu de explicat motivul pentru care inculpatul - care avea asupra sa un cutit, atata vreme cat se sustine ca acesta lovise cu cutitul pe partea vatamata in momentele anterioare - a mai patruns in casa pentru a se inarma cu un cutit cu care sa revina apoi in curte pentru a o ameninta pe partea vatamata.
Pe de alta parte este de remarcat faptul ca actul de sesizare nu raspunde  la intrebarile pe care le ridica starea de fapt retinuta si anume: de ce a mai lovit inculpatul pe partea vatamata cu lemnul in conditiile in care avea supra sa cutitul?; cum a  fost posibil ca, in momentele in care erau  cazuti la sol, lovindu-se reciproc, inculpatul sa scoata cutitul si sa loveasca?; care este cutitul folosit de inculpat la agresiunea exercitata asupra partii vatamate? (cutitul nu a fost identificat si in consecinta nu a fost inaintat instantei in vederea confiscarii).
In contextul starii de fapt retinute prin rechizitoriu, coroborat cu imprejurarile ca victima nu a vazut sa fi fost lovita cu cutitul si ca, dupa ce s-au ridicat de la sol inculpatul a patruns in locuinta si s-a inarmat cu un cutit, nu este exclusa nici varianta in care leziunea evidentiata in zona toracelui sa se fi produs in momentul in care cei doi barbati se rostogoleau pe sol, victima lovindu-se intr-un obiect taietor-intepator aflat pe jos.
Sub al doilea aspect, instanta apreciaza ca si in situatia in care inculpatul ar fi aplicat lovitura cu cutitul acesta nu a actionat cu intentia (nici macar indirecta) de a suprima viata victimei.
In primul rand este de retinut ca, din raportul de constatare medico-legala intocmit in cauza rezulta ca, plaga nepenetranta pe care o prezenta partea vatamata, nu a pus in primejdie viata acesteia.
Totodata, in procesul de decelare a intentiei infractionale este deosebit de important a se analiza cu atentie ansamblul elementelor obiective ale faptei dedusa judecatii, pentru ca astfel, sa se poata conchide corect in privinta elementului subiectiv. Din aceasta perspectiva este esential a se observa, in  aceasta analiza, atat obiectul vulnerant utilizat de faptuitor, zona anatomica sau organele vizate prin agresiune, cat si numarul loviturilor aplicate si intensitatea acestora.
In speta insa, analiza tuturor acestor factori nu releva existenta unei intentii criminale la inculpatul PI.
Este real ca obiectul vulnerant pretins folosit de inculpat - cutit - cat si zona vizata de pretinsa agresiune exercitata de cel in cauza - baza hemitorace stang - pot dobandit semnificatia retinuta de acuzare in stabilirea laturii subiective insa aceasta, doar daca se coroboreaza cu o anumita intensitate a loviturilor aplicate.
In concret, daca inculpatul a lovit cu cutitul pe partea vatamata, acesta a aplicat o singura lovitura, de intensitate redusa victimei, fapt reflectat de imprejurarea ca leziunea produsa a fost o plaga nepenetranta si de numarul redus de zile de ingrijiri medicale necesare ingrijirii ( 15-16 zile).
In context, este esential de observat ca rezultatul periculos - decesul victimei - nu s-a produs nu ca urmare a intamplarii, ci pentru ca lovitura in cauza a avut o intensitate redusa, in conditiile in care victima nesesizand ca inculpatul este inarmat cu un cutit, nu a manifestat nicio reactie prin care sa evite lovitura aplicata.
In practica judiciara in materie s-a aratat constat ca sunt relevante pentru caracterizarea juridica a faptei ca tentativa de omor, imprejurarile in care aceasta a fost comisa, obiectul vulnerant cu care a fost lovita victima, intensitatea loviturilor, regiunea corpului in care a fost aplicata si consecintele cauzate, durata ingrijirilor  medicale, imprejurarea ca, prin caracterul lor, leziunile au pus sau nu in pericol viata victimei fiind mai putin semnificative (C.S.I. s.p. decizia nr. 3691/1991).
In egala masura insa, instantele au apreciat ca este gresit sa se considere ca orice vatamare corporala produsa intr-o zona vitala a corpului, chiar daca a necesitat un numar de zile de ingrijiri medicale trebuie neaparat sa fie incadrata ca tentativa la omor, fara a se tine seama de imprejurarile concrete in care s-a consumat fapta si de modul derularii actiunii.
In fine, sub aceleasi aspecte, instanta suprema a statuat ca, pentru stabilirea corecta a incadrarii juridice a faptei, instanta trebuie sa ia in considerare locul unde s-a aplicat lovitura, intensitatea si urmarile acesteia, precum si obiectul vulnerant folosit (C.S.J s.p. decizia nr. 2295/1995).
Din aceste perspective, analiza modului de derulare a evenimentelor releva cu pregnanta faptul ca inculpatul nu a actionat cu intentia de a ucide deoarece, in caz contrar, nu s-ar fi limitat la aplicarea unei singure lovituri de cutit, de mica intensitate ci ar fi lovit in mod repetat,  cu intensitate sporita, profitand de lipsa de reactie a victimei, care nu vazuse cutitul si astfel nu avea de ce sa manifeste o opozitie mai serioasa la agresiunea ce se exercita impotriva sa.
Dincolo de toate aceste considerente, din analiza actelor si lucrarilor dosarului nr. 667/P/2010 al Parchetului de pe langa Judecatoria Bistrita, comparativ cu cele existente in prezenta cauza, se remarca lipsa de consecventa a parchetului in aprecierea unor fapte de aceeasi natura.
