InfoDosar.ro | Jurisprudenta | Spete Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti

(Sentinta penala nr. 1240 din data de 15.06.2010 pronuntata de Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti)

Domeniu Abuzuri | Dosare Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti | Jurisprudenta Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti

DOSAR NR. .......................

JUDECATORIA SECTORULUI 4 BUCURESTI
SENTINTA PENALA NR..........................
SEDINTA PUBLICA DE LA ............................
INSTANTA COMPUSA DIN
PRESEDINTE : ...................................................
GREFIER : ..............................................

      Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror ............................
      Pe rol solutionarea cauzei penale de fata privind pe inculpatii .................................. si .............................., trimisi in judecata pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 246 Cp combinat cu art. 248/1 Cp cu aplic. art.41 al. 2 Cp rap. la art.258 Cp si ..............................., trimis in judecata pentru savarsirea infr. prev. de art.26 Cp rap. la art.246 Cp combinat cu art.248/1 Cp cu aplic. art. 41 al. 2 Cp rap. la art.258 Cp.
Dezbaterile au avut loc la termenul din data de ............................................. fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand, avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de ................................................... si pentru astazi, cand
      

      I N S T A N T A
      
        Deliberand asupra cauzei penale de fata constata urmatoarele:

1. Prin Rechizitoriul Directiei Nationale Anticoruptie din .......................... in dosarul de urmarire nr.............................. au fost trimisi in judecata, inculpatii ......................................., pentru savarsirea infractiunilor prev. de art. 246 Cp combinat cu art. 248/1 Cp cu aplic. art.41 al. 2 Cp rap. la art.258 Cp precum si inculpatul .............................., pentru savarsirea infr. prev. de art.26 Cp rap. la art.246 Cp combinat cu art.248/1 Cp cu aplic. art. 41 al. 2 Cp rap. la art.258 Cp.

2. Dosarul a fost inregistrat pe rolul Judecatoriei Sectorului .......................... la ........................... sub numarul ..................................
3. Prin actul de sesizare s-a retinut ca inculpatii ........................................., functionari bancari cat si invinuitul ................................................. beneficiar al creditelor acordate, au inteles sa incalce normele anterior mentionate si sa fraudeze Banca ................................................................ in mod iremediabil.

4. Astfel s-au aratat urmatoarele:

5. In perioada ............................................., BANCA ......................................., prin ......................dintre sucursalele sale a cesionat creante in valoare de .......................................... lei unui grup de .................................. firme din municipiul ............................................si a acordat credite pe termen scurt sub forma de linii de credit in valoare de ......................................... lei cu incalcarea prevederilor Legii nr. 58/1998 si a Normelor interne de creditare  cu privire la documentatia de creditare, analiza bonitatii, constituirea de garantii, beneficiarul direct al incalcarii de catre functionarii bancari a Normelor de creditare fiind invinuitul ................................... – asociat si/sau administrator al firmelor din grup.

6. Prin scoaterea in afara bilantului a creantelor din credite si dobanzi in litigiu aferente creditelor investite cu formula executorie – potrivit Normelor BANCII ............................................. nr. ...................................., la data de ................................ BANCA ......................................... inregistra pierderi de peste ........................................................ miliarde de lei.

7. BANCA ........................................ constata la nivelul lunii .............................. ca principalii indicatori de performanta financiara, de analiza a calitatii activelor si de prudenta bancara inregistrau evolutii necorespunzatoare, evidentiind in acest sens evolutia negativa a raportului de solvabilitate, a ratelor riscului de credit, creditelor restante si lichiditatii imediate.

8. De altfel, modul de administrare a patrimoniului si a resurselor specifice activitatii bancare de catre BANCA ..................................................... a facut obiectul mai multor verificari si sanctiuni aplicate de BANCA ............................................ in perioada ............................................................

9. Prin Ordinul nr. .................................. AL Guvernatorului BANCII ............................................., BANCA ...................................................................... a fost sanctionata, in baza prevederilor art. 69 alin. 2 din Legea nr. 58/1998 cu limitarea operatiunilor bancii, fiind interzisa acordarea de noi credite/linii de finantare sau suplimentarii celor existente in cazul clientilor care inregistrau restante in rambursarea creditelor si a dobanzilor aferente si in cazul clientilor care inregistrau pierderi sau care, potrivit indicatorilor de bonitate si analizei cash – flow, nu au capacitatea de a rambursa la timp ratele de credit si/sau dobanda aferenta.

10. Conducerea bancii era obligata sa ia masuri speciale pentru imbunatatirea calitatii activelor si performantelor financiare, precum si pentru o administrare adecvata a resurselor operationale (riscul de credit, riscul valutar, riscul de dobanda etc.).

11. Circularele nr. ........................., nr. ....................... si nr. .................................. se inscriu in cadrul masurilor intreprinse de Consiliul de Administratie al BANCII ........................................ pentru aducerea la indeplinire a Hotararilor ................................... de Administratie al BANCII ......................................... si pentru redresarea situatiei financiare a bancii.

12. Potrivit Circularei nr. ............................... – emisa de ............................................., pentru incasarea intr-un  termen cat mai scurt a creantelor, unitatile bancii puteau cesiona creantele respective catre persoane fizice sau juridice, pe baza de contract, in urmatoarele conditii:
   - cesionarea creantelor sa se efectueze impreuna cu accesoriile acestora, respectiv cu garantiile reale si personale aferente creantelor;
   - cesionarul sa se subroge in toate drepturile si obligatiile cedentului, drepturile de creanta trecand in patrimoniul cesionarului intocmai cum s-au aflat in patrimoniul cedentului, inclusiv toate drepturile asupra garantiilor aferente creantelor cedate;
   - valoarea cumulata a garantiilor aferente creantelor sa fie cu cel putin egala cu valoarea nominala a creantelor;
   - notificarea cesiunii catre debitoarea cedata si garantiile acesteia sa se faca de catre cesionar pe cheltuiala sa;
   - cedentul sa informeze cesionarul asupra tuturor actelor pe care le-a efectuat in vederea recuperarii creantei de la debitorul cedat;
   - cesiunea sa se efectueze cu plata unui avans negociat cu cesionarul care poate sa difere de la caz la caz si in conditii cat mai avantajoase pentru banca, avansul minim fiind cuprins intre ................................... din valoarea cesiunii convenite, pentru diferenta putandu-se opta pentru urmatoarele variante:
          a) Acordarea unui credit pe o perioada de ................................. ani cu o dobanda negociata cu societatea respectiva, in conditii cat mai avantajoase pentru banca, dar care poate sa coboare pana la ................................ pe an; avansul incasat si diferenta acoperita din credit se inregistreaza pe veniturile bancii si concomitent, creditul acordat pentru diferenta de creanta se inregistreaza in contul de credite din activul bilantului, urmarindu-se incadrarea lor la scadentele stabilite prin contractul de imprumut.
          b) In situatia in care pentru diferenta neacoperita prin avans nu se opteaza pentru acordarea unui credit, diferenta neachitata se inregistreaza in activul bilantului la „alti debitori diversi” (terti) in contrapartida cu contul de venituri, urmarindu-se incasarea creantei conform celor convenite prin contractul de cesiune de creante incheiat.

13. Textul conventiei cadru de cesiune creante cu cele .................................. controlate de ..................................... a fost discutat de presedintele ................................ – invinuitul .......................... si directorul Directiei ......................................... cu invinuitul ............................, astfel cum reiese din Hotararile luate in sedintele Comitetului de Directie al ....................... din datele de ................................................ (filele ....................... , vol. .................................... ).

14. Din acest motiv toate conventiile – indiferent de sucursale contin aceleasi clauze, fiind practic identice.

15. In negocierile purtate cu ................................ asupra preluarii creantelor, invinuitul ................................................ a intervenit in modificarea si completarea clauzelor conventiilor incheiate de ............................................... cu un numar de ...................societati (din cele ........................... pe care le controla si cu care ........................................... a incheiat conventii) astfel ca, prin Hotararea Comitetului de Directie al ...................................... din data de .................................... s-a stabilit ca societatile respective „vor beneficia de linii de credit de la Sucursalele ........................................... de la care vor prelua creante prin cesionare…” in conditiile prevazute intr-o „Nota” anexata Hotararii intocmita de ................................................................................................... si Comitetul de Credite.

