sentinta penala

         Dosar nr.14/179/2010
         Domeniu alocat : Ucidere din culpa
         Tip speta : sentinta penala
         Data spetei : s.c. nr. 110/02.06.2010
         Titlu: art.178 alin.2 si 5 Cod penal

      Prin rechizitoriul nr.615/P/2008 al Parchetului de pe langa Judecatoria Babadag, s-a dispus punerea in miscare a actiunii penale si trimiterea in judecata a inculpatului S.M. pentru savarsirea infractiunii de ucidere din culpa, fapta prevazuta de art.178 alin.2 si 5 Cod penal.
Din actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
La data de 18 septembrie 2008, lucratorii din cadrul Serviciului politiei rutiere Tulcea au fost sesizati ca, pe DJ 222 E, s-a produs un accident de circulatie soldat cu decesul a doua persoane.
Din cercetarile efectuate in cursul urmaririi penale, cat si a cercetarii penale, a rezultat ca, in ziua de 18 septembrie 2008, in jurul orelor 1400, inculpatul S.M., in calitate de conducator auto a autoturismului de serviciu marca Dacia Nova cu numarul de inmatriculare TL 03 CLC, apartinand Primariei Casimcea, judetul Tulcea, s-a deplasat in localitatea Constanta, insotit fiind de catre primarul comunei, numitul T.Gh., in vederea rezolvarii unor probleme de serviciu.
In jurul orelor 1830, inculpatul impreuna cu primarul T.Gh., care ocupa scaunul din dreapta conducatorului auto, s-au reintors spre Casimcea, circuland pe DJ 222 E, si la circa 500 de metri de localitatea de destinatie, datorita faptului ca in acea zona sensul de mers Sarighiol de Deal - Casimcea prezenta numeroase denivelari, a patruns pe contrasens, unde drumul era mai practicabil, sesizand relativ tarziu ca din fata se apropia motocicleta marca Aprilia condusa de T.I., astfel incat inculpatul nu a mai putut reveni cu autoturismul nr.TL 03 C pe sensul lui de mers, intrand in coliziune cu motocicleta, care circula pe ruta Casimcea - Sarighiol de Deal.
      In urma impactului violent a rezultat decesul numitilor T.I., conducatorul motocicletei, si M.Gh., pasagerul aflat pe motocicleta implicata in accident, precum si ranirea primarul T.Gh. care ocupa scaunul din partea dreapta fata a autoturismului condus de catre inculpat, persoana care nu a depus plangere pentru vatamare corporala din culpa, fapta prevazuta de art.184 alin.1 si 3 Cod penal, astfel incat, prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Babadag, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de inculpat sub aspectul savarsirii acestei infractiuni.
In cauza au fost intocmite rapoarte medico-legale de catre Serviciul medico-legal Tulcea si o expertiza tehnica judiciara auto.
Raportul medico-legal nr.181/795/05.12.2008 intocmit de SML Tulcea a concluzionat ca moartea numitului T.I., in varsta de 30 de ani, a fost violenta si s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu fractura craniului, hemoragie meningo-cerebrala si dilacerare cerebrala, iar leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu/si de un corp/plan dur, posibil in conditiile unui accident rutier. S-a conchis ca sangele nu continea alcool, iar moartea dateaza din 18.09.2008.
Raportul medico-legal nr.185/796/05.12.2008 intocmit de SML Tulcea a concluzionat ca moartea numitului M.Gh., in varsta de 25 de ani, a fost violenta si s-a datorat insuficientei cardio-respiratorii acute, consecinta unui traumatism cranio-cerebral cu fractura de bolta iradiata de baza si hemoragie meningo-cerebrala, iar leziunile traumatice s-au putut produce prin lovire cu/si de un corp/plan dur, posibil in conditiile unui accident rutier. S-a conchis ca sangele continea 0,35 g%0 alcool, iar moartea dateaza din 18.09.2008.
