Contestatia in anulare este o cale de retractare a unei hotarari irevocabile, fiind inadmisibila repunerea in discutie a unor probleme de fond care au fost solutionate de instanta de control judiciar

Contestatia in anulare este o cale de retractare a unei hotarari irevocabile, fiind inadmisibila repunerea in discutie a unor probleme de fond care au fost solutionate de instanta de control judiciar, intrucat legea nu a urmarit sa deschida partilor recursul la recurs, care sa fie solutionat de aceeasi instanta pe motiv ca s-a stabilit gresit situatia de fapt.
A da partilor posibilitatea de a se plange aceleiasi instante care a pronuntat hotararea in recurs de modul in care aceasta a apreciat probele si a stabilit raporturile dintre ele, inseamna a deschide partilor dreptul de a provoca rejudecarea caii de atac, contestatia in anulare devenind o cale ordinara de atac, judecata de aceeasi instanta, ceea ce nu a fost intentia legiuitorului cand a reglementat aceasta cale extraordinara de atac.                                         (Decizia nr. 77/30.01.2014)

Prin cererea inregistrata pe rolul Tribunalului Galati, contestatorul PN a formulat in contradictoriu cu intimata PD, contestatie in anulare impotriva deciziei civile pronuntate de Tribunalul Galati in dosarul nr. 1xxx/3xx/2010.
In motivarea cererii, contestatorul a invocat disp. art. 318 teza a II-a C.pr.civ., deoarece prin decizia nr. 1xxx/1x.1x.2012, Tribunalul Galati a omis sa se pronunte pro sau contra asupra textelor de lege pe care le invocase, cu privire la retinerea actului sub semnatura privata, plata pretului pentru casa, criteriile de atribuire, facand o motivare pur teoretica.
A aratat ca in motivarea recursului a invocat ca are o cota de participare de 100% la dobandirea imobilului casa + teren 1600 mp intravilan, cat si la renovarea imobilului, solicitand atribuirea acestuia, precum si ca suprafetele de teren de 1,16 ha teren extravilan si intravilan comuna B., sat B., jud. Galati au fost retinute in mod gresit ca fiind bun al partilor.
Cu privire la acest al doilea motiv, contestatorul a aratat ca instanta de recurs a facut o motivare care excede cadrului Legii nr. 18/1991, art. 19, care se refera direct la fostii membri cooperatori si cei care au prestat activitate contractuala in cadrul fostelor CAP-uri.
Contestatorul a precizat ca motivarea instantei de recurs coincide cu cea a instantei de fond, facand o analiza teoretica a caii de atac a recursului, cu trimitere la jurisprudenta CEDO, care stabileste insa ca instanta de recurs trebuie sa analizeze efectiv  problemele esentiale si nu sa se multumeasca sa confirme pur si simplu concluziile jurisdictiei inferioare (cauza Halle c/Finlanda, 1997)
  A apreciat ca lipsa motivarii cu privire la motivele de recurs invocate echivaleaza cu omisiunea la care se refera art. 318 teza a II-a C.pr.civ., solicitand admiterea contestatiei, anularea deciziei instantei de recurs, iar in rejudecarea recursului, modificarea in parte a sentintei civile potrivit motivelor de recurs invocate, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecata.
Potrivit art. 318 alin.1 C.pr.civ., hotararile instantelor de recurs mai pot fi atacate cu contestatie cand dezlegarea data este rezultatul unei greseli materiale sau cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Tribunalul a retinut ca legiuitorul a incadrat contestatia in anulare ca o cale extraordinara de atac, admisibila numai in cazurile enumerate limitativ de lege, textele care o prevad fiind de stricta interpretare.
Astfel, retractarea hotararii in temeiul art. 318 teza a II-a C.pr.civ se justifica atunci cand instanta, respingand recursul sau admitandu-l numai in parte, a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de casare.
Textul art. 318 teza a II-a din Codul de procedura civila, aratand ca hotararea instantei de recurs poate fi retractata cand instanta "a omis din greseala sa cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare", are in vedere acele situatii in care partea, prin recursul declarat, fie sub forma enuntiativa, fie prin dezvoltarea criticilor, a inteles sa invoce mai multe din motivele de recurs prevazute de dispozitiile art. 304 pct. 1- 9 C.proc.civ., iar instanta, din greseala, a analizat doar parte dintre acestea.
In speta, verificand lucrarile dosarului nr. 1xxx/3xx/2010, se constata ca prin cererea de recurs, contestatorul a invocat unul dintre motivele de modificare prevazute de art. 304 C.proc.civ., anume, cel prevazut de art. 304 pct. 9 C.proc.civ., invocand doua critici in sustinerea lui. 
