Recurs.Vatamare corporala.Inexistenta legitimei aparari.Existenta provocarii.

Recurs.Vatamare corporala.Inexistenta legitimei aparari.Existenta provocarii.
          Examinand sentinta atacata fata de  cererile de recurs, prin prisma dispozitiilor  art. 3856 al. 3, art. 38514 Cod procedura penala, se constata de  catre tribunal, ca recursurile partii eacivile BCF si inculpatului CDC Claudiu sunt nefondate, iar prin prisma dispozitiilor art. 3853 Cod procedura penala, se constata ca recursul inculpatului BRAeste tardiv introdus, pentru considerentele de mai jos.
In ceea ce priveste recursul declarat de inculpatul BRA potrivit art. 3853 alin. 1 Cod procedura penala termenul de recurs este de 10 zile, iar potrivit art. 3853 alin. 2  raportat la art. 363 alin. 3 teza II si finala Cod procedura penala, pentru partea care  a lipsit atat la dezbateri, cat si la pronuntare, acest termen curge de la  comunicarea copiei de pe dispozitiv (08.11.2010), ultima zi in care se putea declara recurs  fiind data de 19.11.2010.
Din practicaua  sentintei recurate rezulta  ca inculpatul BRA nu a fost prezent la dezbaterea  cauzei din data de 02.11.2010, data la care  s-a si pronuntat Sentinta penala nr. 439/02.11.2010,  a Judecatoriei Resita atacata cu recurs, astfel ca termenul de recurs, in speta, curge de la data  comunicarii copiei de pe dispozitiv (08.11.2010).
Recurentul inculpat BRA a declarat recurs la instanta de fond, respectiv Judecatoria Resita, la data de 22.12.2010, conform datei la care  s-a inregistrat cererea la Judecatoria Resita, cu depasirea termenului de 10 zile prevazut de art. 3853 Cod procedura penala, termen care in speta curge de la data  comunicarii copiei de pe dispozitivul sentintei atacate (08.11.2010), ultima zi in care se putea declara recurs fiind data de 19.11.2010.
Cu privire la recursul declarat de inculpatul CDC instanta de recurs constata ca fapta inculpatului care, ulterior lovirii sale de catre partea vatamata BCF, a ripostat aplicandu-i acesteia din urma lovituri care au cauzat leziuni ce au necesitat pentru vindecare 50 de zile de ingrijiri medicale nu poate fi considerata ca fiind savarsita in stare de legitima aparare pentru considerentul ca atacul pe care inculpatul l-a exercitat impotriva partii civile depaseste prin intensitatea si rezultatele sale  sfera notiunii de aparare proportionala cu atacul, aceasta din urma fiind conditie esentiala a retinerii existentei legitimei aparari. De asemenea, tribunalul constata si retine ca aceasta depasire a proportionalitatii dintre atac si pretinsa aparare nu s-a probat a fi fost datorata tulburarii sau temerii in care s-ar fi aflat recurentul inculpat. In consecinta, acest recurent inculpat nu intruneste conditiile legale pentru a fi achitat datorita imprejurarii de legitima aparare in care s-ar fi aflat, pentru ca, in realitate, el nu a actionat in legitima aparare. Sentinta primei instante este temeinica si legala sub aspectul condamnarii recurentului inculpat.
     In ceea ce priveste recursul declarat de partea civila BCF in ce priveste individualizarea  pedepselor aplicate inculpatilor, tribunalul retine  ca prima instanta a facut o corecta aplicare a criteriilor generale de individualizare prevazute de art. 72 Cod penal. In mod temeinic si legal instanta de fond a retinut ca circumstante atenuante dispozitiile art. 74, art. 76 Cod penal fata de persoana si conduita ambilor inculpati; corecta este si retinerea circumstantei atenuante legale a provocarii pentru inculpatul CDC.