Numitul T.Gh., a suferit leziuni traumatice, fiind spitalizat de urgenta in cadrul Spitalului Judetean de Urgenta Tulcea, iar din Raportul medico-legal nr.400 din 04.05.2009 emis de SML Tulcea a rezultat ca a necesitat ingrijiri medicale timp de 40-45 zile.
Ulterior, in perioada 06 ianuarie 2009 - 22.03.2009, acesta s-a internat in Sectiile Chirurgie 3 si Chirurgie plastica din cadrul Spitalului Universitar de Urgenta Bucuresti, unitate care s-a constituit in cauza parte civila cu cheltuielile in cuantum de 73.763,28 lei reprezentand serviciile medicale furnizate acestuia, cat si serviciile medicale in cuantum de 7.551,36 lei determinate de spitalizarea inculpatului S.M. internat in Sectia Ortopedie a acestei unitati in perioada 19.09.2008 - 27.09.2008.
In cursul cercetarii penale s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice, avand ca obiective: stabilirea locului producerii accidentului, dinamica producerii accidentului, stabilirea vitezei de deplasare a autoturismului cat si a motocicletei, in momentul aparitiei starii de pericol, posibilitatile tehnice de evitare a accidentului, stabilirea faptului daca autoturismele aveau sau nu luminile de intalnire aprinse in momentul impactului si daca, in functie de starea carosabilului, pe sensul de mers al autoturismului Dacia Nova, acest autoturism putea sa circule cu viteza maxima permisa sau cu una mult mai mica, in momentul producerii accidentului.
La raportul de expertiza tehnica s-au formulat obiectiuni de catre inculpatul S.M., obiectiuni solutionate, conchizandu-se ca accidentului s-a produs pe DJ 222 E, intre localitatile Sarighiol de Deal si Casimcea, judetul Tulcea, in dreptul km.8+470, in jurul orelor 19.45.
      S-a conchis ca locul impactului dintre autoturismul Dacia Nova cu nr. TL 03 C si motocicleta condusa de decedatul T.I. este situat pe banda de mers spre Sarighiol de Deal, pe contrasens fata de directia de mers a autoturismului condus de inculpat, la o distanta de 1 m fata de axa drumului si ca, in momentul aparitiei starii de pericol, autoturismul nr. TL 03 C condus de inculpat rula cu o viteza de 87,3 km/h, pe contrasens, iar motocicleta marca Aprilia condusa de numitul T.I. se deplasa cu o viteza de peste 135 km/h, care era superioara limitei maxime de viteza impusa pe acea portiune de drum, respectiv de 90 km/h.
      Intrucat inculpatul a sustinut ca motocicleta circula fara lumini, si in lipsa altor mijloace probatorii concrete, s-au analizat toate situatiile posibile teoretic pentru determinarea posibilitatii de evitare a accidentului de catre cei doi participanti la trafic implicati, analizandu-se situatia in patru variante, respectiv in varianta in care Dacia ar fi circulat cu lumini, iar motocicleta fara lumini, in varianta in care Dacia ar fi circulat fara lumini, iar motocicleta cu lumini, cat si in variantele in care ambele autovehicule ar fi circulat cu lumini sau fara lumini.
      S-a sustinut ca tehnic este posibil sa concorde cu situatia reala de la locul accidentului varianta in care Dacia ar fi circulat cu faza de intalnire, retinandu-se ca in aceasta situatie era posibil ca pentru motociclistul care ar fi circulat fara lumini, din cauza iluminarii farurilor Daciei, faza de perceptie de catre acesta a momentului de intrare a Daciei pe contrasens sa fi micsorat sau chiar anulat timpul de manevra (franare), cat si varianta in care ambele autovehicule ar fi circulat fara lumini, retinandu-se ca in aceasta ipoteza conducatorul autoturismului putea evita producerea accidentului numai daca circula in conditiile concrete de vizibilitate crepusculara, cu luminile farurilor in functiune, cu faza de drum, avand posibilitatea sa observe motocicleta venind din fata si  renuntand la manevra de ocolire a portiunii deteriorate.
