cererea de acordare a statutului de refugiat si acordare protectie subsidiara cu privire la petent

ROMANIA
JUDECATORIA SECTORUL 4 BUCURESTI
SECTIA CIVILA
Dosar nr. 2014

SENTINTA CIVILA NR. ..
SEDINTA SECRETA din data de …2014
Instanta constituita din:
       PRESEDINTE………
            GREFIER: ………

Pe rol solutionarea plangerii formulate de petentul ……, in contradictoriu cu intimatul ……..
Dezbaterile si cuvantul pe fondul cauzei au avut loc in sedinta secreta de la …...2014, fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, care face parte integranta din prezenta hotarare, cand instanta, pentru a da partilor posibilitatea sa depuna concluzii scrise si avand nevoie de timp pentur a delibera, a amanat succesiv pronuntarea la datetele de ……….2014 si ….……..2014, cand a hotarat urmatoarele:

INSTANTA,

Deliberand asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
Prin adresa nr. ………/20.01.2014 …… a inaintat acestei instante plangerea formulata de petentul  ……. la data de 20.01.2014, impotriva Hotararii ………. nr. ………./h/LC din 08.01.2014 prin care a fost respinsa ca nefondata cererea de acordare a statutului de refugiat si nu a fost acordata protectie subsidiara cu privire la petent.
Petentul a solicitat in plangerea formulata anularea Hotararii nr. ……./h/LC din 08.01.2014 si acordarea unei forme de protectie, cauza fiind inregistrata pe rolul acestei instante sub nr. ………/4/2014.
In fapt, petentul critica hotararea contestata sub urmatoarele aspecte: modalitatea in care s-a facut analiza aplicabilita?ii prezumtiei de buna credinta astfel cum este stipulata in art. 15 din Legea 122/2006, modalitatea in care s-a facut analiza termenului „temere de persecutie” a?a cum este stipulat in art.23 din Legea 122/2006, modul in care au fost analizate informatiile referitoare la situatia din tara de origine,modul in care a fost analizata aplicabilitatea dispozitiilor art.26 din Legea nr.122/2006.
Hotararea atacata este netemeinica, cat timp nu a fost analizata indeplinirea conditiilor prevazute de art. 15 din Legea nr. 122/2006. La capitolul „Analiza credibilitatii declaratiilor solicitantului cu privire la temerea bine-intemeiata de a fi persecutat si/sau de a fi expus la un risc serios ” s-a apreciat ca petentul ar fi dat o serie de declaratii contradictorii si neplauzibile pe parcursul interviului, fara a se preciza motivele care au stat la baza acestei concluzii in raport de surse obiective.
In plus, la momentul analizarii credibilitatii petentului s-a avut in vedere o situa?ie de fapt diferita de cea relatata de acesta cu ocazia intervievarii sale, din analizarea declaratiilor petentului. consemnate in nota de interviu, se poate observa faptul ca acesta nu a sustinut ca ar fi avut vreun rol in cadrul gruparii. De altfel, acest lucru ar fi fost posibil doar daca ar fi aderat la grupare. Dar, in conditiile in care a refuzat sa faca parte din grupare, imprejurare ce a condus la primirea de amenin?ari si a generat temerea de persecutie fata de gruparea extremista, nu se poate sustine faptul ca petentul ar fi avut vreo activitate in cadrul acesteia constand in racolarea prietenilor. Potrivit sustinerilor petentului cel care i-a racolat pe prietenii acestuia este ….., cunoscut cu porecla ….., o ruda mai indepartata din partea tatalui.
Se mai precizeaza ca faptul ca pe certificatul de deces al prietenului petentului este trecut autor necunoscut nu este de natura sa infirme sustinerile acestuia in sensul ca prietenul sau a fost ucis de membrii gruparii extremiste ……..
Din surse obiective rezulta faptul ca in prezent, autorita?ile irakiene nu sunt capabile sa-i protejeze pe civili fata de atacurile comise de gruparile armate si nu asigura investigatii prompte, independente si impartiale in aceste crime.
Imprejurarea ca petentul nu a parasit tara de origine in iulie 2008 si a plecat din Irak abia in septembrie 2010, lasand sa treaca o perioada de aproximativ doi ani, nu denota automat faptul ca nu ar fi existat o stare de pericol stringenta, astfel cum s-a re?inut in hotarare (fila 5, paragraful 4), avand in vedere faptul ca acesta s-a ascuns in toata aceasta perioada de timp.