16. „Nota” a fost rezultatul negocierilor cu asociatii celor ................................ societati ce urmau sa preia creante de la ................................. Sucursale ale .............................................. (Sucursala Municipiului ................................................................negocieri purtate in ziua ..............................

17. In cuprinsul Notei se face trimitere la solicitarile invinuitului …………………………….., aspect ce conduce la concluzia ca negocierile au fost purtate cu acesta, ca reprezentant al celor ………………………………….. societati cesionare.

18. Din cercetarile efectuate rezulta ca in data de ………………………….. la ……………………….s-a deplasat in vederea negocierii conventiilor un colectiv format din: invinuitul ………………………., invinuita ………………………., si …………………………………. (declaratii invinuiti, referat pentru decontarea cheltuielilor de deplasare ).

19. La punctul nr. 5 din „Nota” mentionata se precizeaza ca la „solicitarea celor ………………………societati cesionare, …………………………..sucursale ale ………………………………………. s-au obligat, conform art. 7 din Conventie, sa acorde societatilor din ………………………….., credite sub forma de linii de creditare pentru desfasurarea activitatii curente pe termen de ……………………. an, cu posibilitatea de prelungire pana la ………………………. ani, cu o dobanda de ………………………….. pe an revizuibila, cu un comision de gestiune de …………………………………….. din valoarea creditului si comision de risc de ………………………………… din valoarea creditului, ambele platibile pe masura acordarii creditului, fara sa se fi prevazut si comision de neutilizare a creditului.

20. Beneficiarii creditului se angajau sa constituie garantii legale in favoarea bancii, sa asigure bunurile aduse in garantii, sa achite lunar comisioanele de credit si dobanzile datorate pentru creditele utilizate si sa ramburseze creditele la expirarea termenului prevazut la art. 7 din Conventie (12 luni si in alte doua cazuri 4 ani, respectiv 5 ani).

21. Rezulta astfel ca, firmele din ……………………………. au conditionat preluarea creantelor, de acordarea de catre banca a unor linii de credit care, insa, aveau ca scop finantarea activitatii curente si nu erau destinate platii creantelor cesionate, acest din urma obiectiv fiind cel vizat de politica BANCII …………………….. prin emiterea Circularei nr. ……………………………………….

22. Mai mult, aprobarea data de Comitetul de Directie in sedinta din data de ……………………………. a facut ca documentatia de credit intocmita ulterior sa devina o simpla formalitate.

23. Prin Ordinul viceguvernatorului ………………………….. nr. ………………………… (transmis …………………………………… pe data de ………………………….) BANCA …………………………………… a fost sanctionata din nou cu limitarea operatiunilor bancii, potrivit art. 69 alin. 2 lit. b din Legea nr. 58/1998.

24. De asemenea, prin Ordinul viceguvernatorului ………………………………………….. i s-au interzis in totalitate acordarea de credite, dupa ce prin Hotararea nr. ……………………. a BANCII ………………………………… se instituise Comisia de Supraveghere a BANCII ………………………………………………………………………………………..

25. In acest context normativ si decizional au fost incheiate intre BANCA …………………………………. si societatile din ……………………..controlat de invinuitul ……………………………………….. contractele de cesiune creanta si contractele de imprumut identificate dupa cum urmeaza:
a) Conventia nr. ……………………………………………….. incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Dolj cu S.C. BDJ S.A. Aninoasa pentru suma de 16.010.000 mii lei.
b) Contractul de imprumut nr. 30/12.08.1999 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Dolj cu S.C. BDJ S.A. Aninoasa pentru suma de 10 miliarde de lei pe o perioada de 4 ani.
i. Conventia nr. 764/22.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala municipiului Bucuresti cu S.C. „ABATOR MOFLENI” S.A. Craiova pentru suma de 9.359.807.000 lei.
c) )  Contractul de imprumut nr. 22/25.10.1999 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala municipiului Bucuresti cu S.C. „ABATOR MOFLENI” S.A. Craiova pentru suma de 5.959.000.000 lei pe o perioada de 12 luni.
d) Conventia nr. 764/22.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala municipiului Bucuresti cu S.C. AVAB S.R.L. Craiova pentru suma de 9.018.899.000 lei.
e) Contractul de imprumut nr. 23/25.10.1999 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala municipiului Bucuresti cu S.C. AVAB S.R.L. Craiova pentru suma de 10.000.000.000 lei pentru o perioada de 12 luni.
f) Conventia nr. 764/22.02.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala municipiului Bucuresti cu S.C. VLADINEX S.R.L. Craiova pentru suma de 10.185.606.000 lei.
g) Contractul de imprumut nr. 24/07.12.1999 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala municipiului Bucuresti cu S.C. VLADINEX S.R.L. Craiova pentru suma de 10.000.000.000 lei si pentru o perioada de 12 luni.
h) Conventia nr. 764/22.02.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala municipiului Bucuresti cu S.C. JIUL VULCAN S.R.L. Lupeni pentru suma de 10.021.763.000 lei.
i) Contractul de imprumut nr. 21/25.10.1999 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala municipiului Bucuresti cu S.C. JIUL VULCAN S.R.L. Lupeni pentru suma de 9.350.000.000 lei pentru o perioada de 12 luni.
j) Conventia nr. 2210/24.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Ramnicu – Valcea cu S.C. MOZOC S.R.L. Craiova pentru suma de 709.184.000 lei.
k) Contractul de imprumut nr. 2A/15.02.2000 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Ramnicu – Valcea cu S.C. MOZOC S.R.L. Craiova pentru suma de 986.720.000 lei si pentru o perioada de 12 luni.
l) Conventia nr. 2474/24.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Pitesti cu S.C. MOZOC S.R.L. Craiova pentru suma de 1.071.962.000 lei.
m) Contractul de imprumut nr. 49/24.01.2000 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Pitesti cu S.C. MOZOC S.R.L. Craiova pentru suma de 1.200.000.000 lei pentru o perioada de 12 luni.
n) Conventia nr. 1402/24.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Slatina cu S.C. MOZOC S.R.L. Craiova pentru suma de 1.838.319.000 lei.
o) Contractul de imprumut nr. 212/09.02.2000 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Slatina cu S.C. MOZOC S.R.L. Craiova pentru suma de 2.060.000.000 lei si pentru o perioada de 12 luni.
p) Conventia nr. 2701/24.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Dragasani cu S.C. MOZOC S.R.L. Craiova pentru suma de 1.289.842.330 lei.
q) Contractul de imprumut nr. 1J/27.01.2000 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Dragasani cu S.C. MOZOC S.R.L. Craiova pentru suma de 1.450.000.000 lei si pentru o perioada de 12 luni.
r) Conventia nr. 55/30.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Targoviste cu S.C. REBEGA CONSULTING S.R.L. Craiova pentru suma de 4.086.877.000 lei.
s) Contractul de imprumut nr. 30/22.02.2000 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Targoviste cu S.C. REBEGA CONSULTING S.R.L. Craiova pentru suma de 4.282.156.000 lei si pentru o perioada de 12 luni.
t) Conventia nr. 1555/24.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Craiova Gara cu S.C. FRIGORIFER S.A. pentru suma de 10.000.000.000 lei si pentru o perioada de 5 ani.
u) Contractul de imprumut nr. 24/29.09.1999 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Craiova Gara cu S.C. FRIGORIFER S.A. pentru suma de 10.000.000.000 lei si pentru o perioada de 5 ani.
v) Conventia nr. 2550/23.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Plevnei cu S.C. AND KRIS S.R.L. Craiova pentru suma de 11.082.228.258 lei.
w) Contractul de imprumut nr. 01/458/29.12.1999 incheiat de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Plevnei cu S.C. AND KRIS S.R.L. Craiova pentru suma de 8.700.000.000 lei si pentru o perioada de 12 luni.
x) Conventia nr. 2550/23.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala Plevnei cu S.C. POLDINEX S.R.L. Craiova pentru suma de 10.818.198.132 lei.
y) Conventia nr. 764/22.09.1999 incheiata de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR Sucursala municipiului Bucuresti cu S.C. PRACTICIANUL S.R.L. Craiova pentru suma de 10.117.212.100 lei.

