ART.2781 COD PR.PENALA. ORGANULUI DE URMARIRE PENALA II ESTE INTERZIS PEIN CONSTITUTIE SI PRIN LEGE SA FACA CERCETARI SI/SAU APRECIERI CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DE JUDECATA A UNUI MAGISTRAT ATATA TIMP CAT SOLUTIA PRONUNTATA DE ACESTA ESTE SUPUSA CAIL...

     2.ART.2781 COD PR.PENALA. ORGANULUI DE URMARIRE PENALA II ESTE INTERZIS PEIN CONSTITUTIE SI PRIN LEGE SA FACA CERCETARI SI/SAU APRECIERI CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DE JUDECATA A UNUI MAGISTRAT ATATA TIMP CAT SOLUTIA PRONUNTATA DE ACESTA ESTE SUPUSA CAILOR LEGALE DE ATAC.

     Prin plangerea formulata la data de 5 septembrie 2006 si inregistrata la Curtea de Apel Bacau sub nr. 1193/32/2006, numitul A.D. a solicitat desfiintarea rezolutiei nr. 65/P/2006 a Procurorului General al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau si a rezolutiei nr. 9487/4105/2006 a Prim adjunctului Procurorului General al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si trimiterea cauzei procurorului in vederea inceperii urmaririi penale impotriva judecatoarei M.M. de la Tribunalul Bacau pentru savarsirea faptelor prev. de art.1661 Cp., art.2481 Cp. si art.268 Cp. cu aplicarea art.33 lit.a Cp.
In motivarea plangerii s-au invocat urmatoarele:
     Continutul rezolutiilor dovedesc si probeaza ca in cauza nu a avut loc nici o cercetare penala, motivarile celor doua rezolutii nefiind altceva decat o trecere in revista a evenimentelor succesive referitoare la cauza penala cu privire la persoana inculpatului.
     Judecatorul care a solutionat cauza a sfidat autoritatea de lucru judecat a hotararilor judecatoresti de autorizare a societatii profesionale V.N. SRL Suceava cu obiectul de activitate: consultanta, asistenta si reprezentare juridica, considerand in mod nejustificat ca persoana fizica D.A. a incheiat contracte de prestari servicii juridice si nu persoana juridica al carei prepus era acesta din urma.
Din actele si lucrarile dosarului instanta a retinut urmatoarele:
     La 7.04.2006 Societatea profesionala pentru activitati de reprezentare juridica V.N. S.R.L. Suceava din municipiul Suceava si A.D., au formulat o plangere penala impotriva numitei M.M., judecator la Tribunalul Bacau pentru savarsirea infractiunilor prev.de art.1661 Cp., art.2481 Cp. si art.268 Cp.. Plangerea a fost inregistrata la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau sub nr.65/P/7.04.2006. In motivarea in fapt a plangerii, petentii au invocat in esenta urmatoarele:
     Judecatorul M.M. care a solutionat la 17.08.2004 cauza penala care a format obiectul dosarului nr. 9984/2003 al Tribunalului Bacau a pronuntat o hotarare de condamnare pe nedrept a prepusului societatii S.C. V.N. SRL Suceava, numitul D.A. pentru fapte penale pe care acesta nu le-a savarsit niciodata (art.281 Cp. si art.215 Cp.). Acesta nu a facut altceva decat a indeplinit contractele de prestari servicii juridice incheiate de petenta, persoana juridica cu terte persoane.
     In opinia petentilor judecatorul a indeplinit in mod abuziv activitatea sa de distributie a justitiei, desi stia ca inculpatul este nevinovat, incalcand cu buna stiinta prevederile art.35 din Decretul nr. 31/1954 si ignorand autoritatea de lucru judecat a hotararii judecatoresti de autorizare a S.C. V.N. S.R.L. cu activitatea de reprezentare juridica a persoanelor fizice si juridice.
     S-a mai aratat ca prin neretinerea in favoarea inculpatului A.D. a dispozitiilor L.nr.514/2004 si Statutului profesiei de consilier juridic, judecatorul a incalcat dispozitiile art.13 Cp. care sunt norme imperative, intrucat aceste acte normative statueaza expres legalitatea exercitarii activitatilor de consultanta, asistenta si reprezentare juridica de catre consilierii juridici prin forme proprii de exercitare a profesiei.