In realitate, petentul nu a dorit sa plece din tara sa, sa-si paraseasca parintii si fratii de care este foarte atasat si a asteptat o perioada de timp in speranta ca situatia de va imbunatati si nu va mai fi necesar sa plece.
Faptul ca petentul a formulat cerere de azil abia in momentul in care nu mai avea un drept de sedere legal este explicabil atata vreme cat petentul nu avea interes sa formuleze o cerere pentru acordarea unei forme de protec?ie inainte de data de 31.10.2013, data pana la care era valabil permisul de sedere.
Faptul ca s-a intors in Irak in data 12 iulie 2013, in conditiile in care risca sa ia contact cu agentul de persecutie, nu ar putea fi apreciat ca un argument in defavoarea petentului in conditiile in care acesta a stat o perioada mare de timp in afara tarii, din 16 septembrie 2010 pana in 12 iulie 2013 si a apreciat ca ar fi scapat probleme sperand ca a fost uitat si ca nu va mai fi cautat de gruparea extremista.
Petentul considera ca in conditiile in care functionarul IGI-DAI nu a avut in vedere informatii obiective din tara de origine a petentului „relevante pentru cazul acestuia”, astfel cum prevad dispozitiile art.15 lit.c din Legea 122/2006, nu se putea realiza o analiza reala si corecta a credibilitatii petentului.
Avand in vedere dispozitiile art.9 alin.(l) si alin.(3) din HG nr.1251/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr.122/2006 privind azilul in Romania, cu modificarile si completarile ulterioare, se apreciaza ca problemele intampinate de solicitant constituie acte de persecutie in sensul prevederilor legale mai sus mentionate. In speta, agentul de persecutie este nonstatal, fiind reprezentat de membrii gruparii ….. .
Potrivit surselor publice consultate pe internet gruparea extremista shiita ………..), indicata drept agent de persecutie, se regase?te printre gruparile teroriste enumerate in „……” de …….. (fila 393), gruparea …… fiind denumita si „ARROWS OF …….” sau „………”, aspect in raport de care se poate aprecia ca in mod gresit, in hotararea atacata s-a re?inut ca aceasta grupare nu ar exista.
In raport de informatiile obiective referitoare la situa?ia actuala din Irak, se apreciaza ca exista riscul ca petentul sa fie ucis de agentul de persecutie sau supus la tortura, tratamente inumane sau degradante de catre acesta, astfel ca sunt indeplinite conditiile prevazute de art.26 al.2 pct.2 din Legea 122/2006 referitoare la acordarea protectiei subsidiare.
In drept, petentul a invocat dispozitiile art.23, 26, 55, din Legea 122/2006, art.IA din Conventia de la Geneva privind statutul refugiatilor, Protocolul de la New York din 1967, art. 2, 3 ale Conventiei Europene a Drepturilor Omului.
In dovedire, petentul a solicitat incuviintarea probei cu inscrisuri, audierea sa, sens in care a depus la dosarul cauzei inscrisuri personale.
Atasat plangerii au fost inaintate instantei Hotararea nr. …/h/LC din data de 08.01.2014 si documentele care au stat la baza emiterii hotararii atacate (fila 3 - 53).
Intimata ….. a depus la dosar intampinare solicitand respingerea plangerii ca nefondata si mentinerea hotararii atacate ca temeinica si legala, intrucat elementele invocate de petent nu se circumscriu motivelor de persecutie prevazute de art. 23 alin. 1 din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania, declaratiile petentului fiind lipsite de consistenta din punct de vedere al temerii invocate, petentul neputand da detalii cu privire la un eventual agent de persecutie.
Se mentioneaza faptul ca solicitantul a venit in Romania in anul 2010 in baza vizei obtinute in scop de studii, viza prelungita succesiv. Permisul de sedere a expirat la data de 31.10.2013 si la data de 13.11.2013 a depus cerere de azil. A plecat in Irak la data de 10.07.2013 si s-a intors la data de 28.08.2013.
