PENAL.Santaj si abuz de incredere

     Asupra prezentului recurs penal:
     Prin plangerea inregistrata pe rolul Judecatoriei Buzau la data de 25.06.2010, sub nr.9090/200, petentul DAR  a contestat solutia  dispusa de procuror, prin rezolutia din data de 23.12.2009  data in dosarul  nr. 4645/P/2009 al Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau, solicitand desfiintarea  acesteia  si cercetarea faptuitorului  ECM  sub aspectul savarsirii infractiunilor  de santaj si abuz de incredere .
In motivarea plangerii, petentul a invederat instantei de fond ca a formulat  plangere impotriva  intimatului ECM, sesizand sectia de Combatere a Fraudelor din cadrul I.P.J. Buzau, in luna august 2009, solicitand instrumentarea cu mijloace specifice, a santajului la care era supus pentru inapoierea  bunurilor mobile, coroborat cu abuzul de incredere.
     Petentul a mai aratat ca la data de  20.04.2009  a predat intimatului in baza unui proces verbal , patru aparate  de bauturi calde, in valoare totala de  1680 Euro, urmand ca plata acestora  sa se faca pana la data de 15.06.2009 , cand avea sa opereze  si transferul proprietatii bunurilor, precizand ca  aparatele erau  in stare buna de functionare iar motivul pentru  care  nu au fost platite  la data semnarii procesului verbal  a fost acela al lipsei banilor si nehotararii intimatului  de a le achizitiona  pe societatea acestuia sau pe persoana fizica stabilind astfel, de comun acord, un termen in care sa se hotarasca  daca aparatele vor fi vandute, respectiv 15.06.2009 .
Cu toate acestea, termenul s-a indeplinit  dar intimatul a amanat discutiile si nu a platit aparatele, motiv pentru care i-a solicitat  restituirea  acestor bunuri, avand oferte  ale unor  clienti solvabili  ce doreau sa le achizitioneze, instiintandu-l pe intimat   despre intentia sa de a reintra in posesia bunurilor, au stabilit o data la care la care sa se prezinte cu autofurgoneta si  cu potentialul  client  sa ridice aparatele insa intimatul la momentul respectiv  a refuzat sa-i  puna la dispozitie  toate aparatele incredintate, motivand ca are spatiul inchiriat  in targul Dragaica  si ca nu poate restitui decat unul, alt aparat fiind restituit de proprietarul  unui service , unde intimatul il dusese.
Pentru restituirea, celorlalte doua aparate, au stabilit o alta  data dar  intimatul i-a solicitat, prin mesaj transmis pe telefonul mobil, bani , motivat de faptul ca trebuia  sa foloseasca in continuare aparatele, in fata organelor de cercetare penala, motivandu-si  solicitarea banilor  prin aceea ca ar fi suportat  cheltuieli de intretinere  si reparatii  ale bunurilor, desi , prin proces - verbal de predare primire, din data de 20.04.2009, el nu s-a angajat la suportarea  unor astfel de cheltuieli.
A apreciat ca prin insusirea bunurilor  de catre intimat si refuzul  de restituire  a acestora  sunt intrunite conditiile  de existenta a  infractiunii  de abuz de incredere, prevazuta si pedepsita  de dispozitiile art. 213 C.pen.prin dispozitiile incriminatorii  legiuitorul  urmarind  asigurarea increderii  pe care trebuie sa se bazeze  relatiile sociale  cu caracter  patrimonial  si prin aceasta  sa se apere  proprietatea bunurilor mobile, aratand si ca intimatul  a recunoscut faptul  ca i-a incredintat  aparatele  in vederea achizitionarii  la data platii, aceasta reiesind din restituirea celor doua aparate din cele patru  incredintate.
Totodata a apreciat  ca sunt intrunite  si elementele constitutive ale infractiunii de santaj, prin amenintarile verbale  transmise  prin mesaje  telefonice, in acest mod fiindu-i  stirbita libertatea  de a hotari liber  in ce priveste bunurile  personale, a solicitat  organelor de politie  organizarea unui flagrant  pentru constatarea  infractiunii , dar  s-a apreciat  ca  nu este cazul, si ca se poate obtine si altfel recuperarea bunurilor, lucratorul de politie  care s-a ocupat de caz  nu a reusit insa  sa-l determine  pe intimat sa inapoieze aparatele, acesta folosindu-se  in continuare  de un bun al sau, ori , poate, chiar  le-a vandut,  in conditiile aratate petentul considerand  ca solutia a fost dispusa  de procuror  in mod eronat, retinandu-se nejustificat ca intre parti ar exista o conventie civila, nu s-au verificat o serie de aspecte cu privire la  existenta sau inexistenta unei astfel de intelegeri, dar   nu s-au intreprins deloc cercetari cu privire la infractiunea de santaj, el nu a fost audiat, astfel ca se impune desfiintarea rezolutiei atacate  , cercetarea penala a invinuitului in vederea stabilirii existentei  infractiunilor reclamate.