     A fost criticata si pedeapsa complementara pe care instanta a aplicat-o inculpatului (interzicerea dreptului de a practica avocatura).
     Prin solutia nr.65/P/3.07.2006 pronuntata de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bacau s-a dispus a nu se incepe urmarirea penala fata de M.M., judecator la Tribunalul Bacau pentru savarsirea infractiunilor prevazute de art.1661 Cp., art.2481 Cp. si art.268 Cp. cu aplicarea art.33 lit.a Cp. motivat de faptul ca verificandu-se dosarul nr. 9984/2003 in care a fost pronuntata sentinta penala nr. 330/D/2004 s-a constatat ca judecatorul nu a savarsit abateri de la normele de drept penal si procesual penal de natura sa caracterizeze neglijenta sau rea-credinta.
     S-a mai retinut, de asemenea, ca potrivit art.97 alin.2 din L.nr.303/2004 exercitarea dreptului de sesizare al persoanelor in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor, incalcarea obligatiilor profesionale nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotararile judecatoresti care sunt supuse cailor legale de atac.
     Impotriva acestei solutii au formulat plangere in termen la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, S.C. V.N." SRL Suceava si A.D..
     In motivarea plangerii s-a aratat ca organul de urmarire penala nu a efectuat nici macar un act premergator. Rezolutia atacata nu reprezinta altceva decat o enumerare a activitatilor procesuale savarsite in cadrul cauzei ce formeaza obiectul dosarului nr.9984/2003 pe parcursul judecatii sale, ceea ce demonstreaza refuzul organelor de urmarire penala de a cerceta savarsirea faptelor penale de catre judecatoarea Maghiara Margareta.
     Prin rezolutia nr.9487/4105/9.08.2006, pronuntata de Prim-Adjunctul Procurorului general al Parchetului de pe langa inalta Curte de Casatie si Justitie.
     S-a respins ca neintemeiata plangerea, retinandu-se ca prin plangere nu    s-au adus elemente sau date noi care sa nu fie cunoscute la urmarirea penala. Totodata s-a facut referire in rezolutii si la dispozitiile art.97 alin.2 din L.nr.303/2004.
     In plangerea adresata instantei, petentul a reiterat sustinerile si criticile din plangerea penala, respectiv din plangerea adresata Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
     Verificand rezolutiile contestate pe baza actelor si lucrarilor din dosarul Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bacau, instanta a constatat ca plangerea formulata este nefondata pentru considerentele ce succed:
     Din interpretarea semantica a dispozitiilor art. 97 alin.2 din L.nr.303/2004, republicata, art. 17 din L.nr.304/2004 republicata, art.l alin.4 si art.129 din Constitutia Romaniei revizuita rezulta fara echivoc faptul ca exercitarea dreptului de sesizare al persoanelor in legatura cu activitatea sau conduita necorespunzatoare a judecatorilor nu poate pune in discutie solutiile pronuntate prin hotarari judecatoresti care sunt supuse cailor legale de atac.
     Or, prin plangerea penala formulata impotriva judecatorului care a solutionat dosarul nr.9984/2003 a tribunalului Bacau petentul a inteles sa faca referiri exclusiv cu privire la solutia instantei de judecata care a dispus condamnarea sa pentru savarsirea infractiunii de inselaciune in conventii in forma continuata prev.de art.215 alin.2, 3 Cp. cu aplicarea art.41 alin.2 Cp. (acte materiale savarsite in intervalul 15.06.1995 - 2.04.1997, fata de 6 parti civile) si incetarea procesului penal pentru savarsirea infractiunii prev.de art.281 Cp. raportat la art.l alin.2, art.22 si art.78 din L.51/1995 cu aplicarea art.13 Cp. si art.41 alin.2 Cp. si a infractiunii de inselaciune prev.de art.215 alin.2,3 Cp. cu aplic.art.41 alin.2 Cp. (acte materiale din august - septembrie 1996) in baza art.l 1 pct.2 lit.b C.p.p. raportat la art.10 lit.a C.p.p. intrucat a intervenit prescriptia raspunderii penale. Aceasta sentinta a fost atacata cu apel de catre Parchet, inculpat si o parte din partile vatamate, cauza fiind inca pe rolul Curtii de Apel Bacau la momentul pronuntarii prezentei sentinte.