      S-a retinut ca motociclistul nu putea evita producerea accidentului deoarece manevra de ocolire necesita un timp de 0,4 secunde, iar timpul disponibil a fost de doar 0,3 secunde, retinandu-se totodata ca se putea evita producerea accidentului daca, in conditiile concrete de vizibilitate crepusculara se circula cu luminile farurilor in functiune, facand posibila observarea sa de catre conducatorul autoturismului care ar fi renuntat la manevra de ocolire a portiunii de carosabil deteriorat.
      Referitor la starea drumului public, s-a retinut ca, desi starea carosabilului pe sensul normal de mers al autoturismului Sarighiol de Deal - Casimcea era deteriorat in zona producerii accidentului, se putea circula pe acea portiune de carosabil reducand corespunzator viteza autoturismului.
      S-a retinut ca starea carosabilului este specifica oricarui drum judetean si nu numai din Romania, astfel ca proasta intretinerea a carosabilului nu indreptateste vreun conducator auto sa circule cu autovehiculul condus de el pe contrasens, atata timp cat pe acea portiune de drum circula un alt autovehicul care este indreptatit de legislatia actuala sa circule pe acea portiune.
      Referitor la culoarul de trecere sustinut de inculpat ca ar fi trebuit sa circule victima, s-a retinut ca acesta trebuie analizat ca o posibilitate de evitare a accidentului in conditiile concrete de la locul si timpul accidentului, nu in conditii ipotetice, retinandu-se ca aceasta posibilitate a fost analizata in analiza variantei D privind ipoteza in care ambele autovehicule ar fi circulat fara lumini.
      Fiind audiat in cauza, inculpatul a recunoscut savarsirea faptei retinute in sarcina sa in maniera prezentarii actului de inculpare, declarand ca, in ziua de 18.09.2008, a condus autoturismul marca Dacia Nova apartinand Primariei Casimcea, deplasandu-se cu primarul comunei T.Gh. in localitatea Constanta pentru rezolvarea unor probleme de serviciu la Prefectura Constanta, iar, la intoarcere catre comuna Casimcea, la aproximativ 500 de m de intrarea in localitatea de destinatie, a dorit sa evite o portiune de drum ce prezenta denivelari, respectiv gropi, context in care a intrat pe contrasens, intrand in impact cu motocicleta condusa de T.I., vehicul care circula cu o viteza foarte mare si care nu avea luminile de intalnire in functiune, spre deosebire de autoturismul apartinand Primariei Casimcea, el folosind luminile de intalnire in pozitia de faza scurta pentru a avea o vizibilitate mai buna, astfel ca nu a putut sesiza prezenta acestuia decat cu aproximativ 1-2 secunde inainte de impact.
Partea civila T.V. a declarat ca fiul sau, T.I., a trecut pe langa el in seara accidentului cu aproximativ 10-15 minute inainte de evenimentul rutier si avea aprinse luminile de intalnire, considerand ca din punct de vedere tehnic acestea functionau intrucat atunci cand se punea in miscare motocicleta acestea se aprindeau. Deplasandu-se la fata locului, urmare a telefonului primit de la numitul T.P. prin care era anuntat de producerea accidentului, a observat ca acolo se afla medicul care a constatat decesul fiului sau, iar celalalt autovehicul implicat in incidentul rutier era pe contrasens si nu pe axul drumului cum s-a afirmat de catre inculpat, apreciind ca nu exista un culoar de trecere pentru motocicleta si nici nu putea ca acest vehicul sa aiba viteza retinuta in expertiza intrucat intre locul accidentului si statia Peco unde se oprise fiul sau era o distanta relativ mica, victima T.I. oprindu-se in statia Peco aflata la o distanta 1 km de locul accidentului, aspect confirmat si de martorul T.P., administratorul statiei Peco, care a sustinut ca victima a oprit in statia Peco in scopul de a alimenta cu combustibil.
Martorul A.K.S. a declarat ca s-a deplasat la fata locului, cand amurgea, fiind anuntat telefonic de sotia primarului T.Gh., unde a constatat decesul celor doua victime, inculpatul si T.Gh. aflandu-se in autoturism, precum si faptul ca masina se afla pozitionata pe carosabil, respectiv 60% pe contrasens si 40 % pe sensul sau de mers spre Casimcea, insa nu cunoaste daca autoturismul a fost mutat sau impins din locul in care se afla in momentul impactului.