Se apreciaza ca petentul nu a primit amenintari datorita convingerilor sale religioase sau politice, mai mult, acesta este de religie musulman siit. Conform declaratiilor sale ar fi intrat in atentia acestei grupari datorita varstei sale, membrii gruparii incercand sa racoleze cati mai multi tineri. Desi nu religia sau numele sau l-au adus in atentia acelei grupari, solicitantul si-ar fi schimbat numele pentru a nu intampina probleme din partea membrilor acelei grupari. Conform documentului prezentat, document care i-ar fi permis sa circule liber, data nasterii este aceiasi.
Chiar daca declaratiile petentului referitoare la acele amenintari primite ar fi considerate reale, totusi nu rezulta ca acestea ar fi avut la baza unul sau mai multe din motivele mentionate in art. 23 din Legea 122/2006 privind azilul in Romania, atata timp cat petentul a declarat ca nu a facut parte din partide politice si nu a desfasurat activitati politice, nu a avut probleme politice, etnice sau religioase.
Momentul depunerii cererii de azil raportat la momentul in care solicitantul de azil a intrat pe teritoriul Romaniei, la momentul desfasurarii evenimentelor pentru care solicita statut de refugiat sau protectie subsidiara, poate constitui un indiciu asupra nevoii reale de protectie a celui in cauza. Desi evenimentele la care face referire au debutat inca din anul 2008, solicitantul a venit prima data in Romania in anul 2010 si nu a considerat ca se afla in nevoie de protectie, cererea de azil fiind depusa la data de 13.11.2013, data la care viza in baza careia a intrat in Romania, a expirat.
Din sursele consultate de Biroul Informatii din Tara de Origine din cadrul Directiei Azil si Integrare „in urma consultarii surselor publice precum si a rapoartelor de specialitate nu au fost gasite informatii referitoare la militia siita …… si tribul Al Lami dar intimata nu exclude posibilitatea ca acestea sa existe”, desi din declaratiile solicitantului reiese ca aceasta grupare este una foarte cunoscuta si foarte puternica.
Conform informatiilor din tara de origine „ …… a fost formata de ….. si ……in aprilie 2003 dupa incheierea regimului lui Saddam Hussein. Trei sute de recruti au fost gasiti in Kuweit si Arabia Saudita si apoi trimisi in Liban pentru a fi instruiti de catre ….. Grupul a ramas relativ necunoscuta pana in aprilie 2004, cand a intrat in centrul atentiei in timpul unei lupte violente impotriva fortelor americane din Najaf Aceasta batalie a fost primul atac major a unei militii siita impotriva fortelor de coalitiei din Irak. Dupa aceasta lupta si abia in 2008, Armata .. a fost considerata ca fiind "cea mai puternica forta pe strazile din Irak, dupa ce armata americana." in plus, pentru a avea o prezenta militara puternica, grupul are membri care deservesc in politia irakiana, armata, si guvern, incepand de la inceputul anului 2008, Armata … a inceput sa-si piarda bastioanele in Irak. Unele dintre primele portiuni au fost in Basra dar au fost si mari in Bagdad, au fost luate intr-o operatiune comuna intre fortele irakiene si americane martie 2008. Armata ..este un grup siit care a comis mai multe acte impotriva musulmanilor sunniti. Unele infractiuni comise includ violenta de conduce asupra sunnitilor din multe zone din Bagdad, si refuzarea mai multor servicii si resurse (servicii de gaze naturale si de spital, de exemplu).”
Asa cum este men?ionat in Manualul referitor la proceduri si criterii de determinare a statutului de refugiat - IGNUR, Geneva, 1992, definitia refugiatului, si astfel notiunea de „temere bine intemeiata de a fi persecutat” implica prezenta unui element subiectiv la persoana care solicita acordarea statutului de refugiat. Din acest motiv determinarea statutului de refugiat consta in principal in evaluarea declaratiilor solicitantului cat si in judecarea situatiei existente in tara de origine. Avand in vedere lipsa de credibilitate a petentului se considera ca aceste motive au fost invocate in scopul obtinerii unei forme de protectie din partea statului roman.
Conform art. 15 din Legea nr. 122/2006 privind azilul in Romania „ atunci cand o parte din motive sau toate motivele invocate in cererea de azil, care ar justifica acordarea unei forme de protectie, nu sunt probate cu documente sau alte dovezi, se acorda prezumtia de buna credinta....”.