26. Discutand despre cesiunile de creante si creditele acordate de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR prin cele 9 sucursale, se face precizarea ca fiecare dintre ele cuprind incalcari ale Legii Bancare, ale Normelor, Instructiunilor si Ordinelor BANCII NATIONALE A ROMANIEI, precum si Normelor de Creditare. Referitor la aceste incalcari, mentionam:

27. Cesiunile de creanta s-au efectuat cu incalcarea prevederilor art. 45 din Legea nr. 58/1998 privind prudentialitatea, a Ordinului BANCII NATIONALE A ROMANIEI nr. 247/04.06.1999 privind sanctionarea BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR cu limitarea operatiunilor si care obliga conducerea bancii sa ia masuri pentru administrarea adecvata a resurselor operationale, a Circularei nr.52/15.06.1999 care impunea masuri de natura a conduce la consolidarea pozitiei financiare si prudentiale a bancii, a Circularei nr. 64/21.07.1999 ce prevedea posibilitatea cesiunii de creante catre persoane fizice sau juridice cu plata unui avans de 15 – 30% si acordarea unui credit pentru diferenta de achitat cu o dobanda ce poate fi negociata cu cesionarul in conditii cat mai avantajoase pentru banca.

28. Contrar normelor expuse, la efectuarea cesiunilor de creanta, BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR nu a procedat la analiza bonitatii societatilor cesionare, ajungand sa cesioneze creante si sa acorde credite unor societati nou infiintate, fara activitate comerciala, fara bonitate, iar clauzele contractuale au fost negociate in favoarea cesionarilor: avans 10% din volumul creantelor, diferenta achitata in rate lunare esalonate pe 5 ani, termen de gratie 6 luni, acordarea de linii de credit pentru desfasurarea de catre societatile cesionare a activitatii curente.

29. Creditul bancar, vazut ca operatiune bancara activa, imbraca forma unui contract sinalagmatic care cunoaste la randul sau multiple variante. Creditul desemneaza, totodata, si orice prelungire a scadentei, angajament de achizitionare a unui titlu care incorporeaza o creanta sau a altui drept la plata unei sume de bani (art. 3 pct. 7 din Legea nr. 58/1998 republicata).

30. Mai mult, chiar O.U.G. nr. 10/1997 cu privire la diminuarea blocajului financiar si a pierderilor in economie prevede la art. 4 alin. 3 ca societatile bancare isi pot transforma drepturile lor de creanta in actiuni sau parti sociale la societati comerciale cu respectarea dispozitiilor art. 28 din Legea nr. 33/19991 privind activitatea bancara si luarea in considerare a implicatiilor pe care aceasta operatiune le-ar putea avea asupra situatiei patrimoniale a societatii bancare in cauza si asupra indicatorilor de prudenta  bancara prevazute in Normele emise de BANCA NATIONALA A ROMANIEI.

31. Toate acestea, coroborat cu faptul ca bancile nu pot desfasura alte activitati neprevazute la art. 11 din Legea nr. 58/1998, conduc in mod cert la concluzia ca cesiunile de creanta sunt supuse Normelor BANCII NATIONALE A ROMANIEI si Normelor Interne de creditare, intrucat constituie un credit in sensul Legii nr. 58/1998. Insasi legiuitorul a inteles in legile cu caracter special sa conditioneze cesiunile de creanta efectuate de banci de respectarea principiului prudentialitatii si a Normelor BANCII NATIONALE A ROMANIEI.

32. Aprobarea de credite pentru societatile cesionare s-a efectuat cu incalcarea dispozitiilor art. 45 din Legea nr. 58/1998 si a Normelor de Creditare. Astfel, prin Conventiile de cesiune creanta, BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR s-a obligat sa acorde societatilor cesionare linii de credit pentru desfasurarea activitatii curente inainte de intocmirea documentatia de creditare si fara a verifica daca indeplinesc conditiile prevazute de legea bancara si Normele Interne. Tot prin Conventiile de cesiune creante s-au stabilit conditiile de acordare a creditelor, astfel ca documentatia de creditare intocmita de sucursale a ajuns sa fie o simpla  formalitate.

33. Acordarea creditelor s-a efectuat cu incalcarea Normelor Metodologice nr. 1/1994 privind activitatea de credite:

34. pct. 64 din Normele nr. 1/1994 privind activitatea de creditare: cereri de credit ulterioare referatelor de analiza, comunicarilor de aprobare primite de la Centrala BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR sau chiar Contracte de Imprumut (pag. 35 – Raport de constatare,  vol. 3)

35. pct. 23, pct. 29, pct. 32 si pct. 47 din Normele nr. 1/1994 privind activitatea de creditare: lipsa analizei bonitatii clientului si a evaluarii riscului de creditare, imposibilitatea efectuarii unei analize corespunzatoare a posibilitatilor de rambursare la timp a creditului si de plata a dobanzilor in cazul societatilor nou infiintate (S.C. ABATOR MOFLENI S.R.L., S.C. JIUL VULCAN S.R.L., S.C. AVAB S.R.L., S.C. VLADINEX S.R.L., S.C. AND KRIS S.R.L., S.C. MOZOC S.R.L., S.C. REBEGA CONSULTING S.R.L.);

36. pct. 4 din Circulara nr. 72/30.12.1997 – aprobarea de linii de credit pe o perioada de 4 ani si respectiv 5 ani, contrar Normelor de creditare care stipulau ca prelungirea termenului initial de acordare de 12 luni se face dupa o analiza prealabila efectuata de banca (S.C. FRIGORIFER S.A. si S.C. BDJ S.A.)

37. pct. 29 din Normele Metodologice nr. 1/1994 ale BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR – aprobarea de credite unor societati care nu indeplineau conditii cu privire la capitalul social varsat de minim 5 milioane.

38. pct. 51 lit. a din Normele Metodologice nr. 1/1994 ale BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR  – aprobarea de credite al caror cuantum depasea de 5.000 – 6.000 ori capitalul social al societatilor beneficiare (ex.: S.C. JIUL VULCAN S.R.L., S.C. AVAB S.R.L., S.C. VLADINEX S.R.L.)

39. aprobarea unor credite mai mari decat cele solicitate de agentii economici (pct. 46 si pct. 47 din Normele nr. 1/1994 – S.C. MOZOC S.R.L.).

40. referate de analiza a creditelor solicitate neintocmite si nesemnate de catre inspectorii de creditare (S.C. BDJ S.A., S.C. REBEGA CONSULTING S.R.L. Craiova, S.C. FRIGORIFER S.A. – pct. 48, 49, 55 din Normele Metodologice nr. 1/1994).

41. suplimentarea creditelor fara intocmirea analizei impuse de Normele Metodologice nr. 1/1994 si Circulara nr. 72/1997 – pct. nr. 4 si cu incalcarea Ordinului nr. 247/04.06.1999 si a Ordinului viceguvernatorului BANCII NATIONALE A ROMANIEI nr. 5/13.10.1999 privind limitarea operatiunilor bancii cu privire la agentii economici pentru care nu se putea face analiza bonitatii, care inregistrau debite din dobanzi si comisioane bancare.

42. neanalizarea in Comitetul de Risc, Comitetul de Administrare a Activelor si Pasivelor, Comitetul de Credite si in Comitetul de Directie a documentatiei de creditare, prin prezentarea de catre reprezentantii Directiei de Creditare si presedintele bancii – persoane direct implicate in procesul de negociere cu Grupul de firme controlat de invinuitul STAICU DINEL, a unor informatii incomplete si fragmentate, astfel ca membrii acestor Comitete sa nu aiba o imagine de ansamblu a situatiei societatilor contractante.  In unele cazuri referatele Directiei de Creditare nu reflecta situatia reala a societatilor ce rezulta explicit din referatele de analiza intocmite de sucursale (ex.: lipsa mentiunilor cu privire la faptul ca societatile sunt nou infiintate si nu s-a putut efectua analiza bonitatii), astfel ca avizul acordat in comitete este lipsit de relevanta.

43. nu s-a solicitat de catre Directia de Creditare aprobarea creditelor cu derogare de la Normele Metodologice de creditare nr. 1/1994, desi Comitetul de Directie era mandatat de Consiliul de Administratie al BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR S.A. prin Circulara nr. 72/1997 doar pentru acordarea anumitor derogari, iar pentru creditele ce depaseau nivelul maxim admis din fondurile proprii ale bancii puteau fi acordate doar de Consiliul de Administratie.