          Instanta de fond, prin sentinta penala nr.764/09.09.2010, in baza art. 278/1 alin.8 lit.a C.pr.pen., a respins ca nefondata, plangerea formulata de petentul DAR impotriva intimatului ECM, a mentinut solutia data de Parchetul de pe langa Judecatoria Buzau  in dosar nr. 4645/P/2009, ca temeinica si legala si in baza art.192 alin.2 C.pr.pen. l-a obligat pe petent  la plata sumei de  40 lei, cheltuieli judiciare.
     Pentru a pronunta aceasta sentinta, instanta de fond a retinut urmatoarele considerente:
     La data de 18.08.2009 petentul DAR a sesizat , prin plangere, organele de politie din cadrul I.P.J. Buzau cu privire la faptul ca numitul ECM refuza sa-i inapoieze doua din cele patru aparate de preparat bauturi calde, in valoare de 1680 Euro, pe care i le-a predat acestuia  in ziua de 20.04.2009, in baza unui proces-verbal  si care urmau sa-i fie achitate pana la data de 15.06.2009.
Intimatul ECM este administrator al S.C. M.P.D. GRUP S.R.L. BUZAU  si, dupa ce in prealabil, au negociat pretul achizitiei aparatelor, la data de 20.04.2009, a primit de la petent , in baza unui proces-verbal, 4 aparate de preparat cafea, cu o valoarea totala de 1680 Euro.
Cu privire la restituirea bunurilor  intimatul a declarat ca aparatele s-au defectat si au fost reparate in cadrul societatii pe care o administreaza , iar ulterior doua dintre aparate au fost luate de petent si vandute altei persoane, moment la care partile au discutat despre contravaloarea reparatiilor efectuate . A sustinut ca a refuzat atat plata cat si restituirea celor doua aparate intrucat la randul lui petentul a refuzat sa-i achite contravaloarea reparatiilor si a costurilor de intretinere suportate de el cu cele 4 aparate.
Prin rezolutia procurorului nr.4645/P/2009 din 23.12.2009 s-a confirmat neinceperea urmaririi penale fata de ECM  sub aspectul savarsirii infractiunii de abuz de incredere prevazuta de art. 213 C.pen., apreciindu-se ca fapta nu este prevazuta de legea penala, fiind aplicabile prevederile art. 10 lit.b C.pr.pen., retinandu-se ca intre parti exista o conventie civila iar litigiu nascut din executarea acestei conventii poate fi solutionat de instanta civila.
Prin rezolutia prim procurorului al aceluiasi parchet  a fost respinsa plangerea petentului impotriva solutiei dispuse de procurorul ce a instrumentat cauza, fiind mentinute dispozitiile din rezolutia atacata, retinandu-se ca intre parti exista un litigiu civil de natura contractuala iar cu privire la infractiunea de santaj s-a inaintat o copie a plangerii  organelor de politie pentru efectuarea de cercetari.
Verificand solutia contestata in raport de materialul din dosarul de urmarire penala, instanta de fond a apreciat ca plangerea nu este fondata, probatoriul fiind complet si corect interpretat.
Astfel, in ceea ce priveste infractiunea  de abuz de incredere reclamata de petent, in speta instanta de fond a constatat ca refuzul faptuitorului de a restitui petentului bunurile - cele doua aparate de preparat bauturi calde - este justificat de atitudinea acestuia de a nu-i plati contravaloarea costurilor de intretinere si reparatiilor efectuate de faptuitor la aparatele respective.
In baza intelegerii dintre cei doi, petentul, i-a incredintat intimatului 4 aparate de preparat cafea, urmand ca transferul  proprietatii asupra bunurilor sa aiba loc ulterior, la data convenita a platii acestora  insa la expirarea termenului, achizitionarea lor nu a mai avut loc, doua aparate au fost restituite petentului,  doua au ramas in continuare in posesia faptuitorului, care a pretins un drept de retentie asupra lor, pana la momentul achitarii de catre petent a contravalorii costurilor de intretinere  si reparatiilor, plata acestor cheltuieli pretinse a fi fost efectuate de catre faptuitor, fiind refuzata de petent.
In cazul refuzului de restituire, ca modalitate a elementului material al laturii obiective a infractiunii de abuz de incredere trebuie sa se dovedeasca intentia frauduloasa  cu care se face intervertirea titlului  in conformitate cu care se detinea bunul,  concret trebuie vazut daca nerestituirea se poate datora si altor cauze decat intentiei pretinsului faptuitor de a trece bunul in stapanirea sa.
Or, in speta, conform celor expuse anterior, instanta de fond a apreciat ca intentia faptuitorului nu este de a-si insusi bunul pe nedrept, de intervertire frauduloasa a detentiei in proprietate, astfel ca in acest caz se poate initia un proces civil si nu unul penal privind comiterea infractiunii de abuz de incredere .