De asemenea, se mai arata ca in ceea ce priveste consecintele la care ar fi supus petentul in cazul returnarii sale in tara de origine, situatia personala a acestuia nu este de natura a determina asupra persoanei sale o temere bine intemeiata, neexistand riscul de a fi condamnat la pedeapsa cu moartea, de a fi supus tratamentelor inumane, degradante sau torturii. Totodata in tara de origine nu exista un conflict armat intern sau international.
In drept, au fost invocate dispozitiile Legii nr. 122/2006.
In cadrul judecatii plangerii a fost incuviintata pentru petent proba cu inscrisuri si audierea acestuia.
La data de 29.07.2014 s-au depus la dosarul cauzei informatii din tara de origine a petentului, Irak, emise de catre centrul ROCCORD-CNRR.
La termenul din 30.07.2014 petentul s-a prezentat in vederea audierii.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
La data de 13.11.2013 petentul …. a depus cerere de azil solicitand acordarea statului de refugiat in Romania, deoarece in tara de origine, Irak este amenintat de musulmanii extremisti.
Cererea petentului a fost respinsa prin hotararea nr……h/LC din data de 08.01.2014, retinandu-se ca petentul nu invoca persecutii de un anumit tip si nici motive personale, individuale de persecutie, motivul real al parasirii Irakului de catre solicitant fiind legat in principal de dorinta acestuia de a se stabili in Romania.
Petentul … este nascut la data de ….. in orasul Bagdad, este de religie musulman sunnit, asa cum reiese din interviul sustinut de petent si chestionarul completat de petent in faza administrativa a procedurii desfasurata in fata IGI-DAI.
De asemenea instanta retine ca, potrivit declaratiilor petentului acesta a plecat legal din Irak la 27.08.2013 si a venit in Romania  in 2010 in baza unei vize de studii.
Analizand motivele invocate cu privire la acordarea statutului de refugiat, instanta va avea in considerare dispozitiile art.23 alin.1 din Legea nr.122/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si dispozitiile art. 1A al Conventiei de la Geneva din 1951 privind statutul refugiatilor, art.1 alin.2 din Protocolul de la New York din 1967 si art.2, 3, 5, 9 si 14 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului.
Potrivit art.23 alin.1 din Legea 122/2006 cu modificarile si completarile ulterioare, statutul de refugiat in Romania se recunoaste, la cerere cetateanului strain care in urma unei temeri bine intemeiate de a fi persecutat pe motive de rasa, religie, nationalitate, opinii politice sau apartenenta la un grup social se afla in afara tarii de origine si care nu poate sau datorita acestei temeri nu doreste protectia acestei tari, precum si persoanei fara cetatenie, care fiind in afara tarii in care isi avea resedinta obisnuita, datorita acelorasi motive mentionate mai sus, nu poate sau nu doreste sa se reintoarca datorita acestor temeri.
Definitia termenului de refugiat are caracter universal si obligatoriu. Orice persoana care indeplineste criteriile prevazute de aceasta trebuie sa fie recunoscuta ca refugiat.
Asadar, pentru ca o persoana sa fie eligibila pentru acordarea statului de refugiat trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: sa fie un cetatean strain sau apatrid, aflat in afara tarii de origine sau de resedinta obisnuita, invocarea unor acte persecutorii din partea unor agenti de persecutie, persecutia sa fie determinata de motive legate de rasa, religie, nationalitate, opinii politice sau apartenenta la un grup social, invocarea unei temeri bine intemeiate de persecutie, existenta unei legaturi de cauzalitate intre unul din aceste motive si temerea sa de persecutie, persoana sa nu poata sau sa nu doreasca protectia tarii din care provine.
Petentul ….., cetatean irakian, a depus cerere de azil in timp ce se afla pe teritoriul Romaniei, astfel ca prima conditie enuntata este indeplinita.
In fapt, instanta retine ca petentul …… s-a nascut la ……, in Bagdad, asa cum rezulta din permisul de sedere si din certificatul de cetatenie depuse la dosar.
Conform sustinerilor petentului confirmate de actul de identitate depus la dosar, acesta are doi frati Ayad, nascut in 1985 si Ali, nascut in 1987.
Conform mentiunilor inscrise pe pasaportul petentului coroborate cu cele declarate de petent in cadrul interviului, petentul a venit in Romania la 16.09.2010 in baza unei vize de studii, a plecat in Irak la 10.07.2013 si s-a intors in Romania pe 27.08.2013.