In concret, in dosarul mai sus mentionat, inculpatul a fost cercetat pentru o fapta comisa ulterior celei dedusa judecatii in prezenta cauza, fapta ce prezinta asemanari izbitoare cu cea descrisa in acest dosar, dar care a primit o alta incadrare juridica.
Mai exact, in sarcina inculpatului s-a retinut ca, la data de 14.02.2010, fiind provocat de sotia sa PP care l-a lovit cu un lemn peste mana, a lovit-o pe aceasta cu un cutit luat de pe masa, in zona hemitoracelui stang, provocandu-i leziuni corporale traumatice ce au necesitat internarea acesteia in spital.
Din raportul de constatare medico-legala nr. 419/II/a/9 din 19.02.2010 a rezultat ca victima PP a suferit o plaga injunghiata fata laterala la baza hemitoracelui stang, leziune ce s-a putut produce cu un corp taietor sau taietor-intepator si care a necesitat pentru vindecare 12 -13 zile de ingrijiri medicale pentru vindecare, aceasta neintrunind caracteristicile medico-legale ale punerii in primejdie a vietii.
In cauza s-a apreciat ca, in raport de mecanismul de producere al leziunii si de intensitatea redusa a loviturii, care nu a fost de natura a pune in primejdie viata victimei, fapta inculpatului intruneste elementele constitutive ale infractiunii de lovire sau alte violente, prev. de art. 180 alin.2 si alin.2/1 Cod penal, finalmente confirmandu-se neinceperea urmaririi penale fata de PI ca urmare a intervenirii impacarii partilor, solutie ce a ramas definitiva.
Asa fiind, in raport de leziunile produse victimei, prin lovirea cu bucata de lemn in zona capului, astfel cum sunt descrise in  actul medico legal (plaga contuza suprasprincenos drept, cu cruste brune, pe cale de detasare, hematom periorbitar in binoclu; plaga contuza pe fata anterioara a pavilionului urechii drepte, acoperita cu crusta bruna), leziuni care au necesitat pentru vindecare sub 20 de zile de ingrijiri medicale, dar si de lipsa intentiei de a ucide a inculpatului, tribunalul apreciaza ca fapta acestuia de a lovi, in conditiile si cu consecintele descrise, intrunesc in drept elementele constituite ale infractiunii de lovire, prev. de art. 180 alin.2 Cod penal.
Ca urmare, in baza disp. art. 334 Cod procedura penala, se va dispune schimbarea incadrarii juridice data faptei retinute in sarcina inculpatului prin actul de sesizare, din tentativa la infractiunea de omor, prev. de art. 174 alin.1 si 2 Cod penal, in infractiunea de lovire, prev. de art. 180 alin.2 Cod penal.
Pe de alta parte, in favoarea inculpatului se va retine circumstanta atenuanta a scuzei provocarii, apreciindu-se  ca acesta a savarsit fapta sub stapanirea unei puternice tulburarii sau emotii determinata de o provocare din partea partii vatamate, produsa printr-o atingere grava a demnitatii persoanei.
In concret, actul provocator a constat in  vizitarea sotiei inculpatului, in lipsa acestuia de la domiciliu, cu toate ca intre parti exista o stare tensionala veche, determinata de suspiciunile inculpatului cu privire la infidelitatea sotiei sale, suspiciuni alimentate de conduita nepotrivita a partii vatamate.
In consecinta, retinand scuza provocarii in favoarea inculpatului, instanta apreciaza ca acesta are o culpa de 75% in comiterea faptei penale.
In fine, in favoarea inculpatului se va retine si circumstanta atenuanta prev. de art. 74 lit. "a" Cod penal, constand in conduita corespunzatoare a inculpatului anterior savarsiri faptei, conduita reflectata atat de lipsa antecedentelor penale cat si de continutul referatului de evaluare nr. 204/SP BN/15.02.2011 intocmit in cauza de Serviciul de Probatiune de pe langa Tribunalul Bistrita Nasaud.
In baza textelor legale mai sus mentionate si facand si aplicarea art. 72 Cod penal, referitoare la criteriile generale de individualizare a pedepselor, si ale art. 63 Cod penal si art. 76 lit.  "e" Cod penal, instanta va condamna pe inculpat la pedeapsa de 300 lei amenda penala pentru infractiunea retinuta in sarcina sa.
Totodata, se vor pune in vedere inculpatului disp. art. 63/1 Cod penal referitoare la conditiile inlocuirii amenzii penale in cazul sustragerii cu rea-credinta de la executarea acesteia.
In latura civila a cauzei este de retinut ca, prin scriptul depus la dosarul de urmarire penala Spitalul Judetean de Urgenta Bistrita s-a constituit  parte civila cu suma de 2774 lei reprezentand contravaloarea spitalizarii victimei pe perioada 14 - 20.10.2009.
La randul sau, partea vatamata s-a constituit parte civila in cauza, initial cu suma de 1.500 lei, potrivit declaratiei date in instanta, iar ulterior, prin scriptul depus  pentru termenul din 16.02.2011, cu suma de 150 lei reprezentand daune morale, despagubiri cu care inculpatul nu a fost de acord sa le suporte.
Apreciindu-se insa ca sumele pretinse cu titlu de despagubiri civile sunt justificate, partea vatamata suferind, in mod indubitabil, un prejudiciu moral prin fapta comisa in dauna sa, in baza disp. art. 14 Cod procedura penala, rap. la art. 998 Cod civil, se va dispune obligarea inculpatului la plata acestora, in cuantum de 75%, raportat la culpa retinuta si anume: 112,50 lei cu titlu de daune morale in favoarea partii civile UG; 2080,50 lei cu titlu de cheltuieli de spitalizare in favoarea Spitalului Judetean de Urgenta Bistrita.