Din cuprinsul deciziei civile nr. 1xxx/1x.1x.2012 a Tribunalului Galati, rezulta ca instanta de recurs a analizat motivul de modificare invocat de contestator, raspunzand punctual celor doua critici subsumate acestuia, cat si argumentelor de drept dezvoltate in sustinerea lor, chiar daca nu exhaustiv sau in masura pe care o considera suficienta contestatorul.
Astfel, instanta de recurs a retinut in legatura cu caracterul de bun comun sau propriu al casei de locuit din comuna B., jud. Galati, ca prezumtia legala de bun comun a bunurilor si lucrarilor efectuate de soti in timpul casatoriei si prezumtia de contributie egala (50% fiecare) a sotilor la dobandirea acestor bunuri reprezinta regula in materia regimului matrimonial si ca aceasta nu poate fi inlaturata decat pentru motive temeinice.
A mai aratat ca in momentul dobandirii casei de locuit intimata nu presta activitati salarizate, insa se ocupa de cresterea copiilor, de ingrijirea gospodariei si de pregatirea alimentelor. De asemenea, a scutit o serie de cheltuieli din bugetul familiei prin cresterea si exploatarea unor animale de gospodarie. Instanta de recurs a retinut ca cota de contributie se apreciaza global, prin raportare la intreaga durata a casniciei si la toate bunurile dobandite de fostii soti. Astfel, intimata nu presta activitati salarizate in momentul dobandirii casei de locuit, insa, ulterior anului 2003, a plecat la munca in strainatate, trimitand bani recurentului pentru intretinerea familiei, ceea ce a creat instantei de recurs convingerea ca instanta de fond a apreciat in mod temeinic ca imobilul casa de locuit este bun comun al partilor.
De asemenea, a apreciat ca instanta de fond a analizat in mod detaliat, judicios si temeinic, motivele pentru care se impune atribuirea casei de locuit intimatei, chiar daca recurentului ii este dificil sa achizitioneze alta casa de locuit, insa in aceeasi situatie se afla si parata, care are insa mai multe posibilitati de a plati sulta catre recurent decat invers.
Instanta de recurs a mai retinut cu privire la suprafata de 1,16 ha ca si daca ar fi adevarat ca recurentul a beneficiat de suprafata de teren in baza art. 19 Legea nr. 18/1991 republicata, in considerarea calitatii sale de specialist (contabil) la fostul CAP B., imobilul nu constituie bun de uz personal sau bun destinat exercitarii profesiunii, deoarece profesia recurentului nu presupune pentru exercitarea ei, in niciun caz, folosirea de terenuri. Terenul nu poate fi considerat nici bun dobandit cu titlu de premiu sau recompensa, deoarece prin premiu sau recompensa se intelege rasplata primita pentru realizari profesionale deosebite, nu un beneficiu legal acordat pe considerente de echitate sociala unei intregi categorii sociale ca urmare a angajarii intr-un anumit tip de loc de munca.
In spe?a, desi contestatorul a invocat formal nepronuntarea instantei de recurs asupra unor motive de recurs, in realitate recursul a avut un singur motiv, pe care instanta de recurs l-a analizat, iar contestatorul a reluat criticile invocate in recurs ce vizeaza presupuse greseli de judecata, de apreciere a probelor sau de interpretare a dispozitiilor legale, nesusceptibile de valorificare pe calea extraordinara de atac a contestatiei in anulare.
Fiind o cale de retractare a unei hotarari irevocabile, este inadmisibila repunerea in discutie a unor probleme de fond care au fost solutionate de instanta, intrucat legea nu a urmarit sa deschida partilor recursul la recurs, care sa fie solutionat de aceeasi instanta pe motiv ca s-a stabilit gresit situatia de fapt.
A da partilor posibilitatea de a se plange aceleiasi instante care a pronuntat hotararea in recurs de modul in care aceasta a apreciat probele si a stabilit raporturile dintre ele, inseamna a deschide partilor dreptul de a provoca rejudecarea caii de atac, contestatia in anulare devenind o cale ordinara de atac, judecata de aceeasi instanta, ceea ce nu a fost intentia legiuitorului cand a reglementat aceasta cale extraordinara de atac. 
Asadar, fiind invocata o eroare de interpretare a probelor si a textelor legale aplicabile, adica o greseala de judecata, si nu o omisiune, Tribunalul a retinut ca nu sunt indeplinite dispozitiile art. 318 C. proc. civ., si a respins contestatia in anulare, ca nefondata.