Petentul sustine ca in anul 2008 gruparea armata …., prin intermediul unei rude mai indepartate din partea tatalui, a incercat sa il convinga sa se alature acesteia. Petentul trebuia sa ii convinga pe prietenii sai sa adere si ei la aceasta grupare. Fata de refuzul solicitantului de a colabora, gruparea l-a considerat dusman si pentru a scapa de controalele membrilor acestei grupari, petentul a obtinut un certificat de nastere fals.
In iulie 2008, petentul relateaza ca masina in care se aflau el si fratele sau a fost atacata, afland ulterior, prin niste cunostinte ale fratelui sau, ca el era cel vizat.
Conform certificatului de deces nr. 066557/09.08.2008, prietenul petentului, …. a decedat la 09.08.2008, fiind impuscat. Conform certificatului de deces, cauza decesului a fost un atac terorist.
In anul 2013, cand s-a intors in Irak, solicitantul sustine ca a primit un bilet de amenintare, pe care erau lipite trei gloante, pentru fiecare membru de familie.
La data de 30.05.2014, fratele petentului …… a depus o plangere, in cuprinsul careia a mentionat ca in dimineata zilei de 30.05.2014 au fost amenintati de gruparea ….. printr-un plic in care se afla un glont si solicitarea de a pleca, iar a doua zi fratele petentului …… a fost rapit si impuscat in umar si picior. Conform raportului medical depus la dosar, numitul ….. a fost internat in spital in perioada 31.05.2014-10.06.2014, suferind impuscaturi la nivelul mainii stangi si a piciorului drept.
Prin persecutie se intelege o actiune care este suficient de grava prin ea insasi ori prin repetarea faptelor pentru a expune solicitantul unor pericole de natura sa ii aduca atingere vietii, integritatii corporale ori libertatii sale ori pentru a-l impiedica in mod evident sa traiasca in tara sa de origine si are la baza unul din sau mai multe dintre urmatoarele motive: rasa, nationalitate, religie, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica, indiferent daca motivele sunt reale sau au fost atribuite persoanei in cauza de agentul care exercita persecutia.
Persecutia invocata de catre petent are la baza apartenenta la un grup social atribuita solicitantului. Agentul de persecutie este reprezentat de un agent nestatal.
Pentru a analiza conditia existentei unei temeri intemeiate de persecutie, instanta va avea in vedere elementul subiectiv si elementul obiectiv al temerii invocate de catre petent.
Temerea caracterizeaza situatia in care se regaseste un refugiat. Temerea nu depinde intotdeauna de un anumit act concret de persecutie si nu este intotdeauna bazata pe experienta personala a solicitantului. Temerea poate fi provocata de o intamplare traita de membri ai aceleiasi familii.  In plus, temerea bine-intemeiata este adesea orientata spre viitor, dar nu se limiteaza la acte viitoare. Uneori, persecutia deja suferita poate explica o temere legitima.
Elementul subiectiv al temerii trebuie sa isi aiba originea in persecutia invocata si sa aiba la baza unele dintre motivele aratate mai sus, pentru a putea fi luat in considerare. 
Plangerea urmeaza sa fie analizata si din perspectiva art. 15 din Legea nr. 122/2006, referitoare la acordarea prezumtiei de buna-credinta cu respectarea urmatoarelor conditii: a) solicitantul a depus toate eforturile pentru a-si sustine cererea de azil; b) toate elementele relevante aflate la dispozitia solicitantului au fost prezentate, iar lipsa unor astfel de elemente a fost justificata in mod rezonabil; c) declaratiile solicitantului sunt considerate coerente si plauzibile si nu sunt contrazise de informatiile din tara de origine, relevante pentru cazul acestuia; d) solicitantul a depus cererea de azil cat mai curand posibil, iar eventuala intarziere este justificata prin motive intemeiate; e) credibilitatea generala a solicitantului a fost stabilita.
Instanta retine ca petentul a facut eforturi pentru a-si sustine cererea, incercand sa produca dovezi in sprijinul tuturor sustinerilor sale, iar declaratiile acestuia sunt in mare parte verosimile.
Totusi, instanta retine ca petentul a sustinut in mod constant ca problemele sale cu acea militie au debutat in 2008, insa acesta a obtinut acel certificat de nastere fals la 18.01.2008, in primele 3 saptamani ale anului.