44. In aceste conditii, Consiliul de Administratie al BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR S.A. a ratificat Hotararile Comitetului de Directie fara a avea cunostinta de situatia de fapt reala si de derogarile de la norme pe care le implica acordarea creditelor.

45. acordarea de catre sucursale de credite unor persoane juridice ce isi aveau sediul in alte judete (Circulara nr. 71/19.08.1999).

46. art. 62 din Legea nr. 58/1998, Norma nr. 8/1999 a BANCII NATIONALE A ROMANIEI, Circulara nr. 66/27.07.1999 – aprobarea de credite unui grup de debitori prin tratarea ca simple cereri de credit formulate de fiecare societate comerciala in parte, desi negocierile s-au purtat nivelul Centralei cu reprezentantul Grupului – invinuitul STAICU DINEL.

47. acceptarea de garantii incrucisate intre membrii grupului.

48. acceptarea de garantii fictive – bilete la ordin avalizate sau chiar emise de S.C. DETRANS COM S.R.L. Podari, unitate ce face parte din grupul de firme controlat de invinuitul STAICU DINEL, societate fara potential economic, aspect ce rezulta in mod cert din valoarea si frecventa operatiunilor derulate prin conturile bancare (S.C. MOZOC S.R.L. Craiova si S.C. REBEGA CONSULTING S.R.L. Craiova – fila 33 Raport de Constatare, vol. 3 ).

49. art. 1 lit. d din Ordinul BANCII NATIONALE A ROMANIEI nr. 247/04.06.1999 si art. 1 lit. c din Ordinul viceguvernatorului BANCII NATIONALE A ROMANIEI nr. 5/13.10.1999 – acordarea de credite peste nivelul maxim de 10% din fondurile proprii ale bancii;

50. art. 1 lit. 1 Normele BANCII NATIONALE A ROMANIEI nr. 8/26.04.1999 – depasirea nivelului expunerilor mari fata de un singur debitor in conditiile in care angajamentele firmelor din Grupul AVAB Craiova conducea la o expunere neta a BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR S.A. de 40%.

51. art. 57 din Legea nr. 58/1998, Normele BANCII NATIONALE A ROMANIEI nr. 8/1999 nedeclararea grupurilor care reprezentau un singur risc de credit, desi societatile creditate aveau asociati sau administratori comuni si/sau garantii incrucisate, respectiv formau dependenta economica.

52. In raportarile facute de BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR S.A. catre Directia de Supraveghere din cadrul BANCII NATIONALE A ROMANIEI la data de 24.01.2000 si la data de 25.02.2000 nu apare evidentiata expunerea neta a bancii fata de Grupul de firme controlat de invinuitul STAICU DINEL la data de 31.12.1999 si respectiv la data de 31.01.2000.

53. Abia la data de 24.03.2000 (ulterior actelor de control ale BANCII NATIONALE A ROMANIEI nr. 2782 si nr. 2783/10.03.2000 intocmite de Directia Supraveghere din cadrul BANCII NATIONALE A ROMANIEI) BANCA INTERNATIONALA A RELIGIILOR S.A. a transmis Directiei de Supraveghere a BANCII NATIONALE A ROMANIEI situatia expunerilor mari pentru data de 29.02.2000 in care apar evidentiate angajamentele firmelor din Grup AVAB Craiova in suma de 181.794.998 mii lei, ceea ce raportat la fondurile proprii ale bancii – 178.721.355 mii lei, reprezinta o expunere neta de 101,72%. (Actele de control ale BANCII NATIONALE A ROMANIEI nr. 2782 si nr. 2783/10.03.2000, Raport de Constatare fila nr. 32, vol. 3).

54. Algoritmul ales de conducerea BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR S.A. pentru evitarea raportarilor catre BANCA NATIONALA A ROMANIEI cu privire la imprumuturile mari si expunerea fata de un singur debitor a constat in infiintarea de catre solicitant a mai multor societati , acordarea de credite de catre mai multe sucursale cu incalcarea dispozitiilor Circularei nr. 71/19.08.1999 , acceptarea achitarii avansului  la cesiunile de creanta din liniile de credit si acordarea unui termen de gratie de 6 luni pentru ca societatile cesionare sa nu inregistreze rate restante, fapt ce ar fi constituit un impediment la creditare .


???

     Pe de alta parte se arata si structura organizatorica a B.I.R., dupa cum urmeaza:

55. Potrivit art. 6 din Statut, in baza Legii Bancare conducerea BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR S.A. elaboreaza Norme si instructiuni privind creditarea, garantiile asiguratorii si recuperarile acestora, incasarile si platile, operatiunile valutare si celelalte servicii bancare.

56. Administrarea efectiva a bancii este incredintata Consiliului de Administratie compus din 9 membrii alesi de Adunarea Generala a Actionarilor.

57. Prin actul constitutiv se stabileste ca, in conformitate cu Legea bancara, imputerniciti sa conduca si coordoneze activitatea zilnica a bancii si sa angajeze raspunderea bancii sunt presedintele si cei doi vicepresedinti.

58. Consiliul de Administratie are ca principale atributii stabilirea strategiei cu privire la credite, atragerea de resurse, utilizarea acestora, nivelul dobanzilor, comisioanelor, taxelor, negocierilor si altor speze bancare. Deciziile Comitetului de Directie sunt ratificate de catre Consiliul de Administratie (art. 46 din Statut).

59. Consiliul de Administratie poate delega o parte din atributiile sale privind conducerea operativa a bancii, unui Comitet de Directie compus din 5 membri, ce este prezidat de catre presedintele bancii. Consiliul de Administratie trebuie, insa, sa stabileasca concret imputernicirile, responsabilitatile si remuneratia membrilor acestuia.

60. Activitatea de conducere curenta a bancii este asigurata de presedinte.

61. Prin Circulara nr. 72/30.12.1997, Comitetul de Directie a fost imputernicit sa aprobe credite sau sa le suplimenteze pe cele existente, sa acorde perioade de gratie pentru dobanzi, sa efectueze rescadentari, amanari sau prelungiri ale termenelor de rambursare a creditelor sau dobanzilor, in cazul societatilor ce inregistreaza pierderi sau au rate restante, pe baza analizei efectuate de unitatile bancii si a Directiei de Creditare, daca apreciaza ca se asigura redresarea situatiei economice a societatilor.

62. Prin aceeasi Circulara, Comitetul de Directie a fost imputernicit sa aprobe derogari de la nivelul comisioanelor de credite si ale dobanzilor stabilite prin reglementari, pe baza analizelor efectuate de unitatile bancii si Directia de Creditare.

63. Mandatul acordat Comitetului de Directie a fost deci limitat la anumite derogari ce puteau fi acordate numai in anumite conditii.

64. In conformitate cu prevederile Legii Bancare la nivelul Centralei BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR S.A. si ale fiecarei Sucursale au fost infiintate Comitete de Risc, Comitete de Administrare a Activelor si Pasivelor si Comitete de Credit, structura organizatorica, atributiile si modul de functionare ale acestora fiind stabilite prin Regulamentul de Organizare si Functionare al Bancii si Regulamentele de Functionare proprii.

65. De asemenea, atributiile fiecarui compartiment si ale fiecarei persoane din cadrul acestora au fost stabilite prin Regulamentul de Organizare si Functionare al Bancii si prin fisa postului.

66. Relevante pentru solutionarea cauzei sunt prevederile  referitoare la atributiile stabilite pentru Directia de Creditare, Comitetul de Risc, Comitetul de Administrare a Activelor si Pasivelor, Comitetul de Credite si Comitetul de Directie.

67. Directia de creditare.

68. In domeniul creditarii in lei si in valuta Directia de Creditare avea ca principale atributii:
   - analiza si supunerea spre aprobare in cadrul competentelor stabilite a cererilor de credite ale agentilor economici si persoanelor fizice, inaintate de sucursale;
   - sa urmareasca ca pe total banca, suma imprumuturilor mari acordate sa nu depaseasca de 8 ori nivelul fondurilor proprii ale bancii;
   - sa centralizeze si sa stabileasca necesarul de credite solicitat de sucursale.

