PENAL.Art.278/1 cod proc.penala Legala citare a partilor

    
     T R I B U N A L U L :

Asupra prezentului recurs penal :
Prin sentinta penala nr. 882 din 5.11.2009  pronuntata de Judecatoria _ a fost admisa plangerea formulata de petentii  P. E. S. si P. S.  C. in contradictoriu cu faptuitorii S. R. si M. M.  impotriva rezolutiei de neincepere a urmaririi penale din 22.07.2009  data de Parchetul de pe langa Judecatoria _ in dosarul nr. 1629/P/2009.
A fost desfiintata rezolutia mai sus mentionata si s-a trimis cauza la acelasi parchet in vederea inceperii urmaririi penale fata de cei doi faptuitori.
Pentru a pronunta aceasta sentinta prima instanta a retinut urmatoarele : petentii P E.-S si  P-S C  au formulat plangere penala  impotriva faptuitorilor S R si M M pentru infractiunile de distrugere si tulburare de posesie prevazute de art. 217, alin.1 si art. 220, alin.1, Cod penal, aratand  ca numitul S R care avea construita casa cu spatele pe hotarul celor doua proprietati (fara gard despartitor) a spart peretele din spatele casei si a construit o usa si o mica scara dupa care a edificat o magazie zidita si a tras un gard din plasa de sarma. In ceea ce priveste faptuitorul M M, acesta in decembrie 2008 a taiat toti pomii de pe terenul petentei, a scos gardul de scanduri de la strada si a edificat pe terenul sau alimentarea cu apa si canalizarea fara acordul sau.
Prin Rezolutia nr. 1629/P/2009   din 22.07.2009, Parchetul de pe langa Judecatoria _ a dispus neinceperea urmarii penale fata de faptuitorii S R si M M, pentru infractiunile de distrugere si tulburare de posesie prevazute de art. 217, alin.1 si art. 220, alin.1, Cod penal retinandu-se ca fapta de tulburare de posesie nu este prevazuta de legea penala, deoarece este litigiu civil, iar pentru infractiunea de distrugere fapta nu exista.
Impotriva acestei rezolutii petenta a formulat plangere, care i-a fost respinsa prin Rezolutia nr.817/II/2/2009 din 05.08.2009.
Instanta constata ca Rezolutia nr. 1629/P/2009 din 22.07.2009 de neincepere a urmarii penale pronuntata de Parchetul de pe langa Judecatoria _ este netemeinica si nelegala din urmatoarele motive:
Pentru a dispune astfel, parchetul a retinut ca numitul S R a declarat ca imobilul din str_., a fost proprietatea fostei sale sotii, in prezent decedata, iar mostenitoarea acestuia este fiica fostei sotii S M-I. In declaratia sa faptuitorul M M a declarat ca in anul 2007 a cumparat un imobil situat in strada,iar ulterior cumpararii acestui imobil a efectuat pe terenul sau lucrari de canalizare autorizate de catre Primaria si faptul ca nu a taiat nici un pom fructifer, deoarece a cumparat terenul cu pomi pe el.
Desi petenta a depus la dosarul cauzei acte din care rezulta proprietatea sa asupra unei suprafete de teren  de 50 mp si calitatea sa de mostenitor, pentru acest imobil din strada _ (filele 5-8), parchetul  a dat eficienta doar declaratiilor faptuitorilor si fara administrarea altor probe, a constatat ca litigiul este de natura civila si are ca obiect o actiune in granituire.
Potrivit art. 69, Cod procedura penala declaratiile invinuitului facute in cursul procesului penal pot servi la aflarea adevarului, numai in masura in care sunt coroborate cu faptele si imprejurari ce rezulta din ansamblul probelor existente in cauza. Cum in cauza respectiva solutia a fost adoptata doar pe baza declaratiilor faptuitorilor, instanta constata ca a fost incalcat principiul oficialitatii procesului penal.
     Potrivit dispozitiilor art. 2, alin. 2, Cod procedura penala, actele necesare desfasurarii procesului penal  se indeplinesc din oficiu, afara de cazul cand legea dispune altfel.
     Astfel, principiul ce guverneaza procesul penal atat in faza de urmarire penala cat si de judecata este principiul oficialitatii. Acest principiu impune organelor de urmarire penala (organe de cercetare penala si procuror) ca  din oficiu ("initiativa oficiala") sa stranga probe pentru aflarea adevarului si lamurirea cauzei sub toate aspectele (art. 62 si art. 65, Cod procedura penala).