      A mai aratat martorul ca ulterior au ajuns la fata locului si ceilalti martori si ca el nu a vazut motocicleta, astfel ca nu cunoaste starea tehnica a acesteia.
      Situatia de fapt astfel cum a fost retinuta rezulta din coroborarea urmatoarelor probe: procesul verbal de constatare, schita accidentului, plansele foto, expertiza tehnica - auto, rapoartele medico-legale, declaratiile inculpatului, declaratiile martorilor, inscrisurile medical.
Din evaluarea judiciara a materialului probator administrat in cauza, instanta retine ca producerea accidentului s-a datorat inculpatului care a circulat cu autovehiculul pe contrasens, incalcand dispozitiile art.54 din O.U.G. nr.195/2002, efectuand o manevra de trecere pe o alta banda de circulatie fara a se asigura ca o poate face fara sa perturbe circulatia sau sa puna in pericol siguranta celorlalti participanti la trafic.
      Desi motocicleta pe care inculpatul o cumparase cu o zi anterior producerii accidentului nu fusese inmatriculata in Romania, nu se poate retine ca aceasta poate constitui o cauza a producerii accidentului, incalcarea normelor privind inmatricularea, neputand atrage culpa victimei T.I. in producerea rezultatului, neexistand raport de cauzalitate directa cu fapta de ucidere din culpa.
      De asemenea, nici circulatia acestuia cu depasirea vitezei maxime aduse nu poate atrage retinerea vreunei culpe a victimei, neexistand temei pentru retinerea drept cauza a accidentului, in contextul in care singura imprejurare determinanta a accidentului este comportarea inculpatului, care a patruns cu autovehiculul pe contrasens cu incalcarea dispozitiilor prevazute de art.54 din OUG nr.195/2002, ceea ce a condus la producerea accidentului.
      Este de subliniat ca fata de inculpat s-a dispus prin actul de inculpare neinceperea urmaririi penale pentru savarsirea infractiunii prevazute de art.38 alin.1 din Legea nr.319/2006, retinandu-se lipsa unuia din elementele constitutive ale infractiunii.
      De asemenea, s-a dispus neinceperea urmaririi penale fata de F.A., retinandu-se ca din probatoriul administrat in cauza, atat in cursul urmarii penale, cat si in faza de judecata, nu rezulta ca ar fi incercat sa modifice starea locului sau sa stearga urmele accidentului de circulatie cu ocazia sosirii sale la locul faptei.
      Astfel, retinand existenta faptei si vinovatia certa a inculpatului, retinand totodata incadrarea juridica data faptei prin actul de inculpare, si procedand la individualizarea pedepsei, prin prisma criteriilor generale de individualizare prevazute de dispozitiilor art. 72 cod penal si dand semnificatia cuvenita gradului ridicat de pericol social al faptei, conturat de consecintele deosebit de grave, decesul a doua persoane si ranirea unei alte persoane intr-un accident rutier, produs din culpa inculpatului, elemente unite pe de alta parte cu datele personale ce caracterizeaza persoana inculpatului, volitiv apreciate in general, dar si in contextul faptelor concret savarsite, atitudinea manifestata pe parcursul procesului penal, instanta va dispune condamnarea inculpatului la 3 ani inchisoare.
      In raport de considerentele sus invederate si raportat si la gradul si aptitudinile in plan intelectual si moral si manifestarile in plan social, se apreciaza ca scopul pedepsei aplicate poate fi atins si fara executarea acesteia, in conditiile institutiei suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate, toate cerintele prevazute de art.81 Cod penal fiind intrunite, apreciindu-se ca prin aceasta modalitate de executare se poate realiza reinsertia sociala a inculpatului.
      In conformitate cu art. 82 Cod penal se va  stabili un termen de incercare de 5 ani .
      In baza art.359 Cod procedura penala, se va atrage atentia inculpatului asupra dispozitiilor art.83 si 85 Cod penal privind revocarea si anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate.