     Eventualele incalcari ale normelor legale asa cum sustine petentul vor putea fi constatate exclusiv de catre instantele judecatoresti care solutioneaza caile de atac.
     Cauza fiind inca in curs de solutionare, in mod corect Parchetul nu a efectuat si alte acte premergatoare in cauza in afara de studierea dosarului 9984/2003 al Tribunalului Bacau.
     A concluziona astfel inseamna a accepta ca o hotarare judecatoreasca ar putea fi supusa simultan si paralel unui control de legalitate de catre o autoritate a statului), recte organele de urmarire penala, alta decat o alta instanta de judecata, ceea ce nici Constitutia , nici legile de organizare judecatoreasca si Conventia europeana a drepturilor Omului nu permit. Conform jurisprudentei C.E.D.O. procurorul nu este considerat un magistrat in sensul articolului 5 alin.3 din Conventie (a se vedea hotararea Pantea contra Romaniei).
     Rezulta deci ca organului de urmarire penala ii este interzis prin Constitutie si prin lege sa faca cercetari si/sau aprecieri cu privire la activitatea de judecata a unui magistrat atata timp cat solutia pronuntata de acesta este supusa cailor legale de atac.
     Fara a valida sau a infirma afirmatia din rezolutia contestata de petent conform careia „nu se constata ca judecatorul a savarsit abateri de la normele de drept penal si procesual penal de natura sa caracterizeze neglijenta sau rea-credinta”, Curtea in temeiul art.2781 alin.8 lit.a C.p.p. a respins ca nefondata plangerea.
     
     Revocare arestari - disparitia caracterului temeinic al probelor privind savarsirea faptei de catre inculpat; respectarea proportionalitatii intre ingerinta adusa dreptului la libertate si interesul public ocrotit (art.5 C.E.D.O.)
     Prin D.p. nr.810/29.XI.2006 pronuntata de CA. Bacau in dosarul nr. 2056/32/2006, in temeiul art.385 pct.l lit."b" C.pr.pen. s-a respins ca nefondat recursul declarat de Parchetul de pe langa Tribunalul Bacau impotriva incheierii din 23.XI.2006 a Tribunalului Bacau - pronuntata in dosarul nr. 5921/P/2006 -prin care in baza art.3002 raportat la art.l60b al.2 C.pr.pen. s-a revocat starea de arest preventiv a inculpatului M.C.L..
     Ambele instante au retinut ca de la data ultimei verificari a legalitatii masurii, in cauza s-a procedat la audierea inculpatului, a partii vatamate si a celor doi martori din lucrari, declaratiile lor coroborate relevand o alta situatie de fapt decat cea din actul de sesizare, in sensul ca inculpatul nu este vinovat de infractiuni pentru care este cercetat. Ori, in aceste imprejurari, s-a constatat ca a disparut atat scopul initial al masurii preventive constand in asigurarea bunei desfasurari a procesului verbal (prevazut de art.136 C.pr.pen.) - prin administrarea principalelor probe ale acuzarii - cat si caracterul temeinic al probelor referitoare la savarsirea de catre inculpat a faptei (cf.art.143 C.pr.pen.).
     In plus, instanta de recurs a mai retinut ca solutia se justifica si raportat la faptul ca inculpatul beneficiaza de prezumtia de nevinovatie, prezumtie ce capata caracter absolut in conditiile in care devine discutabila chiar existenta faptei), precum si la cel privind respectarea unei proportii intre ingerinta asupra dreptului la libertate prevazuta de art.5 din C.E.D.O. si interesul public ocrotit (aflarea adevarului, buna desfasurare a procesului penal si pericolul concret pentru ordinea publica).
     De asemenea, s-a mai apreciat ca fiind fara relevanta; sub aspectul necesitatii masurii preventive de libertate, a posibilitatilor de completare a probelor in acuzare, aceasta neconstituind temei reglementat de art.148 C.pr.pen.