Art. art. 197 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal, art.189 alin.1 si 2 Cod penal si art.211 alin.1, alin.2 lit.b si alin.2/1 lit.a Cod penal, toate cu art.33 lit.a Cod penal.

SENTINTA PENALA NR. 53 din 15.03.2010 in materie penala
Art. art. 197 alin.1 si 2 Cod penal cu aplic. art.   41 alin.2 Cod penal, art.189 alin.1 si 2 Cod penal si art.211 alin.1, alin.2 lit.b  si alin.2/1 lit.a Cod penal, toate cu art.33 lit.a Cod penal.

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Judecatoria Bicaz nr. 735/P/2009 din 18.08.2009 inregistrat la Judecatoria Bicaz sub numarul 1097/188/2009 s-a pus in miscare actiunea penala si au fost trimisi in judecata inculpatii CI si MI pentru savarsirea infractiunilor de viol, lipsire de libertate in mod ilegal si talharie, prevazute de art. 197 alin. 1, 2 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 189 alin. 1, 2 Cod penal si art. 211 alin. 1, 2 lit. b, alin. 2 ind. 1 lit. a Cod penal, toate cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Prin actul de sesizare a instantei s-a retinut, in fapt, in ziua de 25.07.2009 inculpatii angajati la stana B din F, au plecat de la locul de munca catre satul Stejaru unde au ajuns in jurul amiezii. In continuare inculpatii au consumat bauturi alcoolice pana in jurul orelor 17.00, cand s-au deplasat pe jos catre stana. Pe raza satului Frumosu, comuna Farcasa, judetul Neamt, in zona unui pod, s-au intalnit cu partea vatamata, minora T A, care se despartise de numitii AV si GI. Pe fondul starii de ebrietate, cei doi inculpati au acostat partea vatamata si i-au propus sa intretina relatii sexuale cu ei, fiind insa refuzati. Avand in vedere ca zona era relativ izolata inculpatii au intrebuintat violente fizice si amenintari la adresa partii vatamate determinand-o sa-i insoteasca pe malul raului Bistrita in punctul Grind Bolatau. In acest loc partea vatamata a fost fortata de catre inculpati sa intretina raporturi sexuale normale, anale si orale cu fiecare dintre ei, de mai multe ori, pe rand sau in acelasi timp. S-a retinut ca inculpatii au folosit violente fizice, lovind victima cu pumnii in zona capului, gatului, toracelui si abdomenului, inculpatul CI, muscand partea vatamata de corp; urmarea acestor violente partea vatamata a suferit leziuni care au necesitat pentru ingrijire 6-7 zile de ingrijiri medicale; de asemenea, leziunile produse la nivelul orificiului anal necesita 3-4 zile de ingrijiri medicale.
La amenintarea partii vatamate inculpatii s-au folosit si de bricegele pe care le aveau de la seful stanii, CV.
Raporturile sexuale s-au desfasurat in mod repetat in seara zilei de 25.07.2009 si in noaptea ce a urmat, inculpatii facand mai multe pauze pentru ca partea vatamata sa se spele in raul din apropiere.
Dupa un timp, inculpatii au luat partea vatamata cu intentia de a o duce la stana, loc in care intentionau sa-i puna in aplicare din nou rezolutia infractionala. Pe drum, pe raza satului Dreptu, inculpatii au intretinut din nou relatii sexuale cu partea vatamata, dupa care au lasat-o sa plece, aceasta ajungand acasa in dimineata zilei de 26.07.2009, in jurul orei 7.00.
Astfel fiind, rezulta ca partea vatamata a fost lipsita de libertate de catre cei doi inculpati pe tot parcursul noptii, pentru un timp care depaseste perioada necesara desfasurarii raporturilor sexuale cu victima.
In timpul savarsirii infractiunii de viol inculpatul MI, in intelegere cu inculpatul CI a sustras din posesia partii vatamate o bratara din argint, suma de 200 de lei si telefonul mobil marca Nokia.
Ulterior, in ziua de 26.07.2009, cu ocazia efectuarii unei perchezitii corporale, organele de politie au gasit asupra inculpatului MI bratara de argint.
Cu ocazia cercetarii la fata locului, organele de politie au gasit o bluza de trening cu inscriptia FIAMMA, recunoscuta ulterior de inculpatul MI ca fiind a inculpatului CI, precum si o pereche de cercei de culoare verde, pe care partea vatamata i-a purtat in momentul savarsirii infractiunii.