69. Sefului Serviciului de Creditare (in speta invinuita DUTU VIORICA) i se trasa prin fisa postului sarcina efectuarii analizei modului cum unitatile bancii au efectuat clasificarea creditelor, constituirea provizioanelor specifice de risc, realizarii lucrarii pe total banca cu privire la clasificarea creditelor pentru a fi inaintata la BANCA NATIONALA A ROMANIEI, analizei lucrarilor primite de la unitatile bancii cu privire la relatiile speciale, imprumuturi mari, verificarii acestora si urmaririi incadrarii in Reglementarile BANCII NATIONALE A ROMANIEI.

70. Comitetul de Administrare a Activelor si Pasivelor.
71. Comitetul de Administrare a Activelor si Pasivelor functiona, de asemenea, ca un organ Consultativ al Comitetului de Directie si avea rolul de a asigura respectarea prudentialitatii si diminuarea riscului in administrarea patrimoniului bancii.

72. In acest sens, Comitetul avea sarcina de a analiza documentele elaborate de Directii ce implicau modificarea nivelului activelor si pasivelor bancii, inclusiv derogarile cu privire la nivelul dobanzilor.

73. Analiza se efectua pe baza documentelor prezentate de Directiile de Specialitate, respectiv a Referatelor intocmite de acestea si in baza explicatiilor date de catre reprezentantii Directiilor.

74. Comitetul de credite.

75. Comitetul de credite, ca organ de decizie, avea ca obiect principal analiza, in vederea aprobarii sau respingerii, a documentatiilor intocmite de Directia de Creditare cu privire la acordarea creditelor, emiterea scrisorilor de garantie si a altor angajamente ale bancii, care intrau in competenta sa de aprobare.

76. Comitetul aproba sau respingea documentatia de creditare in baza analizei efectuate de Directia de Creditare, careia i se putea solicita aprofundarea analizei sau prezentarea de explicatii si informatii suplimentare.

77. Potrivit Regulamentului de Functionare, Comitetul verifica incadrarea propunerilor din Referatul de analiza in politica de creditare a bancii, in politica de dobanzi si comisioane.

???

In ceea ce priveste procedura acordarii unui credit s-au facut urmatoarele precizari :

78. Potrivit Normelor de creditare nr. 1/1994 ale BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR, creditarea este un proces complex care implica mai multe etape:

79. Analiza cererii de credite.
80. Pentru obtinerea de imprumuturi, solicitantii prezinta unitatii bancii cererea de credit la care anexeaza: fisa de prezentare a societatii, bugetul de venituri si cheltuieli pe anul in curs si pe toata perioada creditarii, ultimul bilant anual si contul de profit si pierderi, precum si ultima balanta contabila de verificare, documente ce atesta constituirea legala a societatii, comunicarea la D.G.P.F. a judetului sau municipiului din care sa rezulte unitatea bancara la care isi are deschis contul de disponibilitati, lista bunurilor ce constituie garantii asiguratorii pentru banca, orice alte documente din a caror analiza sa se poata asigura o apreciere exacta a posibilitatilor de rambursare integrala si la termen a creditelor si dobanzilor aferente.

81. Pe baza cererii de credite a datelor din ultimul bilant si a celorlalte documente, banca procedeaza la analiza bonitatii clientului si evaluarea riscului creditelor:
   - analiza bonitatii clientului pe baza indicatorilor lichiditate, solvabilitate, rentabilitate si gradul de indatorare;
   - analiza serviciului datoriei.
82. Rezultatul analizei si verificarilor efectuate se inscria de catre inspector intr-un referat de analiza a creditului din care trebuia sa rezulte situatia economico – financiara a solicitantului, situatia garantiilor, posibilitatea imprumutatului de a realiza veniturile estimate si de a rambursa creditul, perioada de creditare, dobanda creditului si comisionul de gestiune, propunerea de respingere a creditului si restituire a documentatiei sau de acordare a creditului.

83. Referatul de analiza insusit de seful Serviciului de Credite este inaintat directorului bancii care decide asupra admiterii sau neadmiterii negocierii creditului, motivele neadmiterii, restituirea anexelor sau inceperea negocierii si  a incheierii contractului de imprumut. Suplimentarea creditului se efectueaza numai cu respectarea Normelor de Creditare.

84. Negocierea si incheierea contractului de imprumut.
85. Pentru negocierea si incheierea contractului, colectivul de negociere format din inspector, sef serviciu credite si consilier juridic negociaza cu reprezentantii legali ai solicitantului asupra clauzelor din contractul de imprumut cu privire la: volumul creditului, destinatia creditului, acordarea creditelor prin conturi separate sau prin contul curent, termenele de efectuare a platilor, nivelul dobanzii, comisionul de gestiune, comisionul de neutilizare, garantiile asiguratorii, termenele de rambursare sub rezerva aprobarii de Comitetul de Conducere al bancii asupra clauzelor din Contractul de imprumut.

86. Potrivit Normelor de Creditare volumul creditului ce se acorda trebuie sa nu depaseasca de cel mult 10 ori capitalul social efectiv varsat al solicitantului.

87. Comitetul de Conducere al unitatii bancii sau dupa caz Centrala bancii poate aproba un volum de credite mai mare, peste aceasta proportie, in functie de competenta de aprobare.

88. Dupa negocierea volumului de credite si a celorlalte conditii de acordare, inspectorul bancii intocmeste contractul de imprumut.

89. Dupa avizarea creditelor de catre Comitetul de Credite si Risc, documentatia de credite se spune aprobarii Comitetului de Conducere al unitatii bancii in limitele competentelor stabilite.

90. Documentatiile de creditare care depasesc competentele de aprobare ale agentiilor filialelor sau sucursalelor, insusite de Comitetul de Conducere ale acestora se inainteaza Directiei de Creditare din Centrala BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR.

91. Creditele care intra in competenta de aprobare a Centralei Bancii, dupa analiza efectuata de Directia de Creditare se supun analizei si avizului Comitetului de Credite si Risc, Comitetului de Administrare a Activelor si Pasivelor si Comitetului de Credite ce functioneaza pe baza regulamentelor proprii.

92. Aprobarea sau respingerea cererilor de credit se hotaraste de Comitetul de Conducere al fiecarei banci sau Comitetul de Directie din Centrala bancii.


93. Pe baza deciziei luate se intocmeste comunicarea Hotararii Comitetului de Conducere al unitatii bancii sau a Comitetului de Directie ce se transmite la unitatea bancii ce a analizat creditul.

94. Dupa aprobarea creditelor, Contractul de imprumut se semneaza de persoanele autorizate sa angajeze unitatea bancii, iar din partea agentului economic de reprezentantii autorizati ai acestuia.

95. Acordarea, utilizarea si rambursarea creditelor.
96. Pentru acordarea efectiva a creditului inspectorii intocmesc fisa creditului care cuprinde principalele conditii din contractul de imprumut si este tinuta la zi cu toate modificarile intervenite in volumul si structura creditelor.

97. La punctul nr. 64 din Normele nr. 1/1994 se precizeaza ca suplimentarea creditului se acorda la cererea imprumutatului daca:
   - nu se inregistreaza restante la rate si dobanzi;
   - veniturile ce se preconizeaza a se realiza permit rambursarea suplimentarii solicitate;
   - exista garantii si pentru creditul suplimentar si dobanzile aferente;
   - nu se inregistreaza, in contul clientului, obligatii neonorate fata de banca.

98. Prevederile punctului nr. 64 din Normele nr. 1/1994 au fost modificate prin Circulara nr. 72/1997, stabilindu-se ca suplimentarea creditelor, acordarea perioadei de gratii pentru dobanzi, rescadentarea, amanarea sau prelungirea termenelor de rambursare a creditelor sau a dobanzilor in conditiile in care societatile comerciale inregistreaza pierderi, au unele rate restante sau dobanzi neplatite pot fi aprobate de Comitetul de Directie al BANCII INTERNATIONALE A RELIGIILOR pe baza analizei efectuate de unitatile bancii si a Directiei de Creditare daca se apreciaza ca au fost determinate de cauze obiective si prin aceste masuri s-ar asigura redresarea situatiei economico – financiare si rambursarea datoriilor catre banca.

99. Dobanzile cuvenite la creditele acordate se calculeaza la unitatile bancii la termenele stabilite de Centrala si se incaseaza din contul de disponibilitati al imprumutatului sau din contul curent.

100. Dupa inregistrarea creditelor nerambursate, banca nu mai acorda clientului respectiv noi credite, incasarile fiind utilizate pentru plata cu prioritate a dobanzilor.