Cu privire la cealalta infractiune reclamata, de santaj, instanta de fond a apreciat ca, chiar in conditiile in care au existat acele mesaje telefonice, prin care intimatul cerea unele sume de bani petentului pentru restituirea celor doua aparate, este evident  ca e vorba de sumele pretinse drept contravaloare a reparatiilor efectuate, or, infractiunea prevazuta de art.194 C.pen. se refera la constrangerea unei persoane sa dea sau sa faca ceva daca se urmareste astfel a se dobandi in mod injust un folos pentru sine.
Mai mult, prin rezolutia prim procurorului Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau nr. 479/II/2/ 2010 din 26.05.2010  s-a retinut ca plangerea petentului sub acest aspect  a fost inaintata Politiei Municipiului Buzau pentru a se efectua cercetari.
Asa fiind, in considerarea celor expuse anterior instanta de fond a retinut ca solutia dispusa de procuror, de confirmare a neinceperii urmaririi penale fata de intimat este corecta , fapta reclamata nefiind prevazuta de legea penala.
     Impotriva acestei sentinte penale a declarat recurs petentul DAR care a solicitat admiterea recursului si continuarea cercetarilor fata de faptuitorul ECM sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta si pedepsita de art.213 C.pen. .
     In motivarea recursului, petentul a invederat instantei ca aparatele predate ii apartin, faptuitorul refuzand plata sau restituirea acestora.
     Examinand recursul formulat de petentul DAR prin prisma dispozitiilor art.3851 si urmatoarele C.pr.pen., a actelor si lucrarilor dosarului si avand in vedere si sustinerile petentului, tribunalul constata ca recursul este fondat din urmatoarele considerente:
     La data de 20.04.2009, petentul DAR a predat faptuitorului ECM, prin proces-verbal, patru aparate de preparat cafea in valoare de 1.680 Euro, plata aparatelor urmand a se face la data de 15.06.2009.
     Acest proces-verbal este de fapt un antecontract de vanzare-cumparare, conform caruia petentul s-a obligat ca la data de 15.06.2009 sa transmita dreptul de proprietate asupra aparatelor catre faptuitor, cu obligatia acestuia de plati pretul, pana la data achitarii pretului, faptuitorul avand doar un drept de folosinta.
     La data scadentei, vanzarea-cumpararea nu s-a perfectat, la data de 23.06.2009, faptuitorul restituindu-i petentului doar doua aparate din cele patru, refuzul de restituire pentru celelalte doua aparate datorandu-se faptului ca petentul nu i-ar fi achitat faptuitorului cheltuielile ocazionate de reparatia si intretinerea aparatelor.
     Conform dispozitiilor art.213 al.1 C.pen., insusirea unui bun mobil al altuia, detinut cu orice titlu, sau dispunerea de acest bun pe nedrept ori refuzul de a-l restitui, se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 4 ani sau cu amenda.
     In cauza, instanta apreciaza ca instanta de fond avea la dosar toate probele necesare pentru a putea stabili ca faptuitorul se face vinovat de savarsirea infractiunii de abuz de incredere, in conditiile in care refuzul de restituire al celor doua aparate se face cu rea-credinta, faptuitorul avand posibilitatea ca atunci cand aparatele s-au stricat sa le restituie petentului in vederea efectuarii reparatiilor.
     Acest presupus litigiu civil este invocat de faptuitor, fara a dovedi existenta acestuia, tocmai pentru a se ascunde intentia frauduloasa  cu care s-a facut intervertirea titlului  in conformitate cu care se detineau cele doua aparate.
     Este putin probabil ca aceste aparate sa fi fost preluate fara a fi in stare de functionare, la dosarul cauzei neexistand probe care sa ateste reparatia acestora sau costurile de intretinere ale lor, astfel ca refuzul de restiture este nejustificat, fiind sanctionat de dispozitiilor art.213 al.1 C.pen. .
     Avand in vedere cele retinute mai sus, instanta, in baza dispozitiilor art.38515  pct.2 lit.d C.pr.pen., urmeaza sa admita recursul formulat de recurentul DAR impotriva sentintei penale nr.764/09.09.2010 a Judecatoriei Buzau, privind pe intimatul ECM, sa caseze sentinta recurata iar in baza dispozitiilor art.278 1 al.8 lit.c C.pr.pen., sa admita plangerea formulata de petentul DAR impotriva rezolutiei nr.4645/P/2009 din data de 23.12.2009 a Parchetului de pe langa Judecatoria Buzau si a rezolutiei nr.479/II/2/ 2010 din data de 26.05.2010, sa desfiinteze rezolutiile atacate si sa trimita cauza la instanta de fond,  probele existente la dosar fiind suficiente pentru ca instanta de fond sa judece cauza pe fond, sub aspectul savarsirii infractiunii prevazuta si pedepsita de art.213 al.1 C.pen. de catre faptuitorul ECM.