La retinerea situatiei de fapt expuse au fost avute in vedere probele administrate in cursul urmaririi penale, respectiv: procesul-verbal de efectuare a actelor premergatoare (fila 7), procesul verbal de cercetare la fata locului  si planse fotografice (fila 14-31), declaratiile partii vatamate (fila 33, 53, 57), proces-verbal de recunoastere bunuri (fila 35, 38-40), raport de constatare medico-legala si adresa SML Neamt (fila 45.47), planse foto privind examinarea corporala a partii vatamate (fila 48-52, 122), cupon mandat plata alocatie copil (fila 59), copie foaie de observatie (fila 64-76), declaratii martori (fila 77-92), declaratii inculpati (fila 95, 96, 102, 103, 113, 119, 120, 126-128, 135-136), proces-verbal de perchezitie si plansa foto (fila 90-100).
Partea vatamata TA, cu incuviintarea reprezentantului legal TM s-a constituit parte civila in procesul penal cu suma de 550 lei reprezentand contravaloarea bunurilor sustrase, iar in fata instantei a solicitat suma de 20.000 lei reprezentand daune morale.
Serviciul de Ambulanta Judetean Neamt s-a constituit parte civila cu suma de 1182,80 lei, iar Spitalul Judetean de Urgenta Neamt s-a constituit parte civila cu suma de 410, 97 lei.
In cursul judecatii s-au administrat urmatoarele probe: s-a procedat la audierea inculpatilor (filele 45, 60) si la audierea partii vatamate (fila 62). S-a procedat la audierea martorilor TL (fila 76), II (fila 77), IE (fila 78), AR (fila 111), CV (fila 112), , TM (fila 115),
Analizand probatoriul administrat in cursul urmaririi penale si al cercetarii judecatoresti, se retine urmatoarea situatie de fapt:
in ziua de 25.07.2009 inculpatii angajati la stana Busmeiul Mare din comuna Farcasa, au plecat de la locul de munca catre satul Stejaru unde au ajuns in jurul amiezii. In continuare inculpatii au consumat bauturi alcoolice pana in jurul orelor 17.00, cand s-au deplasat pe jos catre stana.
Pe raza satului Frumosu, comuna Farcasa, judetul Neamt, in
zona unui pod, s-au intalnit cu partea vatamata, minora TA, care se despartise de numitii Apantei Vasile Nicolae si Geana Iosif Adrian. Cei doi inculpati au acostat partea vatamata si i-au propus sa intretina raporturi sexuale cu ei, fiind insa refuzati. Avand in vedere ca zona era relativ izolata inculpatii au intrebuintat violente fizice si amenintari la adresa partii vatamate determinand-o sa-i insoteasca pe malul raului Bistrita in punctul Grind Bolatau. Fiind audiati, atat in cursul urmarii penale, cat si in fata instantei - la momentul analizarii propunerii luarii masurii arestarii preventive, inculpatul MI a declarat " partea vatamata era dusa de mana de inculpatul CI, fara acordul acesteia". De asemenea, acest inculpat a sustinut ca s-a cerut partii vatamate sa nu dezvaluie nimanui despre relatiile sexuale pe care urmau sa le intretina, vorbind in soapta pentru a u fi auziti de alte persoane. Fiind audiat, inculpatul CI nu a recunoscut ca a fortat-o pe partea vatamata de a-i insoti pentru a intretine relatii sexuale, recunoscand insa ca " in timpul deplasarii am tinut mana mea dupa gatul partii vatamate". Asadar, prin propriile lor declaratii inculpatii au confirmat sustinerea partii vatamate ca au obligat-o sa ii insoteasca pe malul raului Bistrita pentru a intretine relatii sexuale, fara a recunoaste faptul ca au amenintat-o pe aceasta cu un cutit.
In declaratia data in fata organelor de cercetare penala, imediat dupa savarsirea faptelor, inculpatul CI a declarat ca " intrucat aceasta - partea vatamata - ne-a refuzat, am prins-o de umeri si am condus-o fortat pe malul raului Bistrita".