      Cum potrivit art. 71 alin.2 cod penal si in acord cu practica CEDO, condamnarea la pedeapsa inchisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevazute in art.64 alin.1 lit.a teza a II-a si lit.b si, dupa caz, in art.64 alin.1 lit.c din acelasi cod, din momentul in care hotararea de condamnare a ramas definitiva si pana la terminarea executarii pedepsei, pana la gratierea totala a restului de pedeapsa  ori pana la implinirea termenului de prescriptie a executarii pedepsei, urmeaza a aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevazute de art.64 lit.a teza a II-a si lit.b cod penal.
      In baza art.71 al.5 Cod penal se va suspenda executarea pedepsei accesorii pe durata suspendarii conditionate a executarii pedepsei aplicate.
      Referitor la latura civila, este de subliniat ca in cauza s-au constituit parti civile pentru prejudiciile patrimoniale si nepatrimoniale suferite, tatal victimei T.I., cat si sotia acestuia, T.M.M., in nume propriu cat si in calitate de reprezentant legal al minorei T.I.R. si numita M.C.-M., sotia victimei M.Gh..
      In cauza s-a constituit parte civila pentru serviciile medicale prestate numitului T.Gh., cat si inculpatului S.M., unitatea spitaliceasca, respectiv Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.
      T.M.-M. si T.V. s-au constituit, impreuna, parti civile cu suma de 10.000 lei reprezentand despagubiri civile, din care 4.000 lei reprezentand contravaloarea motocicletei distruse in urma accidentului rutier si 6.000 lei contravaloarea monumentelor funerare, cat si cu  suma de 200.000 lei daune morale reprezentand prejudiciu de afectiune suferit.
      De asemenea, T.M.-M., in calitate de reprezentant legal al minorei T.I.-R. a solicitat obligarea inculpatului si la plata unei prestatii lunare in favoarea minorei, pana la majoratul acesteia, invederand ca victima T.I. nu era incadrat in munca la data decesului.
      M.C.M. s-a constituit parte civila, solicitand obligarea la plata cheltuielilor de inmormantare si a contravalorii monumentului funerar, si la suma de 100.000 lei daune morale reprezentand prejudiciu de afectiune.
      In cauza la cererea inculpatului, s-a dispus introducerea in cauza a societatii de asigurare Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra SA, in temeiul Legii nr.136/1995 in calitate de asigurator.
      Este de subliniat ca pentru autoturismul marca Dacia Nova cu numarul de inmatriculare TL 03 C exista la data producerii accidentului polita de asigurare nr.001158182 din 28.12.2007 pentru raspunderea civila pentru pagube produse tertilor, incheiata cu Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra S.A.
      Prin note scrise asiguratorul a sustinut ca pozitia sa juridica in procesul penal este aceea de asigurator de raspundere civila, invocand Decizia nr.1/28.03.2005 pronuntata de Inalta Curte de Casatie si Justitie, referitor la calitatea in care participa in procesul penal societatea de asigurare.
      S-a sustinut ca in calitate de asigurator RCA nu poate fi obligat peste limitele legale de despagubire stabilite de normele specifice valabile la data producerii evenimentului rutier.
      De asemenea, a sustinut ca asiguratorul nu acorda despagubiri pentru amenzile de orice fel si cheltuielile penale la care ar fi obligat proprietarul sau conducatorul autovehiculului asigurat raspunzator de producerea pagubei si nici pentru cheltuielile facute in procesul penal, prin Normele speciale in materie de raspundere civila auto obligatorie reglementandu-se ca despagubirile pentru autovehicule nu pot depasi cuantumul pagubei, iar in cazul despagubirilor pentru deces se au in vedere cheltuielile strict determinate prin Normele speciale in materie de raspundere civila delictuala, solicitand solutionarea pretentiilor partilor civile in conditiile si in limitele stabilite de Legea nr.136/1995 si de Normele RCA.