101. Banca are dreptul si obligatia sa verifice la imprumutati modul cum se utilizeaza creditele, existenta garantiilor, respectarea destinatiilor pentru care s-au acordat, cum ramburseaza la termen ratele scadente si platesc dobanzile datorate, precum si respectarea celorlalte prevederi contractuale.

???

102. Pentru retinerea acestei situatii de fapt au fost administrate numeroase mijloace de proba detaliate in 30 de volume de urmarire penala pentru care care a fost atasat un opis de 127 de file si din care amintim : inscrisuri referitoare la activitatea B.I.R., contractele de credit si de cesiune de creanta incheiate, ordine de deplasare, declaratii ale persoanelor anchetate, declaratii de martor, raport de constatare al specialistilor DNA, precum si raport privind falimentul B.I.R., date referitoare la mai multe societati comerciale, adrese ale BNR si rapoarte de control, diverse sesizari referitoare la operatiunile de cesiune de creanta respectiv de acordare de credit puse in discutie.

103. In faza de judecata au fost administrate urmatoarele mijloace de proba : declaratiile inculpatilor, declaratiile martorilor Vasile Gica, Toma Silvia, Tomosoiu Bogdan, Tanasoiu Vasile, Salapa Vasile, Radu Simon, Ciurezu Tudor, Mancas Cristian, Daeanu Valentin, Ciutacu Elisabeta, Albu Marian, Baran Florica, Androne Nicusor si Nitulescu Gheorghe, fiind depuse la dosar mai multe inscrisuri in aparare.

104. Multiplele cereri ale inculpatilor prin aparatori au fost analizate pe parcursul procesului, incheierile de sedinta respective prin care s-a constatat legalitatea sesizarii instantei, au fost respinse exceptiile invocate sau probele solicitate fiind motivate la vremea respectiva corespunzator, nefacand corp distinct de prezenta sentinta si avand aceeasi cale de atac.

???

105. Analizand actele si lucrarile dosarului instanta constata ca inculpatii se fac vinovati de infractiunile de care sunt acuzati in rechizitoriu, situatia de fapt fiind corect retinuta.

106. Instanta considera ca artizanii pricipali ai operatiunilor frauduloase care au dus la expunerea dezavantajoasa a B.I.R. fata de un singur debitor in acceptiunea normelor de prudenta bancara, au fost inculpatii Popescu Ion si Staicu Dinel. Ceilalti 2 inculpati, Raceala Radian si Dutu Viorica, cunoscand asa-zisul «plan de salvare » al bancii prin incheierea dublelor operatiuni de cesiune de creanta si de creditare a celor 11 societati controlate de inculpatul Dinel Staicu, au negociat conditiile tehnice ale operatiunilor si, membri in Directia de Creditare, au facilitat prin pozitiile exprimate in activitatea comitetelor la care erau incadrati, aprobarea operatiunilor ce s-au desfasurat ulterior prin sucursalele bancii.

107. In esenta, inculpatul Popescu Ion, in calitate de director al B.I.R. a dorit sa imbunatateasca scriptic indicatorii de performanta ai bancii. Una dintre apararile inculpatilor a fost aceea ca BNR a luat o decizie eronata in a considera anumite creante ale bancilor ca neperformante, respectiv contractele de credit neexecutate si care erau investite cu formula executorie (decizie luata in octombrie 1998 si care scotea astfel din bilant ceea ce bancile considerau un activ). Instanta remarca insa faptul ca aceasta decizie a fost una justificata prin perspectiva necesitatii unui control adecvat al creditului si stoparea unor astfel de credite neperformante. Procedura de executare silita si de valorificare a bunurilor aduse drept garantie era una cu o durata apreciabila in timp si nici nu avea siguranta unei acoperiri depline a creantei.

108. In acest context s-a ales solutia cesionarii pe scara larga a creantelor pentru ca pretul platit de cesionar sa poata fi inscris in bilantul bancii si sa imbunatateasca indicatorii de performanta ai acesteia. Se remarca insa conditiile particulare in care intervin aceste cesiuni de creanta. Aceasta afacere prezinta un risc evident pentru cesionar, al carui castig este greu de estimat ( de regula el platind un pret negociat concret, iar beneficiile obtinute in urma executarii acelor creante fiind unul incert). Se pot intelege astfel normele bancare mentionate si in rechizitoriu, ce au permis ca aceste operatiuni sa presupuna un minim de avans platit de catre cesionar, pentru restul pretului stabilit, banca putandu-i acorda linie de credit in anumite limite.

109. Instanta achieseaza la teza sustinuta prin rechizitoriu potrivit careia cesiunea de creanta, daca este acordata de banca, este asimilata unui credit si trebuie sa respecte toate normele de prudenta bancara corespunzatoare unei astfel din urma operatiuni. Se inlatura astfel apararile inculpatilor care se refereau la libertatea de a incheia astfel de conventii. Aceasta libertate are limite in ceea ce priveste spre exemplu conditiile de bonitate ale cesionarului, precum si gradul de expunere maxim fata de un singur debitor, mai ales in situatia in care, cesionarului i se acorda o linie de credit pentru diferenta de pret fata de avansul minim ce trebuie platit pentru cesiune.

110. Inculpatul Popescu Ion a ajuns astfel, la o intelegere de principiu cu inculpatul Staicu Dinel, in ceea ce priveste cesionarea unui numar insemnat de creante ale bancii, cu acordarea in paralel a unor linii de credit catre societatea sau societatile controlate de acesta. Nu este relevanta modalitatea initiala de contact intre cei 2 inculpati care nu a putut fi dovedita de catre Ministerul Public. Teza afirmata de cei 2 inculpati cum ca legatura initiala a inculpatului Staicu a fost cu persoane din conducerea B.I.R. dintr-o sucursala a bancii din Craiova, pare probabila, insa efectul ramane acelasi. Desi contractele mentionate la punctul 25 din prezenta hotarare au fost semnate cu sucursale ale BIR, iar nu cu centrala bancii, decizia generala a operatiunilor a fost luata la Bucuresti.

111.  Inculpatul Staicu a recunoscut spre exemplu ca sucursalele l-au indrumat spre Bucuresti unde va fi luata decizia aprobarii creditelor si, desi nu precizeaza in concret toate discutiile avute cu inculpatul Popescu Ion, este de presupus ca decizia s-a luat la acest nivel intre cei 2 inculpati, detaliile tehnice fiind negociate ulterior.

112. Aceasta reiese si din sedintele din Consiliul de Administratie la care se face referire in punctul 15 al prezentei hotarari, toate considerentele expuse de DNA in acest punct precum si in punctele 16 si 17 fiind considerate de instanta corecte. Din forma si conditiile unice ale tututor conventiilor rezulta ca, desi a fost vorba de niste operatiuni multiple, ele au avut o aceesi baza de negociere.

113. Inculpatul Popescu Ion avea cu siguranta constiinta ca se incalca norme elementare de prudenta bancara. Ele sunt redate in detaliu la punctele 33-52 din prezenta hotarare, instanta considerand corecte aprecierile expertului DNA consemnate in raportul de constatare depus in Vol III al dosarului de urmarire penala. Pentru a imbunatati indicatorii de performanta scriptici ai bancii, inculpatul Popescu Ion  a ales sa expuna banca la un singur debitor, trebuind sa accepte conditiile financiare impuse de inculpatul Staicu Dinel, care, din propriile sale declaratii, rezulta ca ales sa faca o afacere profitabila, asigurandu-se si pentru cazul, care a si survenit, ca banca va intra in faliment, ca nu va pierde vreo suma de bani.

114. Cunoasterea incalcarii normei referitoare la expunerea maxima fata de un singur debitor rezulta din modalitatea in care a procedat si pe care o recunoaste in declaratii inculpatul Staicu, care neavand la dispozitii suficiente societati comerciale pentru a cesiona creantele, a trebuit sa dea dispozitie sa fie infiintate un numar insemnat de societati noi, care au preluat creantele respective si au obtinut liniile de credit.

115. Din acest fapt au rezultat alte incalcari ale normelor bancare, acordarea unor astfel de credite unor societati nou infiintate fiind contrara normelor prudentiale care solicita analiza activitatii anterioare cu cel putin un an inainte a societatii. Desi derogarile erau posibile, in multe cazuri ele nici nu au fost discutate la nivel decizional.