Ajunsi pe malul raului, in punctul Grind Bolatau inculpatii au inceput sa intretina relatii sexuale repetate cu partea vatamata, atat normale, cat si anale si orale, pe rand sau chiar in acelasi timp.
Sustinerea partii vatamate ca a fost lovita de cei doi inculpati pentru a intretine relatii sexuale este confirmata chiar de catre acestia, inculpatul CI declarand in fata instantei ca " am aplicat partii vatamate cateva palme"; in declaratia data in fata instantei cu ocazia analizarii propunerii luarii masurii arestarii preventive, inculpatul MI a declarat " CI a amenintat-o - pe partea vatamata - ca daca nu se dezbraca o arunca in raul Bistrita"; de asemenea, inculpatul CI a declarat ca " la urmatoarea propunere - de sex oral - am lovit-o cu palma in zona fetei, ... in timp ce o loveam celalalt inculpat intretinea raporturi sexuale normale cu partea vatamata" - prin aceste declaratii inculpatii au recunoscut ca au suspus partea vatamata la intretinerea, fara voia sa, a relatiilor sexuale normale si orale concomitent.
In declaratia data in fata organelor de cercetare penala, inculpatul CI arata ca " i-am cerut acesteia sa faca sex oral cu mine; aceasta nu a vrut si deoarece tinea gura inchisa i-am aplicat mai multe lovituri cu palma in zona capului si a fetei apoi am lovit-o cu pumnii in coaste".
Dupa consumarea a mai multor acte sexuale, cei doi inculpati
au dus-o pe partea vatamata la rau pentru a se spala, pe drum continuand sa ii ceara acesteia sa intretina alte raporturi sexuale.
In declaratia data in fata instantei cu ocazia analizarii propunerii luarii masurii arestarii preventive, inculpatul MI precizeaza ca " partea vatamata a cerut sa ii dam voie sa mearga acasa, .., iar celalalt inculpat a spus ca nu, ca vrea sa mai intretina raporturi sexuale cu ea" - rezulta asadar, inca odata. impotrivirea partii vatamate de a intretine raporturi sexuale si constrangerea acesteia de catre inculpati.
Intrucat afara era frig, inculpatii au mers cu partea vatamata la locuinta bunicilor lui MI, numitii IIsi EI, unde au imbracat-o pe aceasta cu o bluza de trening de culoare albastra.
Apoi au plecat in punctul Grind, cerandu-i partii vatamate sa intretina din nou relatii sexuale cu ei; inculpatul arata ca in momentul in care CI i-a cerut partii vatamate sa intretina raporturi sexuale orale si anale, aceasta a inceput sa planga, insa de frica nu s-a impotrivit. Totodata mentioneaza ca a auzit cum inculpatul CI  palmuia pe partea vatamata in timpul relatiilor sexuale, acesta din urma plangand.
Din declaratiile inculpatului M rezulta ca inculpatii au fortat-o pe partea vatamata sa mearga cu ei la stana deoarece le era frica ca aceasta sa nu dezvaluie faptele pe care le savarsisera. Acesta a declarat ca " inculpatul CI a amenintat-o ca daca nu merge cu ei la stana o injunghie"; recunoaste de asemenea, ca si el i-a cerut partii vatamate sa mearga la stana, fara a o ameninta. In continuare declara ca in cele din urma s-au hotarat sa o lase pe partea vatamata sa se intoarca la locuinta sa, mentionand ca inculpatul C a prins-o de gat si a amenintat-o pe partea vatamata cu moartea in cazul in care va reclama faptele petrecute in noaptea precedenta.
Desi in cursul judecatii inculpatii au revenit asupra declaratiilor date imediat dupa savarsirea faptei, fara nicio justificare rezonabila, instanta retine ca prin sustinerile lor acestia au confirmat inca o data sustinerile partii vatamate cu privire la modul de desfasurare a faptelor; astfel, inculpatul MI a declarat " partea vatamata ne-a rugat sa-i dam drumul acasa", recunoscand asadar ca o retineau pe aceasta contrar vointei sale, singurul motiv pentru care ea nu putea sa plece spre domiciliul sau fiind amenintarile si loviturile aplicate de inculpati care i-au insuflat o puternica temere; aceasta, mai ales ca inculpatii se aflau in stare de ebrietate, asadar reactiile lor erau imprevizibile.