     Astfel, sarcina administrarii probelor ca regula generala, incumba organelor de urmarire penala, care, de asemenea, se subordoneaza si principiilor: legalitatii, rolului activ si contradictorialitatii.
     Nerespectarea principiului oficialitatii atrage dupa sine si incalcarea principiului legalitatii procesului penal.
     Asadar, administrarea probei cu expertiza tehnica in procesul penal, respectiv si in prezenta cauza, este un atribut exclusiv al organelor de urmarire penala, valoarea probatorie a mijloacelor de proba, administrate din oficiu, nefiind afectata in nici un mod, de existenta sau inexistenta cererii persoanei care a formulat plangerea penala, odata procesul penal pornit chiar si in faza de urmarire penala, acesta se supune principiului inevitabilitatii, ce deriva din principiul primar al oficialitatii.
     Fata de cele retinute mai sus, instanta, in baza art. 2781, alin.8, lit.b, Cod procedura penala, va admite plangerea formulata de petentii  P E-S si P-S C si in consecinta va desfiinta Rezolutia de neincepere a urmaririi penale nr. 1629/P/2009 din 22.07.2009  pronuntata de Parchetul de pe langa Judecatoria  _ privind faptuitorii S R si M Msi va trimite cauza la Parchetul de pe langa Judecatoria  _ in vederea inceperii urmaririi penale fata de cei doi faptuitori.
     Dupa inceperea urmaririi penale, in cauza,  se va efectua o expertiza tehnica topografica prin care se vor identifica proprietatile fiecarei parti,  P E-S, P-S C, S M-I si M M, in raport de actele de proprietate ale acestora si documentatiile de carte funciara. Dupa identificarea si delimitarea proprietatilor conform actelor de proprietate se va stabili modul de folosire a acestora, ocazie cu care se va identifica eventualele suprafete ocupate de alte persoane, decat proprietarii acestora. De asemenea se va stabili daca faptuitorul S R a edificat constructia pe terenul sau sau pe terenul petentilor si  daca faptuitorul M M a executat lucrarile de alimentare cu apa si canalizare pentru imobilul sau pe terenul petentei P E-S.
      In raport de concluziile expertizei vor fi administrate si alte probe, declaratii de martori, cu privire la desfiintarea gardului, taierea pomilor fructiferi si pentru identificarea eventualilor faptuitori.
     Impotriva acestei sentinte a declarat recurs S R  care a criticat-o pentru nelegalitate si netemeinicie .  Astfel,  recurentul a mentionat ca imobilul din municipiul _ str. _ nu i-a apartinut niciodata  motiv pentru care nu avea cum sa comita pretinsele infractiuni. A mentionat  ca la 25.01.1999 a divortat de  fosta sa sotie S M , iar imobilul din strada _  a fost achizitionat de aceasta  la 17.08.1999( un  corp) , iar la 5.09.2009 ( al doilea corp).  Fosta sotie a decedat in anul 2006, iar imobilul mentionat a fost dobandit  prin mostenire de catre S M I. In conditiile in care nu a detinut in proprietate  imobilul din strada _ nu avea cum sa acapareze o parte din terenul  persoanei vatamate  si, in consecinta,  nu a savarsit  infractiunea de tulburare de posesie.
     A mai sustinut recurentul  ca  judecarea cauzei la prima instanta s-a facut fara citarea sa , sustinand ca domiciliaza in _ .
     In sustinerea recursului a depus dupa actul de identitate .
     Recursul este nefondat.
     Prin plangerea formulata la data de 18.03.2009  persoana  vatamata  P  E S a invederat ca faptuitorii M M si  S R  au  ridicat constructii  pe terenul sau, incalcand  linia despartitoare a proprietatilor lor invecinate. 