116. Un alt fapt extrem de dezavantajos pentru banca a fost faptul ca nici macar avansul minim prevazut de normele legale ce trebuie platit de catre cesionar nu a fost achitat din resursele proprii ale societatilor inculpatului Staicu Dinel ci din liniile de credit acordate.

117. Analiza efectuata de specialistul DNA asupra nivelului dobanzilor la credite, acordarea unui termen de gratie de 6 luni sunt elocvente asupra conditiilor net dezavantajoase pentru banca. Practic singurul beneficiu real al bancii a fost imbunatatirea indicatorilor scriptici de performanta pe anul 1999, care ar fi putut duce la o sporire a increderii potentialilor clienti in BIR.

118. Altfel, au fost scosi din banca peste 80 de miliarde de lei vechi pentru liniile de credit acordate societatilor controlate de inculpatul Dinel Staicu, iar ulterior nu a fost platit nimic in contul acestei creante, inculpatul Staicu oprind fluxul de bani catre banca dupa cum singur a si recunoscut-o.

119. Apararile acestui din urma inculpat nu pot fi primite. In fapt nu a restituit nici un leu din aceste credite luate, neputand lua in considerare alte depozite existente la banca, spre exemplu cele ale Cooperativei de Credit Banca Populara Rich-Bank Craiova. Relatia dintre BIR si alte persoane juridice la care face referire inculpatul nu poate fi luata in considerare din perspectiva acuzatiei aduse, care vizeaza strict anumite operatiuni.

120. Este de inteles logica inculpatului care gandesti in termeni absoluti de castig sau pierdere in functie de implicarea tuturor persoanelor juridice pe care le controla in BIR. Pe de o parte inculpatul a ales sa nu ramburseze creditele luate (platind din ele avansul pentru cesiunile de creanta si o buna parte folosind-o pentru interesul propriu – cumpararea de actiuni la SIF Oltenia, de exemplu), insa, de pe alta parte, nu a putut recupera urmare a falimentului bancii decat o parte din depozitele pe care alte societati pe care le controla, le constituisera la BIR. Se pare ca inculpatul a avut de la inceput reprezentarea ca nu va achita creditele luate, el gandind (dupa cum rezulta din propriile declaratii) ca ajuta banca prin depozitele constituite acolo, iar garantiile creantelor cesionate au ramas la dispozitia bancii.


121. Asa cum se arata si in rechizitoriu faptele inculpatilor Popescu Ion - presedinte al B.I.R. SA, Radian Raceala – director al Directiei de Creditare din cadrul B.I.R. SA si ale invinuitei Dutu Viorica – sef Serviciu Credite in cadrul Directiei de Creditare de a fi propus, coordonat si aprobat incheierea unor contracte de cesiuni de creanta si contracte de creditare cu societati din grupul controlat de inculpatul Staicu Dinel, intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, in forma calificata si continuata.

122. Contractele de cesiune de creante ca si contractele de imprumut bancar incheiate cu SC B.D.J. S.A., SC FRIGORIFER S.A., SC AVAB S.R.L., SC ABATOR MOFLENI S.A., SC JIUL VULCAN S.R.L., SC VLADINEX S.R.L., SC AND KRIS S.R.L., SC MOZOC S.R.L., SC POLDINEX S.R.L., SC PRACTICIANUL S.R.L. si SC REBEGA CONSULTING S.R.L. prin intermediul a noua sucursale din cadrul B.I.R. S.A. (al B.I.R. – Sucursala Craiova, Sucursala Craiova Gara, Sucursala Municipiului Bucuresti, Sucursala Plevnei Bucuresti, Sucursala Targoviste, Sucursala Pitesti, Sucursala Slatina, Sucursala Dragasani, Sucursala Rm. Valcea), s-au realizat cu incalcarea prevederilor Legii bancare nr. 58/5.03.1998, ale Normelor Metodologice nr.1/1994 ale B.I.R. S.A. privind activitatea de creditare in lei si ale Circularelor B.I.R. nr. 64/21.07.1999, 72/30.12.1997, 71/1999.

123. Invinuitii au propus si au aprobat credite prin incalcarea flagranta a normelor de creditare.

124. Acordarea creditelor fata de societatile controlate de invinuitul Staicu Dinel s-a facut in conditiile in care:
   - au fost aprobate imprumuturi, sub forma unor linii de credit, pe o perioada mai mare de 12 luni;
   - creditele au fost acordate in conditiile in care nu au fost determinati indicatorii de bonitate ai clientilor, practic insa nu se putea face o analiza a bonitatii deoarece asa cum rezulta din anexa nr.1, la raportul de constatare majoritatea unor societati nou infiintate, sase din acestea fiind infiintate la 22.09.1999 (SC AVAB S.R.L., SC PRACTICIANUL S.R.L., SC AND KRIS S.R.L., SC POLDINEX S.R.L., SC MOZOC S.R.L., SC VLADINEX S.R.L.) iar celelalte beneficiare de linii de credit aveau o durata de functionare de maximum 5 luni de zile.

125. Pentru a beneficia de credite solicitantii trebuiau sa indeplineasca urmatoarele conditii (pct.23):
   - „sa fie constituiti conform legii si sa desfasoare activitati legale si eficiente;
   - sa indeplineasca indicatorii de bonitate si solvabilitate;
   - sa prezinte garantii materiale si morale pentru rambursarea integrala la scadenta a ratelor si dobanzilor aferente;

126. Potrivit prevederilor pct. 29 din Normele 1/1994, pentru a beneficia de credite prin contul curent, agentii economici trebuie sa indeplineasca in bune conditii indicatorii de bonitate si sa nu inregistreze credite nerambursate la scadenta.

127. Societatile cu capital privat trebuie sa dispuna si de un capital social varsat de cel  putin 5 milioane lei, iar platile si incasarile ce le efectueaza sa aiba un caracter de frecventa, conditie neindeplinita de societatile din grupul controlat de invinuitul Staicu Dinel.

128. Toate societatile beneficiare de linii de credit si semnatare prin reprezentantii lor ale contractelor de cesiune de creante se incadrau in categoria un singur debitor conform art. 3 lit. u din Legea 58/1998 ce defineste aceste termen.
129. Potrivit acestui text de lege „un singur debitor” – reprezinta – orice persoana sau grup de persoane fizice si/sau juridice fata de care bancare are o expunere si care sunt legate economic intre ele in sensul ca:
   - una dintre persoane exercita asupra celorlalte, direct sau indirect, putere de control;
   - nivelul cumulat al imprumuturilor acordate reprezinta un singur risc de credit pentru banca, intrucat persoanele sunt legate intr-o asemenea masura incat, daca unele dintre ele aveau dificultati de rambursare, alta sau celelalte vor intampina dificultati similare. In cazul acestor persoane, se vor lua in considerare fara a fi limitative, urmatoarele situatii:
   - sunt filialele aceleiasi persoane;
   - au aceeasi conducere;
   - garantii incrucisate;
   - interdependenta comerciala directa, care nu poate fi substituita intr-un termen scurt.

130. Inculpatii anterior mentionati, respectiv Popescu Ion, Radian Raceala si Dutu Viorica, au propus si au aprobat credite pentru societatile din grup cu incalcarea prevederilor art. 1 lit. d din Ordinul Guvernatorului B.N.R. nr. 247/4.06.1994 ale pct. 1 lit. c din Circulara B.I.R. nr. 87/22.10.1994 si ale art. 1 lit. c din Ordinul Viceguvernatorului B.N.R. nr. 5/13.10.1999, ale art. 1 alin. 2 lit.b, art. 6 si art. 7 din Normele B.N.R. nr. 8/26.04.1999 privind limitarea riscului de credit al bancilor, precum si ale art. 45 lit.a si b si ale art. 57 si 58 din Legea bancara nr. 58/1998.

131. Astfel, expunerea neta fata de un singur debitor (grupul de societati controlat de invinuitul Staicu Dinel) a depasit procentul aprobat si raportat la fondurile proprii ale B.I.R. S.A., iar banca nu a incunostintat B.N.R.

132. Mai mult decat atat, Comitetul de Directie al B.I.R. S.A. a aprobat la date ulterioare intrarii in vigoare a ordinului Viceguvernatorului B.N.R. nr. 5/13.10.1999, acordarea sau suplimentarea unor credite prin contractele nr. 21/25.10.1999 22/25.10.1999; 24/07.12.1999; 25/29.12.1999 si 01/458/29.12.1999 in suma de 46.038.718.000 lei.