Din declaratia partii vatamate coroborata cu declaratiile inculpatilor rezulta ca acestia au folosit violente fizice, producand leziuni care au necesitat pentru ingrijire 6-7 zile de ingrijiri medicale. Toate leziunile sunt evidentiate in raportul de constatare medico-legala nr. 1207/2009 precum si in plansa fotografica care a fost realizata de catre organele de politie a doua zi dupa savarsirea faptei si care surprinde vatamarile suferite de victima. Din concluziile raportului de constatare medico-legala rezulta ca pe suprafata externa a corpului acesteia s-au pus in evidenta leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu si de catre corpuri dure, comprimare cu corpuri dure sau mijloace contondente si muscare.
Prin adresa nr. 1207/2009 a SML Neamt in completarea constatarii medico-legale se arata ca la citirea frotiului efectuat din secretia vaginala recoltata de la minora nu s-au pus in evidenta spermatozoizi.
In timpul savarsirii infractiunii de viol inculpatul MI, in intelegere cu inculpatul CI a sustras din posesia partii vatamate o bratara din argint si telefonul mobil marca Nokia. Instanta constata ca in ziua de 26.07.2009, cu ocazia efectuarii unei perchezitii corporale, organele de politie au gasit asupra inculpatului MI bratara de argint. Sustinerea acestuia ca bratara i-a fost facuta cadou de catre partea vatamata nu este sustinuta de nicio alta proba si nici nu are sustinere logica - partea vatamata, supusa in mod repetat la raporturi sexuale prin violenta fizica si psihica, nu ar fi avut nici un motiv sa faca vreun cadou unuia dintre cei doi agresori. De asemenea, instanta constata ca in cursul urmarii penale inculpatul Manole a declarat ca a simtit la mana partii vatamate o bratara, pe care a desfacut-o si a pus-o in buzunar, spunandu-i partii vatamate ca i-a luat-o; asadar, nu a fost intentia partii vatamate de a-i oferi un cadou inculpatului, ci acesta si-a insusit pe nedrept un bun al altuia. Neimpotrivirea partii vatamate fata de insusirea bunului sau de catre inculpat s-a datorat fricii insuflata acesteia de catre inculpati, care au lovit-o, amenintat-o si supus-o la raporturi sexuale, aceasta fiind constienta de starea de inferioritate in care se afla si ca nu se putea impotrivi unor barbati aflati sub influenta bauturilor alcoolice si care se dovedisera agresivi fata de ea.
In ceea ce priveste telefonul marca Nokia, chiar daca acesta nu a fost gasit de catre organele de politie, din probatoriu administrat rezulta in mod neindoielnic ca acesta era in posesia partii vatamate in momentul in care s-a intalnit cu inculpatii; fiind audiati martorii AV si GI, in compania carora fusese partea vatamata anterior intalnirii cu inculpatii au confirmat ca aceasta avea un telefon marca Nokia ; faptul ca unul dintre cei doi inculpati a raspuns la telefonul partii vatamate este confirmat de martorul PV care a declarat in fata organelor de cercetare penala ca a sunat-o pe prietena sa - partea vatamata - in acea seara, iar la telefon a raspuns un barbat care i-a cerut sa nu o mai caute, inchizand apoi telefonul; ulterior aceasta nu a mai putut fi contactata.
In cursul urmaririi penale inculpatul CI a declarat ca a observat ca telefonul marca Nokia al partii vatamate era cazut pe jos, mentionand insa ca el nu si l-a insusit. Precizeaza totodata ca a si avut telefonul mobil al partii vatamate in mana, ca acesta a sunat insa el a respins apelul - declaratia data in cursul cercetarii judecatoresti.
In declaratia data de MI cu ocazia analizarii propunerii arestarii preventive acesta a declarat si ca inculpatul CI a deposedat-o pe partea vatamata de un piercing pe care aceasta il avea in spranceana, acesta fiindu-i smuls - sustras asadar prin violenta.
Cu ocazia cercetarii la fata locului, organele de politie au gasit o bluza de trening cu inscriptia FIAMMA, recunoscuta ulterior de inculpatul MI ca fiind a inculpatului CI, precum si o pereche de cercei de culoare verde, pe care partea vatamata i-a purtat in momentul savarsirii infractiunii. Bluza de trening a fost predata organelor de politie de catre TM, mama partii vatamate, aceasta fiind recunoscuta de martora TL, mama inculpatului MI, ca fiind proprietatea sa si ca disparuse din locuinta sa.