Petentul arata in fata instantei ca fratii sai nu au fost urmariti de acea militie, unul dintre acestia reusind sa iasa din atentia lor printr-un refuz ferm de colaborare.
Desi in fata instantei petentul a sustinut ca fratele sau este inca in spital din raportul medical rezulta ca acesta a fost externat la 10.06.2014, astfel ca toate sustinerile acestuia referitoare la locul in care locuiesc in prezent parintii sai nu vor fi retinute.
Instanta retine din materialul probator administrat nu rezulta o legatura de cauzalitate intre faptul ca petentul s-ar fi aflat in atentia militiei si moartea prietenului sau din 2008, atacul asupra masinii petentului din 2008, scrisoarea de amenintare din 2014 si impuscarea fratelui sau in 2014.
Scrisoarea de amenintare primita indemna familia petentului la parasirea casei.
Legatura dintre evenimentele descrise si refuzul petentului de a colabora cu acea militie se bazeaza exclusiv pe declaratiile solicitantului de azil. Mai mult, sustinerile petentului referitoare la aceasta legatura nu sunt sustinute nici de informatiile din tara de origine, acestea atestand faptul ca atacurile ii vizeaza pe fosti …… oficiali de securitate si guvernamentali, rivali politici/religiosi, si persoane considerate ‘colaboratori’ ai fortelor straine, in special ale celor americane.
Instanta retine ca din informatiile din tara de origine reiese ca  in ultimii ani, trei grupari armate siite au fost active: …..; …, care a fost formata de catre fostul ……….t ..; si .. In 2011 aceste grupari au revendicat responsabilitatea pentru atacuri mortale impotriva USF-I cu scopul de a grabi retragerea fortelor straine din Irak. Prezenta lor este in special raportata in ………….. Gruparile armate siite sunt de asemenea cunoscute a se angaja in activitati criminale cum ar fi rapiri, extorcare si contrabanda cu petrol.
Locuitorii din regiunile mixte sunnite si siite din Bagdad si din alte zone din tara au relatat ca grupurile armate siite ……… ii amenintau pe locuitorii sunniti cu moartea daca nu paraseau zonele. (……………….
"…….. a fost fondata ca o miscare de rezistenta islamica pentru a lupta impotriva ocupatiei americane, dar acum acest stadiu s-a terminat", a declarat acesta. "Acum am intrat intr-o noua faza, care este de a-i face pe oameni constienti de …….."
Procesul de rebranding dateaza de la plecarea fortelor SUA in decembrie 2011, cand ……. anuntat pentru prima oara ca va intra in viata politica. Insa, activitatile sale s-au intensificat datorita programului electoral incarcat de anul viitor, cu alegerile provinciale stabilite pentru luna aprilie si cele parlamentare programate la inceputul anului 2014, care vor oferi un indicator important asupra directiei pe care o va lua Irakului dupa retragerea americana. Gruparea are un aliat puternic in prim-ministrul irakian Nouri …, un siit, care a imbratisat intrarea sa in politica ca o contrapondere la influenta ciclicului siit …., un rival mult timp, care nu s-a dovedit a fi un partener de incredere in guvernul de coalitie.
Asadar, petentul nu a invocat o temere bine intemeiata de persecutie, ce are la baza motive de rasa, nationalitate, religie, apartenenta la un anumit grup social sau opinie politica, motiv pentru care instanta  va respinge plangerea petentului in ceea ce priveste solutia de respingere a cererii de acordare a statutului de refugiat emisa de catre intimata.
In privinta acordarii protectiei subsidiare, art. 26 alin. 1 din Legea nr. 122/2006 statueaza in sensul ca protectia subsidiara se poate acorda cetateanului strain sau apatridului care nu indeplineste conditiile pentru recunoasterea statutului de refugiat si cu privire la care exista motive temeinice sa se creada ca, in cazul returnarii in tara de origine, respectiv in tara in care isi avea resedinta obisnuita, va fi expus unui risc serios, in sensul prevederilor alin. (2), si care nu poate sau, datorita acestui risc, nu doreste protectia acelei tari.  Alineatul 2 defineste sfera notiunii riscului serios, prevazand ca prin risc serios se intelege: condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse, tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau  o amenintare serioasa, individuala, la adresa vietii sau integritatii, ca urmare a violentei generalizate in situatii de conflict armat intern ori international, daca solicitantul face parte din populatia civila.