133. Aspectul privind neraportarea de catre B.I.R. S.A. asupra situatiei angajamentelor firmelor din grup a fost consemnat in actele de control nr. 2782 si 2783/10.03.2000, intocmite de catre Directia de Supraveghere din cadrul B.N.R.

134. Expunerea neta fata de grupul de societati controlate de invinuitul Staicu Dinel era la 31.12.1999 de 83,61 % la 31.01.2000 – 180,80 % iar la 29.02.2000 de 902,74 %.

135. Opt societati din grup cu exceptia B.D.J. S.A. Aninoasa nu au desfasurat activitati economice incalcandu-se prevederile art. 44 din Legea 58/1998, pct.23 si 29 din Normele Metodologice nr. 1/1994 ale B.I.R. S.A.
 
136. Beneficiar al incalcarilor grave de norme si ale dispozitiilor legale a fost invinuitul Staicu Dinel care, intr-o perioada scurta de timp a beneficiat de fonduri insemnate la nivelul anului 1999.

137. Acelasi invinuit a beneficiat de o dobanda extrem de avantajoasa la liniile de credit controlate si anume la nivelul taxei de scont a B.N.R. – 15-20 %.


138. Potrivit dispozitiilor art. 246 C.p. este incriminata fapta functionarului public sau a altui functionar, care in exercitiul atributiilor sale de serviciu nu indeplineste un act ori il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o vatamare a intereselor legale ale unei persoane.

139. Abuzul in serviciu contra intereselor persoanelor se realizeaza, sub aspectul elementului material, fie printr-o actiune  – neindeplinirea unui act, fie printr-o actiune – indeplinirea defectuoasa a unui act.

140. Termenul „act” este folosit de legiuitor in sensul de operatie pe care faptuitorul trebuie sa o efectueze in temeiul indatoririlor sale de serviciu. In acest sens, prin neindeplinirea unui „act” se intelege omisiunea faptuitorului de a efectua operatia pe care era tinut sa o efectueze, iar prin „indeplinirea in mod defectuos a unui act” se intelege efectuarea unei operatiuni altfel de cum trebuia efectuata.

141. Omisiunea sau actiunea faptuitorului, pentru a realiza elementul material al infractiunii, trebuie sa fie savarsita in exercitiul atributiilor sale de serviciu.

142. Activitatea abuziva a functionarilor a cauzat o vatamare a intereselor legale ale actionarilor, ale bancii ca entitate si un prejudiciu.

143. Referitor la inculpatul care a beneficiat de creditele acordate in conditii nelegale, instanta considera ca incadrarea juridica corecta a faptei sale este aceea de complicitate la infractiunea de abuz in serviciu.

144. In speta de fata, invinuitul Popescu Ion, in calitate de presedinte al B.I.R. – S.A., al Consiliului de Administratie al acestei banci si in calitate de presedinte al Comitetului de Directie a aprobat in urma unei intelegeri avute cu Staicu Dinel, acordarea unor linii de credit si incheierea unor contracte de cesiuni de creante cu societatile controlate de acest invinuit, cu incalcarea normelor legale de creditare, faptele acestuia intrunesc elementele constitutive ale infractiunii de abuz in serviciu contra intereselor persoanei in forma calificata.

145. Invinuitii Raceala Radian si Dutu Viorica, director al Directiei de Creditare si respectiv sef Serviciu Credite, nu au prezentat situatia reala privind bonitatea societatilor care au solicitat acordarea de credite.

146. Ei cunosteau situatia reala a acestor societati participand direct la negocierile cu inculpatul Staicu Dinel, in vederea incheierii unui singur model de contract care sa fie folosit de toate sucursalele ce aveau sa cesioneze creante, respectiv sa acorde liniile de credit.

147. Apararile acestor inculpati si, in special ale inculpatei Dutu, conform careia aceasta a fost un simplu executant, nu exclude raspunderea acesteia, fata de pozitia manifestata prin avizul favorabil exprimat in organismele de conducere la care participa in cadrul bancii, in conditiile in care cunostea ca toate acele dosare de credit vizau practice aceeasi persoana.


148. In referatele intocmite de Directia de Creditare si supuse aprobarii Comitetului de Credite, iar ulterior Comitetului de Directie si Consiliului de Administratie, invinuitii nu au facut mentiunile reale privind bonitatea agentilor economici in speta ca sunt societati nou infiintate. Mai mult decat atat, Directia de Creditare nu a raportat situatia expunerilor mari si a debitorului unic in ce priveste creditele si contractele de cesiune de creanta.

149. Activitatea invinuitilor Popescu Ion, Radian Raceala si Dutu Viorica, functionari in cadrul B.I.R. - S.A. care prin indeplinirea defectuoasa si in mod repetat a atributiilor de serviciu cu stiinta, au cauzat o perturbare deosebit de grava a activitatii bancare a creand o paguba importanta de peste 80 miliarde lei constituie infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanei, in forma calificata si continuata.

150. Activitatea invinuitului Straicu Dinel constand in solicitarea si obtinerea incheierii unor contracte de cesiuni de creanta, a unor credite de valoare deosebita cu evidenta incalcare a dispozitiilor legale si folosirea in interesul altor societati a sumelor obtinute, constituirea unor societati numai in scopul anterior mentionat de incheiere a unor contracte de cesiuni si credite, pentru ca alte activitati comerciale societatile  nou constituite nu au desfasurat intruneste elementele constitutive ale infractiunii de complicitate la  infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor  persoanei in forma calificata si continuata.

151. Intre invinuitul Staicu Dinel si functionarii bancari a existat o intelegere frauduloasa.

152. Valoarea deosebita a contractelor incheiate contrar dispozitiilor le
Sursa: Portal.just.ro


Alte spete Abuzuri

Plangere 278 Cpp - Decizie nr. DP204/R/2008 din data de 31.03.2009
ABUZ IN SERVICIU - Sentinta penala nr. 34 din data de 18.03.2015
Abuz in serviciu medic de familie. Neintrunirea elementelor constitutive ale infractiunii. Mentinerea in recurs a solutiei de neincepere a urmaririi penale - Decizie nr. 41 din data de 08.02.2010
Litigiu de munca. Desfacere contract de munca - Decizie nr. 1004/R din data de 28.07.2009
Infractiunea de abuz in serviciu, prevazuta de art. 13/2 din Legea nr. 78/2000 privind descoperirea, prevenirea si sanctionarea faptelor de coruptie, raportat la art. 246 Cod penal. Pentru a se putea retine existenta infractiunii de la art. art. 1... - Sentinta penala nr. 336/S din data de 06.12.2011
Abuz in serviciu. Neagravarea situatiei inculpatului in propria cale de atac. Nelegalitate. - Decizie nr. 567 din data de 23.10.2008
anulare act - Hotarare nr. **** din data de 25.06.2015
ordonanta presedintiala exercitare autorit parinteasca si stabilire locuinta minori - Hotarare nr. **** din data de 25.02.2015
ordonanta presedintiala modificare program vizita si obligatie de a face - Hotarare nr. **** din data de 06.02.2015
partaj bunuri comune - Hotarare nr. **** din data de 12.10.2015
plangere contraventionala - circulatie - Hotarare nr. **** din data de 18.05.2015
act in constatare clauze abuzive, lipsa calitatii procesuale pasive, prescriptie - Hotarare nr. **** din data de 14.04.2014
actiune in constatare - Hotarare nr. **** din data de 02.03.2014
actiune in constatare nulitate absoluta exceptia lipsei calitatii procesuale active - Hotarare nr. **** din data de 02.10.2014
anulare proces verbal - Hotarare nr. **** din data de 16.12.2014
cererea de acordare a statutului de refugiat si acordare protectie subsidiara cu privire la petent - Hotarare nr. **** din data de 14.08.2014
contestatie la executare drepturi banesti plati compensatorii - Hotarare nr. **** din data de 05.05.2014
obligatie de a face - demoleze acoperis constructie - Hotarare nr. **** din data de 14.04.2014
plangere contraventionala exceptie de nelegalitate, dispozitie de ridicare auto - Hotarare nr. **** din data de 14.04.2014
pretentii exceptia prescriptieii dreptului material la actiune - Hotarare nr. **** din data de 25.11.2014