In drept, instanta retine urmatoarele:
Potrivit dispozitiilor art. 197 alin. (1) C. pen., infractiunea de viol
consta in "actul sexual, de orice natura, cu o persoana de sex diferit sau de acelasi sex, prin constrangerea acesteia sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa."
Definirea actului sexual de orice natura a generat dificultati in
practica judiciara, astfel ca, in vederea unificarii acesteia, Inalta Curte de Casatie si Justitie a statuat, in solutionarea unui recurs in interesul legii (Decizia nr. 3/2005), ca prin act sexual de orice natura se intelege "orice modalitate de obtinere a unei satisfactii sexuale prin folosirea sexului sau actionand asupra sexului, intre persoane de sex diferit sau de acelasi sex."
In aceasta interpretare, notiunea de act sexual de orice natura include
atat raporturile sexuale normale, dar si cele nefiresti, heterosexuale, astfel ca intretinerea unor raporturi sexuale normale, precedate sau urmate de raporturi sexuale anale sau orale, cu aceeasi victima, contrar vointei acesteia, constituie doar infractiunea de viol, aceasta incluzand in continutul sau si actele nefiresti in legatura cu viata sexuala, daca sunt realizate prin constrangerea partii vatamate sau profitand de imposibilitatea ei de a se apara ori de a-si exprima vointa.
Potrivit art. 41 alin. (2) C. pen., "infractiunea este continuata cand o
persoana savarseste la diferite intervale de timp, dar in realizarea aceleiasi rezolutii, actiuni sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul aceleiasi infractiuni."
Ca atare, conditiile de existenta a infractiunii continuate reies din
definitia acesteia, ele fiind urmatoarele: unitatea subiectului activ; unicitatea rezolutiei infractionale; pluralitatea de actiuni (inactiuni) savarsite la diferite intervale de timp, care sa realizeze continutul aceleiasi infractiuni.
Unitatea rezolutiei infractionale este conditia care priveste latura
subiectiva si, in acelasi timp, cea esentiala pentru existenta infractiunii continuate, in lipsa ei actele infractionale identice avand semnificatia unui concurs real omogen. Ea trebuie sa indeplineasca doua cerinte esentiale: sa fie prealabila inceperii activitatii infractionale si sa dureze tot timpul cat se desfasoara acest gen de activitate.
Pluralitatea de actiuni (inactiuni) savarsite la diferite intervale de
timp si care sa realizeze fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni este o conditie care priveste latura obiectiva a infractiunii, cerinta pluralitatii de actiuni sau inactiuni fiind realizata incepand cu ipoteza cand sunt cel putin doua. Nu este necesar sa existe o omogenitate faptica a actiunilor componente, trebuie doar ca deosebirile de ordin material dintre diversele actiuni sa nu afecteze omogenitatea juridica a acestora, iar deosebirile sa fie compatibile cu unitatea de rezolutie.
Actiunile (inactiunile) trebuie sa fie savarsite la intervale de timp
care sa nu fie prea mari, pentru ca aceasta ar insemna ca nu mai exista rezolutie unica, ci o pluralitate de rezolutii, cu consecinta unei pluralitati sub forma unui concurs. Cand unele din actele infractionale sunt consumate, iar altele sunt ramase in faza de tentativa, daca au fost comise pe baza aceleiasi rezolutii infractionale, exista infractiune continuata, deoarece, potrivit art. 144 C. pen., "prin savarsirea unei infractiuni sau comiterea unei infractiuni se intelege savarsirea oricareia dintre faptele pe care legea le pedepseste ca infractiune consumata sau ca tentativa."
Ca atare, definitia infractiunii de viol permite sa se constate ca, in speta, inculpatii, in realizarea unei rezolutii infractionale unice - obtinerea satisfactiei sexuale, prin constrangerea fizica si morala a partii vatamate minore TA - au comis mai multe acte materiale distincte, care determina retinerea in cauza a infractiunii prevazute in art. 197 alin. 1, 2 Cod pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod pen.