      Potrivit art.49 si art.50 din Legea nr.136/1995, asiguratorul acorda despagubiri pentru prejudiciile de care raspund asiguratii si care au fost cauzate prin deces, vatamari corporale sau avariere de bunuri. In art.54 se prevede ca drepturile persoanelor pagubite se exercita impotriva asiguratorului.
      Din cuprinsul acestor texte de lege rezulta concluzia ca asiguratorul raspunde pentru prejudiciile produse de asigurat, avand pozitia juridica a unui codebitor in raport de persoana prejudiciata.
      Pornind de la natura juridica a contractului de asigurare - fapta de comert - si de la pozitia juridica a asiguratorului, asimilata unui codebitor, devin incidente dispozitiile art.42 Cod comercial ce consacra principiul solidaritatii pasive in cazul obligatiilor comerciale, astfel incat asiguratorul va raspunde alaturi de asigurat.
      In consecinta, asiguratorul va raspunde in cadrul procesului penal in virtutea contractului de asigurare, chiar daca nu are calitatea de parte responsabila civilmente, care deriva din raspunderea civila delictuala.
      Asiguratorul, atunci cand acopera prejudiciul suferit de tertul victima a accidentului isi indeplineste propria obligatie asumata prin contractul de asigurare.
      In conditiile in care dispozitiile legale mentionate prevad raspunderea asiguratorului fata de persoana despagubita, nu exista nici un impediment legal ca asiguratorul sa raspunda civil in fata persoanei pagubite in cadrul procesului penal, in temeiul Legii nr.136/1995, concomitent cu raspunderea civila a inculpatului fata de persoana pagubita, in temeiul raspunderii civile delictuale reglementata de art.998 - 999 Cod civil.
      In prezenta cauza, instanta apreciaza ca sunt intrunite conditiile instituite de legiuitor in art.998 - 999 Cod civil si anume: fapta ilicita - producerea accidentului ca urmare a nerespectarii dispozitiilor legale privind conducerea unui autoturism pe drumurile publice, care s-a soldat cu decesul celor doua victime T.I. si M.Gh., persoane ocupante ale motocicletei implicate in accident, prejudiciul material si moral cauzat partilor civile T.V., T.M.M. si M.C.M., ca urmare a decesului partilor sus aratate, si legatura de cauzalitate intre fapta comisa din culpa si urmarile produse.
      Prin urmare, evaluand pretentiile civile deduse judecatii, retinand vinovatia inculpatului, care prin actiunea sa a determinat evenimentul rutier in care s-a produs decesul victimelor T.I. si M.Gh., in lumina dispozitiilor art.14 Cod procedura penala raportat la art.998 - 999 Cod civil si art.49, 50, 52 din Legea nr.136/1995, se apreciaza ca se impune admiterea in parte a actiunilor civile introduse de partile civile T.V., T.M.M. si M.C.M..
      Inculpatul are obligatia alaturi de asigurator Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra S.A. de a acoperi prejudiciul provocat prin savarsirea infractiunii retinute in sarcina sa, in lumina principiului consfintit de dispozitiile sus mentionate.
      In ceea ce priveste cererea privind despagubirile pentru daune morale, partile civile T.V. si T.M.M., fiind tatal si sotia victimei T.I., si partea civila M.C.M., fiind sotia lui M.Gh., se retine ca acestia au suferit cu siguranta un prejudiciu nepatrimonial, constand in suferintele psihice cauzate prin lezarea sentimentelor de afectiune si dragoste provocate prin moartea celor doua persoane T.I. si M.Gh., fiind evident ca decesul acestora a produs traume psihice si a lezat sentimentele de afectiune ce stau la baza relatiei dintre soti si dintre parinte - copil.
      Pierderea unei fiinte dragi nu poate avea un echivalent banesc. Astfel, prin faptul ca victimele au decedat la o varsta tanara, respectiv 30 si 25 de ani, partile civile au suferit un prejudiciu incomensurabil afectiv, constand in suferinta psihica ce a fost cauzata prin lezarea sentimentelor de dragoste si afectiune.