     Cu ocazia cercetarii la fata locului efectuata de catre organele de politie , persoana vatamata  a  mentionat ca S R i-a ocupat  o suprafata de  60 m.p.  din proprietatea sa prin construirea unei anexe gospodaresti si i-a deteriorat terenul prin saparea unei canalizari , in timp ce faptuitorul M M i-a distrus un numar de 10 pomi fructiferi si gardul din scandura ce despartea cele doua proprietati. La aceasta cercetare a  fost prezent faptuitorul M M care a pretins ca detine acte pentru terenul in litigiu si nu a permis accesul organelor de politie pentru a fi efectuata cercetarea la fata  locului.
     Fiind audiat , faptuitorul S R declarat ca imobilul din str. _  a fost dobandit de fosta sa sotie S M , decedata ulterior , iar in prezent proprietatea este  detinuta de  fiica fostei sotii  S M I.
     Prin referatul  din 10.06.2009 , Politia municipiului _ a propus neinceperea urmaririi penale fata de cei doi faptuitori pentru comiterea infractiunii de tulburare de posesie sub considerentele ca fapta este de natura civila. 
     Parchetul de pe langa Judecatoria _ a confirmat la data de 22.07.2009  propunerea de neincepere a urmaririi penale pentru infractiunile de tulburare de posesie si distrugere prevazute de art. 220  alin.1  si art. 217 alin.1 Cod penal .
     Organele de urmarire penala  nu au efectuat  alte cercetari in afara  de  audierea persoanei vatamate  , a faptuitorilor , a efectuat o cercetare la  fata locului  si a luat in considerare actele de proprietate si alte inscrisuri depuse la dosarul cauzei.
     In mod  judicios prima instanta de judecata  a considerat ca  organele judiciare  nu au  manifestat rol activ  si nu au lamurit cauza sub toate aspectele  pe baza de  probe.
     Potrivit art. 62  Cod procedura penala , in vederea aflarii adevarului ,  organul de urmarire penala si instanta de judecata  sunt obligate sa lamureasca cauza sub  toate aspectele pe baza de probe  , iar acestea din urma nu au o valoare mai dinainte stabilita  , urmand ca aprecierea fiecarei probe sa se faca  in urma examinarii tuturor probelor administrate .
     Organele de urmarire penala  au considerat ca faptele nu sunt de natura penala , numai in baza  inscrisurilor  si actelor de proprietate  depusa de  persoana  vatamata si faptuitor .
     Persoana vatamata a sesizat organele judiciare  cu savarsirea unor infractiuni de  distrugere si tulburare de posesie . Aceste fapte presupun  comiterea unor acte materiale  care pot sa fie  probate  prin  orice mijloc de proba, inclusiv  declaratii de martori  ori expertiza tehnica judiciara , asa cum a apreciat instanta de fond.  Organele de urmarire penala  au analizat numai inscrisurile mentionate si au ajuns la concluzia  ca litigiul este de natura civila .
     In baza principiului oficialitatii procesului penal , organele de  ancheta  pot si sunt obligate sa efectueze  si alte probe, decat cele propuse  de catre persoana vatamata si faptuitor .
     In mod judicios prima instanta de judecata  a mentionat  probele care  trebuie administrate de organele judiciare  in vederea aflarii adevarului   si stabilirii faptelor  pentru care persoana vatamata a formulat plangere.
     Cat priveste motivul de recurs  in sensul ca faptuitorul S R nu a fost citat la adresa din actul de identitate  unde isi are domiciliul , respectiv strada _  din municipiul _ din probele administrate a rezultat ca acesta locuieste efectiv in imobilul fiicei sale S M din str. _, aceasta din urma fiind plecata din localitate.
     Asa fiind , raportat la considerentele mai sus expuse, tribunalul urmeaza sa respinga recursul ca nefondat  potrivit dispozitiilor art. 385 alin.1 pct.1 lit. b Cod procedura penala.
     In  baza art. 192 alin.2 din acelasi cod va obliga recurentul la 60 lei cheltuieli judiciare catre stat.
     
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:

Respinge ca nefondat recursul  declarat de faptuitorul S R domiciliat in _, impotriva sentintei penale nr.882/5.11.2009 pronuntata de Judecatoria _ in dosarul penal nr.8523/200/2009.
     Obliga recurentul la 60 lei cheltuieli judiciare catre stat.
     Definitiva.
     Pronuntata in sedinta publica astazi _
     

 

1