In ceea ce priveste infractiunea de talharie retinuta in sarcina inculpatilor, instanta retine ca in cazul acestei infractiuni complexe, exista coautorat si atunci cand unul dintre participanti a contribuit direct numai la realizarea actelor de violenta sau amenintare, iar altul numai la sustragerea bunurilor, deoarece atat sustragerea bunurilor cat si folosirea violentei sau amenintarii sunt incluse in continutul infractiunii, prin savarsirea oricareia dintre aceste activitati realizandu-se in parte latura obiectiva a infractiunii.
In drept fapta inculpatilor CI si MI care in noaptea de 25/26.07.2009 au sustras partii vatamate, prin smulgere, piercingul, au sustras prin amenintare si violenta bratara de argint si cerceii pe care ii purta partea vatamata, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de talharie prevazute de art. 211 alin. 1, 2 si alin. 2 ind. 1 lit. a C. pen.
Sub aspectul laturii obiective, inculpatii au realizat o actiune de
furt prin intrebuintarea de violente care a avut ca urmare diminuarea patrimoniului partii vatamate cu valoarea bunurilor respective (chiar daca acestea au fost recuperate la o scurta perioada de timp) precum si crearea unei stari de pericol pentru integritatea fizica a partii vatamate, intre actiunea inculpatilor si urmarea socialmente periculoasa existand o legatura de cauzalitate. Chiar daca partii vatamate nu i s-a produs nici o vatamare, fapta de a smulge cerceii de la urechile acesteia precum si piercingul din spranceana a fost de natura a-i infrange vointa astfel ca furtul a fost savarsit prin intrebuintarea de violente. De asemenea, in ceea ce priveste sustragerea bratarii instanta apreciaza ca aceasta a vrut loc in conditiile unei constrangeri psihice a partii vatamate, neimpotrivirea acesteia fata de insusirea bunului sau de catre inculpatul MI datorandu-se  fricii insuflata acesteia de catre inculpati, care au lovit-o, amenintat-o si supus-o la raporturi sexuale, aceasta fiind constienta de starea de inferioritate in care se afla si ca nu se putea impotrivi unor barbati aflati sub influenta bauturilor alcoolice si care se dovedisera agresivi fata de ea. Instanta retine ca, in cazul infractiunii de talharie, datorita folosirii de catre faptuitor a mijloacelor specifice talhariei, luarea bunului se poate prezenta si sub forma remiterii silite a acestuia efectuata de catre insusi posesorul bunului.
In ceea ce priveste telefonul mobil al partii vatamate instanta constata ca din probele administrate rezulta in mod neindoielnic ca inculpatii s-au folosit de acest bun ca si cum le-ar fi apartinut, iar telefonul a iesit din posesia partii vatamate tot in conditiile exercitarii de violente fizice si psihice fata de ea de catre cei doi inculpati.
Sub aspectul laturii subiective, atitudinea psihica a inculpatilor
fata de fapta si urmarile acesteia imbraca forma vinovatiei sub forma intentiei directe, conform dispozitiilor art. 19 alin. 1 pct. 1 lit. a C. pen., intrucat inculpatii au prevazut rezultatul faptei lor (producerea unui prejudiciu in patrimoniul partii vatamate si crearea unei stari de pericol pentru integritatea fizica a acesteia)  si au urmarit producerea acestuia prin savarsirea faptei.
Pentru existenta infractiunii nu are importanta valoarea bunurilor sustrase si nici imprejurarea ca unele dintre acestea au fost restituite partii vatamate; aceste elemente vor fi avute in vedere la individualizarea judiciara a pedepsei ce va fi aplicata inculpatilor.
Instanta retine ca in speta subzista si savarsirea infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal prevazuta de art. 189 alin.1, 2 Cod penal, aceasta nefiind absorbita de infractiunea de viol intrucat partea vatamata a fost lipsita de libertate o perioada mai mare decat cea necesara consumarii raporturilor sexuale.
Elementul material al infractiunii de lipsire de liberate in mod ilegal consta in savarsirea unei actiuni sau inactiuni ce are ca rezultat privarea unei persoane de libertate, neinteresand scopul, timpul sau mijloacele folosite de catre inculpati. Pentru existenta laturii obiective prezinta importanta ca inculpatii sa imobilizeze victima contra vointei sale, neavand relevanta imprejurarea ca privarea de liberate s-a savarsit in asemenea conditii incat, daca ar fi facut unele eforturi si ar fi recurs la anumite abilitati, partea vatamata s-ar fi putut elibera si nici daca, in raport cu aceleasi conditii de fapt, aceasta a avut o oarecare libertate de miscare.