      In privinta cuantumului acestor daune morale, se apreciaza ca suma de 50.000 lei catre partile civile T.V. si T.M.M., precum si suma de 25.000 lei catre partea civila M.C.M., constituie o justa reparatie, astfel ca pretentiile partilor civile sub aspectul daunelor morale urmeaza a fi admise in parte.
      In ceea ce priveste despagubirile civile, reprezentand contravaloarea motocicletei distruse urmare a accidentului rutier, cheltuielile efectuate de catre partile civile cu inmormantarea si contravaloarea monumentelor funerare, in contextul probarii acestora potrivit chitantelor depuse, se apreciaza ca pretentiile sunt intemeiate.
Ca atare, urmeaza a obliga inculpatul, alaturi de asiguratorul Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra S.A., la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale si la 10.025 lei cu titlu de despagubiri materiale catre partea civila T.V. si T.M.M. si la 25.000 lei reprezentand daune morale si 3631,48 lei reprezentand despagubiri materiale catre partea civila M.C.M..
Referitor la prestatia periodica solicitata se apreciaza cererea ca intemeiata, minora aflandu-se in intretinerea tatalui.
Intretinerea acordata si necontestata avand caracter de stabilitate justifica presupunerea ca ar fi fost acordata si in viitor.
Victima, nefiind incadrata in munca, se prezuma totusi ca era apta de munca a produce venituri cel putin la nivelul venitului minim pe economie, context in care intinderea prestatiei periodice se va stabili in raport de aceasta coordonata.
      Apreciind astfel intemeiata cererea, va obliga inculpatul alaturi de asiguratorul Societatea de Asigurare - Reasigurare Astra S.A. la 150 lei lunar cu titlu de prestatie periodica in favoarea minorei T.I.R. incepand cu data de 18.09.2008, data producerii decesului, si pana la majoratul minorei.
Referitor la solicitarea unitatii spitalicesti privind recuperarea cheltuielilor legate de serviciile medicale prestate inculpatului S.M., cat si numitului T.Gh., care nu s-a constituit in cauza parte vatamata pentru prejudiciul ce i-a fost cauzat de catre inculpat, constand in vatamarile corporale aduse, se apreciaza ca recuperarea cheltuielilor legate de spitalizarea si asistenta medicala a acestora nu se poate realiza prin constituirea de parte civila in prezentul proces penal, cat timp T.Gh. nu s-a constituit parte vatamata.
Recuperarea cheltuielilor determinate de asistenta medicala se poate realiza prin constituirea de parte civila in procesul penal impotriva inculpatului si partii responsabile civilmente, dupa caz, in cursul urmaririi penale sau in faza instantei de judecata, in conditiile art.15 si 346 din Cod procedura penala, cat si a Legii nr.95/2005 modificata prin OUG nr.72/2006.
Avand in vedere ca fata de inculpat s-a dispus in cursul urmaririi penale, neinceperea urmaririi penale pentru fapta savarsita impotriva numitului T.Gh., nu pot fi acordate despagubiri civile in cadrul procesului penal, existand modalitatea de recuperare a despagubirilor civile legate de serviciile medicale prestate prin introducerea unei actiuni la instanta civila in conditiile art.19 si 20 din Codul de procedura penala care reglementeaza situatiile in care se pot recupera aceste cheltuieli pe calea unei actiuni la instanta civila.
Nu se pot acorda cheltuielile ocazionate de spitalizarea inculpatului raportat la OUG nr.72/2006 care stipuleaza ca persoanele care prin faptele lor aduc daune sanatatii altei persoane, potrivit legii, au obligatia sa repare prejudiciul cauzat furnizorului de servicii medicale reprezentand cheltuieli efective ocazionate de asistenta medicala acordata.
In cauza, cheltuielile solicitate si determinate de spitalizarea inculpatului nu reprezinta daune aduse de catre inculpat altor persoane pentru a se putea da incidenta dispozitiilor OUG nr.72/2006.
Pentru aceste considerente, se va dispune respingerea actiunii civile introdusa de Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti.
In baza art.191 Cod procedura penala, va obliga pe inculpatul la 630 lei cu titlu de cheltuieli judiciare catre stat.