 In privinta acordarii protectiei subsidiare, art. 26 alin. 1 din Legea nr. 122/2006 statueaza in sensul ca protectia subsidiara se poate acorda cetateanului strain sau apatridului care nu indeplineste conditiile pentru recunoasterea statutului de refugiat si cu privire la care exista motive temeinice sa se creada ca, in cazul returnarii in tara de origine, respectiv in tara in care isi avea resedinta obisnuita, va fi expus unui risc serios, in sensul prevederilor alin. (2), si care nu poate sau, datorita acestui risc, nu doreste protectia acelei tari.  Alineatul 2 defineste sfera notiunii riscului serios, prevazand ca prin risc serios se intelege: condamnarea la pedeapsa cu moartea ori executarea unei astfel de pedepse, tortura, tratamente sau pedepse inumane ori degradante sau  o amenintare serioasa, individuala, la adresa vietii sau integritatii, ca urmare a violentei generalizate in situatii de conflict armat intern ori international, daca solicitantul face parte din populatia civila.
In acest sens, analizand conditia invocarii unui risc serios, instanta retine ca petentul nu risca pedeapsa cu moartea.
In ceea ce priveste riscul de a fi supus torturii sau tratamentelor inumane ori degradante, instanta retine ca fratele petentului a fost impuscat in 2014 si familia sa a primit o scrisoare de amenintare cu moartea.
Din informatiile din tara de origine rezulta ca atacurile din Irak s-au soldat cu 16 morti duminica, in timp ce numarul total al victimelor din ultima luna a ajuns la 900, fiind cele mai ridicate cifre din ultimii ani.
Datele compilate separat de catre ONU si ministerele apararii, internelor si sanatatii din Irak au indicat ca violentele s- au ridicat la un nivel neatins din 2008 incoace, cand se profila dintr-un razboi sectar brutal intre suniti si siiti.
[...]
Cele mai sangeroase evenimente au avut loc pe 28 mai, cand 78 de persoane au fost ucise intr-o serie de atacuri la nivel national, din care cele mai grave au lovit Bagdadul si Mosul.
Oficiali irakieni au declarat ca un val de atacuri in Bagdad pe 27 mai s-a soldat cu mai mult de 20 de morti. In cel mai sangeros atac, un sinucigas cu bomba a omorat cel putin 19 persoane la intrarea Tntro moschee siita din centrul Bagdadului.
Mai mult de 30 au fost raniti in urma atacului. In alte parti ale Bagdadului, bombe au explodat in cartiere din Sadr City si Dura, omorand 2 persoane si ranind altele. Nimeni nu si-a asumat imediat responsabilitatea pentru atacuri.
[...]
Violentele din Irak au sporit in ultimul an la cel mai inalt nivel din 2008 incoace. Gruparile militante sunite ataca adesea majoritate siita din Irak.
The United Nations says violence killed nearly 8,900 pcoplc in Iraq last year. (RFE/RL - Radio Free Europe/Radio Liberty: Attacks Kill More Than 20 In Baghdad, 27 May 2014)
Conditia drepturilor omului in Irak a continuat sa se deterioreze in anul 2013. Nivelul de securitate a scazut dramatic pe masura ce tensiunile sectare s-au intensificat. Al Qaeda din Irak si alte grupuri insurgente, incurajate de conflictul sirian si de criza politica din Irak, au comis atacuri aproape zilnice impotriva civililor, transformand anul 2013 in cel mai sangeros din ultimii cinci ani. Atacurile sinucigase, masinile-capcana si asasinatele au devenit din ce in ce mai dese si letale, omorand peste 3.000 de persoane si ranind peste 7.000 numai in perioada mai - august.
Guvernul a raspuns demonstratiilor pasnice cu violenta, iar agravarii situatiei securitatii prin masuri draconice de combatere a terorismului.
Militiile siite au comis asasinate cu tinta precisa, iar oficialii de rang inalt au relatat ca membrii grupului de militie siita ……. erau din ce in ce mai mult integrate in mod oficial in guvern, in mare parte prin posturile pe care le aveau in ministerele de securitate. Locuitorii din regiunile mixte sunnite si siite din Bagdad si din alte zone din tara au relatat ca grupurile armate siite ……. ii amenintau pe locuitorii sunniti cu moartea daca nu paraseau zonele. - Iraq, 21.01.2014) [accesat la 12.05.2014|………..