Pentru a putea aprecia ca o persoana a fost lipsita de libertatea de a se deplasa conform propriei sale vointe trebuie sa treaca un interval de timp, sa existe o continuitate de-a lungul careia victima sa resimta starea de restrictie la care a fost supusa prin actiunea inculpatilor.
In acest sens, instanta constata ca insusi inculpatul Manole a recunoscut ca au fortat-o pe partea vatamata sa mearga cu ei la stana deoarece le era frica ca aceasta sa nu dezvaluie faptele pe care le savarsisera. Acesta a declarat ca " inculpatul CI a amenintat-o ca daca nu merge cu ei la stana o injunghie"; recunoaste de asemenea, ca si el i-a cerut partii vatamate sa mearga la stana, fara a o ameninta. Asadar, prin amenintare, inculpatii au intimidat-o pe partea vatamata si au impiedicat-o sa actioneze conform vointei sale.
De asemenea, instanta constata ca inculpatii, in realizarea hotarari de a intretine relatii sexuale cu victima au recurs la intimidarea acesteia prin amenintari si acte de violenta ce au condus la infrangerea vointei sale, fiind astfel realizat continutul infractiunii de lipsire de libertate in mod ilegal, nefiind relevant faptul ca raporturile sexuale s-au desfasurat in locuri diferite, deoarece actele materiale prin care victima a fost lipsita de liberate nu constituie in acelasi timp acte specifice laturii obiective a infractiunii de viol, cele doua infractiuni aflandu-se in concurs real.
La individualizarea pedepselor la care vor fi condamnati
inculpatii, instanta va avea in vedere criteriile generale de individualizare prevazute de art. 72 C.p., respectiv limitele de pedeapsa prevazute de textul incriminator pentru faptele savarsite, gradul ridicat de pericol social concret al faptelor, relevat de natura si modul de savarsire a faptelor, precum si circumstantele personale ale inculpatilor, precum si atitudinea oscilanta a acestora din cursul judecatii.  Instanta constata ca din fisele de cazier ale inculpatilor rezulta ca fata de inculpatul CI s-a pus in miscare actiunea penala pentru savarsirea infractiunii de lovire si alte violente prevazuta de art. 180 alin. 2 Cod penal in dosarul penal nr. 1159/P/2006, iar inculpatul MI a mai suferit o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei pentru savarsirea infractiunii prevazuta de art. 208-209 Cod penal si art. 86 OUG nr. 95/2002, implinindu-se insa termenul de incercare al suspendarii conditionate. La stabilirea pedepselor instanta a avut in vedere si faptul ca inculpatii se aflau in stare de ebrietate la momentul savarsirii faptelor.
Tinand cont de toate aceste criterii, in raport de gravitatea
faptelor, dar si fata de circumstantele personale ale inculpatilor, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse cu inchisoarea, orientata spre minim, conduce la atingerea scopului preventiv si educativ, dar si de exemplaritate al pedepsei, conform art. 52 alin. 2 C.pen.
In ceea ce priveste executarea pedepsei, instanta apreciaza ca
realizarea scopului prevazut de lege se poate face doar prin executarea in regim de detentie.
In baza art. 65 alin.2 Cod penal va aplica inculpatilor pedeapsa
complementara a interzicerii drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit.b Cod penal pe durata a 2 ani dupa executarea pedepsei principale.
Ca pedeapsa accesorie, conform art. 71 Cod penal, se va
interzice inculpatilor exercitarea drepturilor prevazute de art. 64 lit. a teza a II-a si lit. b Cod penal  pe durata executarii pedepsei principale.
In baza art.88 Cod penal va deduce din pedeapsa aplicata durata
retinerii si a arestarii de la 26.07.2009 la zi.
In baza art. 350 alin.1 Cod procedura penala va mentine masura arestarii preventive a inculpatilor.
Sub aspectul laturii civile, instanta retine ca Serviciul de
Ambulanta Judetean Neamt s-a constituit parte civila cu suma de 1182,80 lei, iar Spitalul Judetean de Urgenta Neamt s-a constituit parte civila cu suma de 410, 97 lei reprezentand cheltuieli ocazionate de transportul si spitalizarea partii vatamate.
