ARESTARE PREVENTIVA. NETEMEINICIE

Prin incheierea penala nr.  x/2009 pronuntata de Judecatoria Baia Mare in dosarul nr x/182/2009, s-a dispus respingerea propunerii Parchetului de pe langa Judecatoria Baia Mare privind arestarea preventiva a inculpatului E.Z.
Pentru a se pronunta aceasta solutie, s-a retinut ca, din ansamblul probator administrat pana in aceasta etapa procesuala, in cauza, au rezultat indicii ca inculpatul minor a comis mai multe infractiuni de furt calificat,fapt recunoscut de acesta atat in cursul audierilor la politie si la procuror,cat si in fata instantei.Faptele au fost comise unele pe timp de noapte,prin efractie,altele din loc public.
         Asa cum rezulta din probele de la dosar,minorul,nesupravegheat fiind de apartinatori, fugea deseori de acasa si,data fiind starea psihica a acestuia atestata de actele medicale de la dosar,isi cauta locuri unde sa se adaposteasca si sa doarma pe timp de noapte in diverse institutii.In acest context si indrumat fiind de persoane lipsite de adapost(copiii strazi,ori persoane cu antecedente penale) a inceput sa sustraga bunuri din locurile respective si ulterior din autoturisme.
         Asa cum rezulta din Raportul de Evaluare intocmit de Serviciul de Probatiune de pe langa tribunalul Maramures,activitatea devianta a minorului a fost determinata de deficientele psihice constatate prin acte medicale,fiind incadrat intr-un grad de handicap accentuat, de capacitatea diminuata de intelegere a gravitatii faptelor sale, precum si de anturajul delincventional pe care il frecventeaza.
       Raportul atesta ca "_ problemele de ordin psihiatric fac ca minorul sa aiba o capacitate redusa de auto-control,prezentand manifestari de agresivitate si auto-agresivitate,reprezentand un pericol atat pentru propria integritate fizica cat si pentru cei din comunitatea de apartenenta."
          Se concluzioneaza in Raport prin aceea ca minorul are nevoie de protectie si ingrijire speciala.
          Cu ocazia audierii minorului de catre instanta, s-a putut constata ca acesta prezinta manifestari patologice de retard mintal,instabilitate psiho-motorie accentuata,manifestari atestate si de Rapoartele de expertiza medico-legala existente la dosarul de urmarire penala.
         Minorul este constient ca a comis fapte care ii pot atrage repercursiuni, insa motiveaza actiunile sale prin influenta negativa a anturajului si teama de acest anturaj,in cadrul caruia anterior a fost agresat.Sunt evidente urmarile acestor agresiuni de ordin fizic si psihic exercitate asupra minorului de mediul in care acesta a evoluat si spaima lui de ideea institutionalizarii intr-un astfel de mediu.Asa cum rezulta din declaratiile reprezentantului legal,confirmate de Raportul de evaluare,minorul a fost internat intr-un centru de plasament unde a fost abuzat de ceilalti copii,motiv pentru care a si fost dat ulterior in plasament la matusa paterna.
Din certificatul de cazier judiciar al inculpatului,  rezulta ca minorul nu a mai fost condamnat.
In raport cu datele de la dosar,instanta constata ca numarul mare al infractiunilor comise de inculpat ar putea justifica luarea unei masuri preventive fata de minor,daca nu ar exista toate celelalte imprejurari despre care s-a facut mentiune mai sus.Asa cum s-a sustinut de catre Parchet,s-a solicitat luarea masurii arestarii preventive pentru  ca aceasta ar fi singura masura prin care s-ar putea stopa activitatea infractionala a minorului in lipsa unei supravegheri atente a reprezentantilor legali.
In propunerea de arestare care a fost inaintata instantei este acceptata starea psihica speciala a minorului, precum si cea sociala, considerandu-se ca singura modalitate prin care statul poate sa apere societatea de un "astfel de infractor in varsta de mai putin de 15 ani,cu retard mintal si incadrat intr-un grad de handicap accentuat,agresat fizic si psihic in mediul in care societatea a inteles sa-l asimileze",ar fi arestarea preventiva.Adica tocmai integrarea lui intr-un mediu caracterizat prin agresivitate si instrainarea de microclimatul familial,asa fragil cum este el,dar totusi unul in care minorul crede si la care apeleaza in situatii critice(cu ocazia audierii,prezenta matusii paterne a fost invocata si agreata de minor, fiind in acelasi timp si modalitatea in care acesta a dobandit un echilibru psihic pentru ca instanta sa poata colabora cu el in vederea audierii).
Instanta,avand in vedere cele mai sus aratate, considera ca arestarea minorului este inoportuna in conditiile date,fara epuizarea masurilor  prevazute de legile in vigoare, privind ocrotirea minorilor si institutionalizarea copiilor cu situatii speciale.Prin urmare,data fiind situatia acestui minor,starea sa psihica, se impune mai intai a fi luate masurile legale de ocrotire,de tratament si de includere a minorului intr-un climat familial si scolar adecvat,masuri in aplicarea carora autoritatile statului ar trebui sa conlucreze.In cauza de fata nu exista dovezi ca ar fi fost sesizata Directia pentru Protectia Copilului Maramures pentru a fi facute investigatii cu privire la modul in care persoana careia minorul i-a fost dat in plasament ii asigura supravegherea,tratamentul psihiatric(minorul avand in mod evident nevoie de un astfel de tratament).