Aproape 2.000 de persoane au fost ucise in iunie in violentele din Irak, scena unei ofensive fulgeratoare a islamistilor, cel mai grav bilant inregistrat lunar din mai 2007 si pana in prezent, potrivit unor date oficiale date publicitatii luni. Potrivit datelor publicate de ministerele Sanatatii, Internelor si Apararii, in luna iunie si-au pierdut viata 1.922 de persoane, dintre care 1.393 sunt civili, 380 militari si 149 politisti.
Dupa crearea sa in 2006, ….. a revendicat mai mult de 6.000 de atacuri asupra fortelor americane, inclusiv unele dintre cele mai sofisticate atentate cu bomba pe marginea drumului ale razboiului si atacuri cu mortiere si rachete impotriva facilitatilor SUA, inclusiv ambasada acestora din Bagdad. Desi nu exista nici un numar de americani ucisi de grup, dupa infrangerile suferite pe al-Qaeda in Irak in anul 2008, oficialii americani au identificat Asaib Ahl al-Haq drept cea mai mare amenintare pentru fortele americane.
[...]
……… a fost, de asemenea, responsabil pentru rapirea din 2007 a unui antreprenor britanic si moartea in captivitate a celor patru bodyguarzi britanici ai acestuia. ……. a fost eliberat dupa negocieri cu armata SUA pentru eliberarea lui ……i si a sute de operativi …. un rezultat pe …………. l-a notat drept o realizare majora intr-un interviu acordat luna trecuta cu reteaua …….. "Acest lucru este ceva de care suntem mandri, pentru ca i-am fortat sa negocieze cu grupurile armate, care este impotriva politicii lor", a spus el. (Washington Post, Iranian-backed militant group in Iraq is recasting itself as a political player, 18.02.2013)
Existenta unei anumite situatii in tara de origine constituie un motiv de acordare a unei forme de protectie atata timp cat s-a putut stabili o legatura de cauzalitate intre aceasta situatie si motivele invocate.
Asadar, fata de situatia obiectiva expusa mai sus si situatia personala a petentului, instanta retine ca petentul ar putea fi supus torturii sau unor tratamente inumane sau degradante in cazul reintoarcerii in tara de origine. Petentul nu poate obtine protectie din partea autoritatilor cat timp acestea sunt ineficiente in asigurarea unui climat de siguranta populatiei, fapt ce rezulta din informatiile citate mai sus.
Instanta retine si ca statul nu este implicat intr-un conflict armat intern sau international pentru a se analiza daca petentul risca o amenintare serioasa, individuala la adresa vietii sau integritatii sale in cazul returnarii in tara de origine, sursele obiective relatand faptul ca la ora actuala conflictul din Irak nu intruneste conditiile de existenta ale un conflict armat generalizat, astfel cum acestea au fost definite de dreptul international.
Analizand plangerea prin prisma dispozitiilor art. 26, alin 1 si alin 2, pct. 2 din Legea nr. 122/2006, instanta apreciaza ca sunt indeplinite conditiile acordarii protectiei subsidiare.
 Fata de cele mentionate, avand in vedere dispozitiile art. 23 si 26 din Legea 122/2006, instanta va admite in parte plangerea, dispunand anularea in parte a hotararii  numarul …../h/LC din 08.01.2014  si va admite cererea de acordare a protectiei subsidiare cu privire la petent. 

PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTARASTE:

Admite in parte plangerea formulata de petentul ………., cu resedinta …………. in contradictoriu cu intimatul ……………, cu sediul ……….
Anuleaza in parte hotararea nr. ………../h/LC din 08.01.2014.
Respinge plangerea in ceea ce priveste cererea de acordare a statutului de refugiat formulata de petent, ca neintemeiata.
Acorda protectie subsidiara petentului.
Cu recurs in 5 zile de la pronuntare, cererea urmand a fi depusa la Judecatoria Sectorului 4 Bucuresti.
Pronuntata in sedinta publica, astazi, data de 14.08.2014.

      PRESEDINTE,                                                              GREFIER,
…………………..   ….