In baza art.14 si 346 Cod procedura penala va admite actiunea
civila formulata de partea civila Serviciul de Ambulanta Judetean Neamt si Spitalul Judetean de Urgenta Neamt constatand ca sunt intrunite in persoana inculpatilor conditiile angajarii raspunderii civile delictuale prevazute de art.998-999 C.civ., in sensul ca acestia, prin fapta lor ilicita, savarsita cu intentie, au cauzat acestei institutii un prejudiciu cert, constand in contravaloarea cheltuielilor de transport si asistenta medicala oferite partii vatamate si neachitate, prejudiciu aflat in legatura de cauzalitate cu fapta inculpatilor. Intrucat prejudiciul produs prin comiterea infractiunii nu a fost acoperit instanta ii va obliga pe inculpati, in solidar, la plata sumei de 1182,80 lei si respectiv 410,97 lei, cu titlu de despagubiri civile.
In baza art. 346 al.1 C.p.p. si art. 14 alin. 3 lit. b C.p.p. raportate
la art. 998 C.civ. va admite in parte actiunea civila formulata de partea civila TA, domiciliata in comuna Farcasa, sat Popesti, judetul Neamt si ii va obliga pe inculpati, in solidar, la plata sumei de 8.000 lei daune morale. Cuantumul despagubirilor civile acordate in repararea prejudiciului moral a fost cuantificat de catre instanta avand in vedere si conduita morala a partii vatamate, astfel cum reiese din declaratiile martorilor audiati in cauza.
In baza art. 109 al. 5 C.p.p. va dispune restituirea catre partea civila TA a bunurilor ce au servit drept mijloc material de proba, apartinand acesteia, respectiv cercei si bratara metalica,  aflate la dosarul de urmarire penala - filele 17 si 20, in plic sigilat. Va pune in vedere partii civile TA ca are obligatia de a le pastra pana la solutionarea definitiva a cauzei.
In ceea ce priveste despagubirile materiale solicitate de partea civila, instanta apreciaza ca in speta nu s-a facut dovada existentei asupra partii civile a sumei de 200 de lei pe care si-ar fi insusit-o inculpatii; faptul ca minora a incasat aceasta suma de bani anterior savarsirii faptelor nu poate duce la concluzia ca banii se aflau asupra sa si ca acestia au fost sustrasi de catre inculpati, mai ales ca, din declaratia tatalui vitreg al partii civile -Pintea Vasile - rezulta ca de regula, alocatia incasata de partea vatamata este transmisa parintilor pentru achizitionare de alimente pentru copilul partii vatamate. In ceea ce priveste telefonul mobil Nokia, partea civila nu a facut dovada pretului acestuia.
Conform art. 998 C.civ., orice fapta a omului care cauzeaza
altuia un prejudiciu, obliga pe acela din a carui greseala s-a ocazionat, a-l repara, iar potrivit art. 999 C.civ., omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar si pentru prejudiciul cauzat prin imprudenta sau neglijenta sa.
Pentru a fi antrenata raspunderea civila delictuala a inculpatilor
este necesar a fi intrunite urmatoarele conditii: existenta faptei ilicite, producerea unui prejudiciu, existenta legaturii de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu, vinovatia inculpatilor.
Se constata ca nu este indeplinita conditia ca prejudiciul sa fie
cert, atat sub aspectul existentei, cat si in ceea ce priveste intinderea lui, deoarece partea  civila nu a administrat probe in acest sens.
Or, potrivit art. 1169 C.civ., aplicabil si in materia raspunderii
civile delictuale, cel care formuleaza o cerere in justitie trebuie sa o probeze, deoarece imposibilitatea probarii situatiei invocate echivaleaza cu inexistenta acesteia : ubi est non esse et non probari. Prin urmare, lipsa dovezilor certe privind cuantumul  prejudiciului infractional, imputabila partii civile, face imposibila acordarea de despagubiri materiale.
Pentru aceste considerente, va respinge actiunea civila privind
daunele materiale ca neintemeiata.
In baza art. 191 alin. 2 C.p.p. va obliga pe inculpatul CI la plata sumei de 400 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare catre stat.
In baza art. 191 alin. 2 C.p.p. va obliga pe inculpatul MI la plata sumei de 400 lei, cu titlul de cheltuieli judiciare catre stat.